LEGEA nr. 198 din 4 iulie 2023
învăţământului preuniversitar
EMITENT: PARLAMENTUL ROMÂNIEI
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 613 din 5 iulie 2023
Data intrarii in vigoare : 3 septembrie 2023
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
TITLUL I
Organizarea sistemului de învăţământ preuniversitar
CAP. I
Dispoziţii generale. Principii şi valori
ART. 1
(1) În România, învăţământul preuniversitar constituie prioritate naţională, este domeniu de interes public şi se desfăşoară, în condiţiile prezentei legi, în limba română, în limbile minorităţilor naţionale, în limba semnelor române şi în limbi de circulaţie internaţională.
(2) Misiunea învăţământului preuniversitar este aceea de asigurare a condiţiilor şi a cadrului necesar pentru atingerea potenţialului de dezvoltare al fiecărui beneficiar primar al educaţiei, atât din punct de vedere cognitiv, socioemoţional, profesional, civic, cât şi în domeniul antreprenoriatului, astfel încât acesta să participe activ şi creativ la dezvoltarea societăţii, având sentimentul apartenenţei naţionale şi europene.
(3) Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.
(4) Prezenta lege reglementează organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţământ preuniversitar, asigură cadrul pentru exercitarea, sub autoritatea statului român, a dreptului fundamental la învăţătură pentru beneficiarii primari, reglementează statutul personalului didactic de predare, didactic auxiliar şi de conducere din întregul sistem de învăţământ de stat, particular şi confesional, al personalului didactic de îndrumare şi control, precum şi al celorlalte categorii de personal didactic, prevăzute de lege. Prezenta lege asigură şi cadrul de desfăşurare, în învăţământul preuniversitar, a formelor de învăţare pe tot parcursul vieţii.
ART. 2
Sistemul de învăţământ preuniversitar are la bază următoarele valori:
a) colaborarea – dezvoltarea parteneriatelor educaţionale cu familia, comunitatea, mediul universitar, cu mediul de afaceri, în vederea parcurgerii traseului educaţional de către beneficiarul primar;
b) diversitatea – respectarea şi valorizarea diferitelor perspective culturale, etnice, religioase, a sensibilităţii şi a empatiei, alături de întărirea şi pozitivarea imaginii de sine individuale şi colective;
c) excelenţa – atingerea celui mai înalt potenţial în educaţia şi formarea profesională care vizează domeniile de competenţe ale elevului, competenţa profesională a personalului didactic de predare/personalului de conducere, de îndrumare şi control din învăţământ;
d) echitatea – respectarea dreptului fiecărui beneficiar primar de a avea şanse egale de acces, de participare la educaţie şi de atingere a potenţialului său optim, asigurarea accesului şi participării la educaţie a tuturor copiilor, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultăţile acestora şi în acord cu nevoile individuale sau cu nivelul de sprijin necesar;
e) incluziunea – asigurarea accesului şi participării la educaţie a tuturor copiilor, indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultăţile acestora şi în acord cu nevoile individuale sau cu nivelul de sprijin necesar;
f) integritatea – asigurarea de repere valorice în educaţie: onestitate, responsabilitate, atitudine etică;
g) profesionalismul – menţinerea de standarde ridicate atât în furnizarea actului educaţional pentru beneficiarii primari ai sistemului de învăţământ preuniversitar, cât şi în formarea iniţială şi continuă a personalului din învăţământul preuniversitar;
h) respectul – adoptarea unor atitudini şi comportamente de relaţionare adecvate şi pozitive faţă de toate persoanele implicate în procesul educaţional, faţă de instituţii, mediul înconjurător şi societate în ansamblu;
i) responsabilitatea – asumarea conştientă a îndatoririlor pentru comportamentul şi acţiunile proprii, la nivelul tuturor actorilor implicaţi în procesul educaţional.
