Înghețarea angajărilor în educație afectează activitatea în mii de școli din toată țara

30E6AA0A-1DEB-4C96-B2E3-E4F030BE6A3D

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ cere Guvernului României să nu blocheze angajările în sistemul de educație, măsură propusă la rectificarea bugetară din această lună. Avertizăm, pe această cale, faptul că, din cele peste peste 6.500 de unități de învățământ cu personalitate juridică, sunt foarte multe unități cu posturi unice. De asemenea, se propune diminuarea bugetului Ministerului Educației Naționale cu peste un miliard de lei, din care aproape 500 de milioane lei sunt de la cheltuielile de personal și de la plata dobânzilor, în condițiile în care prevederile legii salarizării nu se aplică corect și nu se respectă sentințele judecătorești.

“Guvernul României propune înghețarea ocupării posturilor pentru personalul didactic auxiliar și nedidactic, prin formula de angajare de 1 post scos la concurs pentru 3 neocupate. În cele peste 6.500 de unități de învățământ cu personalitate juridică, deficitul de angajați este foarte mare pentru aceste categorii de angajați; în cea mai mare parte a acestor școli există un număr redus de posturi, cu mult sub normativele care se impun pentru o funcționare normală a acestora. Cele mai multe sunt posturi unice, iar angajările nu pot fi făcute pe formula propusă de Ministerul Finanțelor Publice. Este vorba despre posturile de secretare, contabili, laboranți, bibliotecare, îngrijitoare etc. Avertizăm faptul că blocarea angajărilor în sistemul de educație va duce la blocarea activității în multe unități de învățământ din România.

Propunerea de rectificare bugetară a Ministerului Finanțelor Publice include diminuarea cheltuielilor de personal cu 400 de milioane de lei, argumentând că M.E.N. a făcut estimări greșite la cheltuielile de personal, și cu 80 de milioane de lei a sumelor destinate pentru plata dobânzilor legale obținute prin sentințe judecătorești. Această propunere este de neînțeles, având în vedere faptul că, în acest moment, pentru majoritatea cadrelor didactice, Legea nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu se aplică corect! Concret, conform Legii nr.153/2017, cadrele didactice care îndeplinesc funcția de diriginte, educatoarele, învățătorii, institutorii, profesorii pentru învățământul primar, profesorii pentru învățământul preșcolar, personalul didactic care are gradație de merit, personalul didactic din învățământul special, personalul didactic care asigură predarea simultană ar trebui să beneficieze de majorări ale salariilor cu procentele prevazute de lege pentru fiecare categorie, prin aplicarea acelor procente la salariile aflate în plată și nu prin raportare la salariile de bază din anul 2016!
Faptul că avem dreptate este recunoscut oficial și de Ministerul Muncii și Justiției Sociale, într-un răspuns la o adresă a F.S.L.I., dar și de instanțele de judecată care, prin sentințele date, recunosc faptul că salariile categoriilor de angajați menționați mai sus nu se calculează corect! Prin urmare, se impune ca în regim de urgență M.E.N. să aplice corect Legea nr.153/2017, iar M.F.P., înainte de a propune aceste diminuări ale cheltuielilor de personal, trebuie să se asigure că sunt fonduri pentru aplicarea corectă a legii!

F.S.L.I. respinge și propunerea privind diminuarea sumelor destinate pentru plata dobânzilor legale obținute prin sentințe judecătorești în condițiile în care, conform sesizărilor primite de la sindicatele afiliate, sunt multe cazuri în care nu se respectă prevederile sentințelor judecătorești, tăindu-se în mod arbitrar din sumele reale de care ar fi trebuit să beneficieze salariații. Punerea în practică a acestor măsuri propuse de Guvernul României va crea nemulțumiri în rândul salariaților din educație, existând și riscul declanșării unor acțiuni de protest”, a declarat președintele FSLI, Simion Hancescu

FSLI cere ministrului Educației să retragă de urgență ordinul privind planul de școlarizare 2019-2020

1

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ cere ministrului Educației, doamna Ecaterina Andronescu, să retragă de urgență ordinul privind planul de școlarizare 2019-2020. Considerăm că, în acest moment, ministrul Educației face o eroare gravă, bulversând zeci de mii de elevi, care urmează să se înscrie la liceu sau școli profesionale, părinți și cadre didactice. În plus, sunt colegi de-ai noștri, din cadrul liceelor, afectați direct, pentru că vor fi obligați să intre în restrângere de activitate, ceea ce înseamnă că, cel puțin unii dintre ei, vor rămâne fără posturi.