ART. 3
Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar sunt:
a) principiul nediscriminării – în baza căruia accesul şi participarea la educaţia de calitate se realizează fără discriminare, inclusiv prin interzicerea segregării şcolare;
b) principiul calităţii – în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de calitate şi la bune practici naţionale, europene şi internaţionale;
c) principiul relevanţei – presupune o ofertă educaţională realistă, actualizată şi corelată cu nevoile elevilor de dezvoltare personală, cu domeniile de cunoaştere, cu valorile socioculturale şi cu cerinţele pieţei muncii;
d) principiul eficienţei – în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale preconizate, prin gestionarea resurselor existente;
e) principiul descentralizării decizionale – presupune redistribuirea autorităţii decizionale de la nivelurile centrale către cele locale, pentru a răspunde adecvat nevoilor beneficiarilor;
f) principiul garantării identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români şi dialogului intercultural;
g) principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului român;
h) principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase;
i) principiul asigurării echităţii şi egalităţii de şanse – implică asigurarea condiţiilor pentru accesul şi participarea la educaţie a tuturor beneficiarilor primari, prin eliminarea limitărilor/ barierelor etnice, religioase, de dizabilitate, fără a se limita la acestea, combaterea discriminării şi personalizarea parcursurilor educaţionale în funcţie de nevoi specifice;
j) principiul transparenţei – implică asigurarea vizibilităţii deciziei, a proceselor şi a rezultatelor din domeniul educaţiei, prin comunicarea deschisă, periodică şi adecvată a acestora către beneficiarii educaţiei şi către societate în ansamblu;
k) principiul libertăţii de gândire şi al independenţei faţă de ideologii, doctrine politice şi religioase;
l) principiul incluziunii – implică acceptarea cu drepturi depline în sistemul de educaţie a tuturor beneficiarilor, combaterea excluziunii şi sprijinul pentru participare activă la educaţie în ansamblul său;
m) principiul centrării educaţiei pe beneficiarii primari ai acesteia – vizează orientarea întregului sistem educaţional către nevoile educaţionale, socioemoţionale, de sănătate fizică şi mintală, ţinând cont de experienţele şi capacităţile elevilor, printr-o abordare flexibilă şi personalizată a curriculumului şcolar, prin promovarea gândirii critice, învăţării active, contextuale şi responsabile;
n) principiul participării şi responsabilităţii părinţilor/ reprezentanţilor legali – constă în exercitarea responsabilităţilor privind creşterea, îngrijirea, dezvoltarea şi educarea copiilor pentru a contribui la un parcurs educaţional de succes al beneficiarului primar;
o) principiul flexibilităţii/adaptabilităţii traiectoriei educaţionale – implică tranziţia şi mobilitatea între diverse rute educaţionale şi profesionale;
p) principiul fundamentării deciziilor pe dialog social şi consultare – presupune colaborarea, consultarea şi comunicarea transparentă în procesul de luare a deciziilor între actorii relevanţi pentru politicile publice din domeniul educaţiei: reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, ai mediului academic, beneficiari, organizaţii sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, societatea civilă, mediul economic, organizaţii internaţionale;
q) principiul organizării învăţământului confesional potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult recunoscut şi prevederilor legale;
r) principiul respectării dreptului la opinie al elevului şi al personalului din învăţământ, în contextul derulării actului educaţional;
s) principiul politicilor educaţionale bazate pe date – conform căruia politicile educaţionale sunt elaborate inclusiv în funcţie de informaţiile statistice şi/sau de studiile care analizează aceste date;
ş) principiul datelor deschise – conform căruia datele publice produse de Ministerul Educaţiei şi de instituţiile din sistemul naţional de învăţământ sunt publicate în format deschis;
t) principiile accesibilităţii şi disponibilităţii – constau în garantarea accesului la educaţie de calitate al tuturor beneficiarilor primari ai educaţiei şi respectarea dreptului tuturor la educaţie;
ţ) principiul respectării dreptului la viaţă, al asigurării integrităţii fizice şi psihice, respectării demnităţii şi al protejării statutului personalului din învăţământ şi al beneficiarilor, al recunoaşterii relevanţei acestuia pentru o educaţie de calitate;
u) principiul adaptabilităţii curriculumului naţional – conform căruia proiectarea acestuia să fie în concordanţă cu particularităţile de vârstă şi cele individuale ale elevilor, evitând supraîncărcarea/suprasolicitarea acestora, oferind timp şi condiţii necesare şi pentru desfăşurarea activităţilor extraşcolare;
v) principiul interesului superior al elevului – presupune asigurarea cu prioritate a unui mediu educaţional sigur şi sănătos, promovarea drepturilor şi a nevoilor individuale ale fiecărui elev, precum şi luarea în considerare a impactului deciziilor educaţionale asupra dezvoltării copilului pe termen scurt, mediu şi lung, punând interesele elevilor înaintea altor considerente.
ART. 4
(1) În România sunt valabile numai actele de studii recunoscute de statul român, conform legislaţiei în vigoare. Regimul actelor de studii emise de unităţile şi de instituţiile de învăţământ se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei. Tipurile de informaţii conţinute şi formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei. În perspectiva realizării Spaţiului european al educaţiei până în anul 2025 sunt instituite mecanisme care să permită recunoaşterea automată a diplomelor la nivel european.
(2) În sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, documentele şcolare stabilite prin ordin al ministrului educaţiei se întocmesc numai în limba română. Celelalte înscrisuri şcolare pot fi redactate şi în limba de predare. La solicitarea titularilor majori ai acestora sau a reprezentanţilor legali în cazul titularilor minori, documentele şcolare pot fi emise şi în limbi de circulaţie internaţională şi în limba de predare. Condiţiile de emitere a acestor documente şcolare vor fi stabilite prin ordin al ministrului educaţiei.
ART. 5
Învăţarea în şcoală a limbii române, ca limbă oficială de stat, este obligatorie pentru toţi beneficiarii primari ai educaţiei. Planurile de învăţământ cuprind numărul de ore necesare şi suficiente învăţării limbii române. Autorităţile administraţiei publice asigură condiţiile materiale şi resursele umane care să permită însuşirea limbii române.
ART. 6
În fiecare unitate administrativ-teritorială se organizează şi funcţionează unităţi de învăţământ cu limba de predare română şi/sau, după caz, cu predare în limbile minorităţilor naţionale ori se asigură şcolarizarea fiecărui elev în limba sa maternă în cea mai apropiată unitate administrativ-teritorială în care este posibil.
ART. 7
Cultele recunoscute oficial de statul român au dreptul de a organiza învăţământ confesional, prin înfiinţarea şi administrarea propriilor unităţi de învăţământ particular, conform procedurilor legale de autorizare provizorie/acreditare.
ART. 8
(1) Autorităţile administraţiei publice locale asigură buna desfăşurare a învăţământului preuniversitar în unităţile administrativ-teritoriale în care acestea îşi exercită autoritatea.
(2) Ministerul Educaţiei colaborează cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei în vederea fundamentării cadrului legal necesar pentru buna coordonare între unităţile de învăţământ preuniversitar şi autorităţile locale, precum şi pentru asigurarea îndeplinirii de către autorităţile administraţiei publice locale a obligaţiilor ce le revin în organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar.
ART. 9
Statul român asigură acces echitabil, fără nicio formă de discriminare, la toate nivelurile şi formele de învăţământ preuniversitar, cetăţenilor României, cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, denumită în continuare UE, cetăţenilor statelor membre ale Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene, minorilor, care solicită sau au dobândit o formă de protecţie în România, minorilor străini şi minorilor apatrizi a căror şedere pe teritoriul României este oficial recunoscută conform legii şi cetăţenilor din state din afara UE, aflaţi legal pe teritoriul României, precum şi cetăţenilor britanici şi membrilor familiilor acestora, ca beneficiari ai Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din Uniunea Europeană şi din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice 2019/C 384 I/01.
ART. 10
(1) În domeniul educaţiei şi al formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ, dispoziţiile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict între acestea se aplică dispoziţiile prezentei legi.