Ordinul privind planul de școlarizare 2019-2020 emis în cursul zilei de ieri, 28.05.2019, de Ministerul Educației Naționale, prevede crearea a 57.000 de locuri la școlile profesionale, cu 26.000 de locuri în plus față de anul școlar în curs.
Discuțiile între reprezentanții Ministerului Educației Naționale și federațiile sindicale reprezentative din învățământul preuniversitar, pe tema dezvoltării învățământului profesional și dual în România, au avut loc de nenumărate ori și s-a precizat de fiecare dată că pentru aceasta este necesar să se țină cont de solicitările concrete ale operatorilor economici.
Suntem într-un moment în care s-au încheiat toate acțiunile de promovare a liceelor și școlilor profesionale și duale realizate prin târgurile de ofertă educațională organizate în perioada 6 – 17 mai a.c. în toată țara. De asemenea, ne aflăm în plină perioadă de desfășurare a etapelor de mobilitate a personalului didactic, deci solicitările pentru ocuparea catedrelor din unitățile de învățământ au fost deja înaintate inspectoratelor școlare.
În dispreț față de argumentele aduse de reprezentanții FSLI și față de avizele Comitetelor Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS) în care activează toți partenerii sociali implicați în dezvoltarea învățământului profesional și dual, doamna ministru Ecaterina Andronescu promovează un ordin cu cifre de școlarizare nerealiste și discriminatorii, obligând elevi cu medii sub 5 să meargă spre învățământul profesional și dual, condiție neprecizată de nici o metodologie, deci ilegală.

În aceste condiții, considerăm că singura măsură care trebuie luată este retragerea OMEN Nr.4057/2019 și modificarea cifrelor de scolarizare, așa cum au fost discutate și aprobate în Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social și comunicate inspectoratelor școlare și MEN

Ministrul Muncii prezintă în spațiul public cifre eronate privind creșterile de salarii din educație!

A9685055-44D4-42F4-8531-FFA380ADC72B

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ atrage atenția opiniei publice asupra declarațiilor făcute de Ministrul Muncii și Justiției Sociale, Marius Budăi, într-o emisiune televizată, privind majorările salariale din sistemul de învățământ. Exemplul oferit de ministrul Muncii, potrivit căruia salariul net al unui profesor S cu grad didactic II și cu o vechime de peste 25 de ani, a ajuns în luna martie 2019 la valoarea de 5.526 lei, este ERONAT! FSLI solicită, pe această cale, ministrului Muncii să iasă în spațiul public cu o rectificare și să arate datele reale, întrucât aceste declarații false aduc deservicii grave angajaților din educație și arată o profundă lipsă de respect la adresa acestei categorii socio-profesionale.

În cadrul unei emisiuni televizate, difuzate ieri, 1.05.2019, ministrul Muncii și Justiției Sociale, Marius Budăi a prezentat o serie de cifre privind creșterile salariale de care au beneficiat angajații din sistemul public. Exemplul oferit de oficialul Guvernului României se referă la profesorul S cu grad didactic II, cu o vechime de peste 25 de ani în sistemul de învățământ, care are un salariu net aferent lunii martie de 5.526 lei. Comparativ cu luna decembrie a anului 2016, s-ar fi aplicat o creștere salarială de 297%.
Cifrele sunt ERONATE, lucru demonstrat de calculele realizate de experții FSLI, dar mai ales de fluturașii de salarii ale agajaților aflați în această situație. Astfel, salariul net REAL pentru această categorie de profesori este de 3.360 de lei, în timp ce salariul brut, incluzând și indemnizația de hrană, este de 6.100 de lei, la nivelul lunii martie 2019. Un calcul matematic simplu ne arată faptul că majorarea aplicată salariului net 2019 vs 2016 este de 78%.

Mai mult de atât, în urma creșterilor salariale care urmează să se aplice și în perioada următoare, salariul net al profesorului S, cu grad didactic II și cu o vechime de peste 25 de ani, va ajunge, în 2020, la 3.775 lei. Acest lucru ne demonstrează faptul că ministrul Muncii este departe de cifrele reale și mai ales de sumele pe care le încasează, cu adevărat, anagajații din educație.

“Este obligatoriu ca ministrul Muncii să ofere opiniei publice, dar mai ales angajaților din sistemul de învățământ, explicații privind cifrele pe care le-a prezentat. Vrem să știm ce calcule au fost făcute și cine se face vinovat de răspândirea unor neadevăruri. Datele sunt FALSE și credem că ministrul Muncii trebuie să dea dovadă de responsabilitate, întrucât angajații din educație sunt în acest moment lezați de declarații publice din partea unui oficial al Guvernului României care reprezintă politicile sociale, dar și justiția socială, așa cum impune titulatura ministerului, pe care îl conduce. FSLI nu contestă faptul că salariile au crescut în ultimii trei ani, dar, totodată trebuie să spus că și prețurile au cunoscut o creștere accelerată, ceea ce înseamnă că angajații din educație nu au parte de o putere de cumpărare comparabilă cu procentul de creștere a salariului net. Ministrul Muncii ar trebui să se informeze corect, înainte de a avansa ceva în spațiul public iar funcția pe care o deține îl obligă să spună adevărul. Salariații din învățământ merită să fie respectați! Prezentarea unor date eronate într-o emisiune de dezbatere electorală ne face să ne simțim, pur și simplu, folosiți în campania electorală. Sistemul de educație nu trebuie să reprezinte o armă politică, domnule ministru!”, a declarat președintele FSLI, Simion Hancescu.

6213BFD1-8BF4-4FB5-8B09-D5224E168B41

Proiect – Ordonanța de Urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul educație

ApEC solicită amendarea Proiectul de lege prin care profesorii ar putea fi examinați psihiatric

57D2D298-8618-46F3-8CAA-A3ECCD0EF2B0Alianța pentru Educație de Calitate (formată din Consiliul Național al Elevilor, Asociația Elevilor din Constanța, Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar, Federaţia Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET”, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ și Federaţia Naţională a Sindicatelor „ALMA MATER) solicită amendarea proiectului de lege Pl-x nr. 79/2019 deoarece, prin adoptarea acestuia, ar crea mai multe probleme în sistemul de învățământ. În loc să caute soluțiile pentru aplanarea conflictelor de la nivelul unităților de învățământ, parlamentarii deschid „cutia Pandorei“ și dau posibilitatea tuturor să ceară examene medicale pentru angajații din școli. Astfel, spre exemplu, se poate ajunge la situații în care orice persoană poate cere un examen psihiatric pentru un cadru didactic exigent.

Proiectul aduce și alte modificări, care sunt în defavoarea învățământului. Astfel:

  • Prin modificarea de la alin. (5) al art. 234 se elimină incompatibilitățile cu demnitatea funcției didactice reglementate expres în actualul text al legii educației – ceea ce este inadmisibil.
  • Modificarea de la art. 280 alin. (3) limitează dreptul la petiție, în condițiile în care se propune reglementarea expresă a instituțiilor la care se pot înregistra sesizări: numai la secretariatul unităţii/instituţiei de învăţământ pentru faptele săvârşite de personalul acesteia; numai la secretariatul inspectoratului şcolar pentru fapte săvârşite de directori/ directori adjuncți/ inspectori școlari; numai la registratura Ministerului Educaţiei Naţionale pentru fapte săvârşite de personalul de conducere din inspectoratele şcolare şi personalul de îndrumare, de control şi de execuţie din cadrul MEN. Practic, cercetarea disciplinară este condiționată de înregistrarea sesizării strict în modalitatea propusă. În consecință, dacă o persoană ar sesiza ministerul cu privire la fapte săvârșite de un cadru didactic dintr-o unitate de învățământ, prin efectul noilor prevederi, nu s-ar putea declanșa cercetarea disciplinară.
  • Alin.(31) propus a fi introdus la art. 280, va genera dificultăți de realizare a cercetării disciplinare, în condițiile în care, se folosesc 2 sensuri diferite ale noțiunii de „cercetare prealabilă”, ceea ce contravine și dispozițiilor art. 37 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.  Textul este vag, neprecizându-se care dintre organele de conducere ale „instituției abilitate” va realiza o asemenea „cercetare prealabilă”; de asemenea, nu se are în vedere faptul că nu toate „instituțiile abilitate” la care se referă proiectul de lege au ca organ de conducere un consiliu de admnistrație, astfel încât și, sub acest aspect, nu este necesară introducerea alin. (31)
  • Completarea de la art. 280 alin. (4) lit. b)  nu ține seama de faptul că în condițiile Legii nr.62/2011 a dialogului social, personalul de conducere, de îndrumare și control din învățământul preuniversitar de stat are dreptul de a fi membru de sindicat; mai mult, propunerea de introducere a lit. b1), fără a se proceda la modificarea art. 88 alin. (4) din Legea nr. 1/2011,  nu se justifică. Inițiatorii nu au avut în vedere faptul că, o parte dintre personalul contractual al inspectoratelor școlare este personal nedidactic (căruia îi sunt aplicabile prevederile Codului muncii), iar restul categoriilor de personal angajat al inspectoratelor școlare – încadrat pe funcții de îndrumare și control este deja supus prevederilor speciale ale Legii nr. 1/2011; mai mult, se îngrădește dreptul la apărare de către organizațiile sindicale al personalului contractual din inspectoratele școlare.

Ținând cont de cele prezentate mai sus, considerăm că amendarea acestui proiect, după o discuție cu specialiștii în educație, este obligatorie. De asemenea, în condițiile în care urmează să începem negocierile pentru o nouă lege a educației, credem că o astfel de inițiativă nu este oportună în acest moment, ea putând fi integrată în noul act normativ.