(2) Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului şcolar următor celui în care a fost adoptată prin lege, cu excepţia stării de alertă, urgenţă sau asediu.
ART. 11
(1) În unităţile de învăţământ preuniversitar şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale, precum şi în cadrul activităţilor desfăşurate în mediul online de unităţile de învăţământ preuniversitar sunt interzise discriminările pe criteriile menţionate în <LLNK 12000 137133 3A1 0 33>Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia măsurilor afirmative dispuse de lege. Sunt interzise manifestările şi propaganda de natură politică şi prozelitismul religios.
(2) În unităţile de învăţământ preuniversitar şi în toate spaţiile educaţiei şi formării profesionale, precum şi în cadrul activităţilor desfăşurate în mediul online de unităţile de învăţământ preuniversitar pot fi luate măsuri cu scopul de a proteja anumite categorii vulnerabile de beneficiari primari, în vederea asigurării dreptului la educaţie al acestora, respectându-se interesul superior al beneficiarului primar.
(3) Încălcarea prevederilor alin. (1) de către personalul din învăţământul preuniversitar constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform prevederilor art. 210 şi 213.
(4) Nu constituie segregare şcolară următoarele situaţii:
a) înfiinţarea şi funcţionarea, în condiţiile legii, a unităţilor de învăţământ special;
b) constituirea de grupe/clase/unităţi de învăţământ preuniversitar formate în aceeaşi locaţie sau în locaţii diferite preponderent sau doar cu antepreşcolari, preşcolari sau elevi aparţinând unei minorităţi naţionale, în scopul predării în limba maternă a acelei minorităţi naţionale sau în sistem bilingv;
c) constituirea grupelor de acomodare prevăzute la art. 61 alin. (8).
CAP. II
Formele de organizare a învăţământului preuniversitar
ART. 12
(1) Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar este constituit din totalitatea unităţilor de învăţământ de stat, particulare şi confesionale, autorizate să funcţioneze provizoriu/ acreditate.
(2) Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, particulare şi confesionale se înfiinţează pe niveluri de învăţământ, prin ordin al ministrului educaţiei, în condiţiile prezentei legi.
(3) Învăţământul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de învăţământ, filiere şi profiluri, după caz, asigurând condiţiile necesare pentru dobândirea competenţelor-cheie şi pentru profesionalizarea progresivă, în acord cu profilul educaţional al absolventului fiecărui nivel de învăţământ.
(4) Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar are caracter deschis. În învăţământul preuniversitar, transferul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor de la o unitate de învăţământ la alta, de la o formaţiune de studiu la alta, de la un profil la altul şi de la o filieră la alta se efectuează în condiţiile stabilite în prezenta lege şi în regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(5) Elevii din învăţământul preuniversitar de stat, particular şi confesional se pot transfera la alte unităţi de învăţământ de stat, particular şi confesional, cu acordul consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ primitoare, cu încadrarea în numărul maxim de elevi pe formaţiune de studiu.
ART. 13
(1) Învăţământul obligatoriu cuprinde învăţământul preşcolar, învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi învăţământul liceal.
(2) Exmatricularea beneficiarilor primari pe perioada învăţământului obligatoriu poate fi realizată numai în situaţii grave, în urma încălcării normelor de disciplină în spaţiul şcolar, în vederea protejării dreptului la educaţie al celorlalţi beneficiari primari. Exmatricularea poate fi dispusă numai după parcurgerea unei proceduri disciplinare care garantează dreptul la apărare şi contestaţie.
(3) Pe durata şcolarizării în învăţământul preuniversitar, cu excepţia învăţământului postliceal, copiii/elevii beneficiază de alocaţia de stat pentru copii, în conformitate cu prevederile <LLNK 11993 61 13 2E1 0 17>Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), elevii din cadrul filierei tehnologice, care nu optează pentru continuarea studiilor liceale după obţinerea unui certificat de calificare de nivel 3, sunt asimilaţi ca având finalizat învăţământul obligatoriu, fără a obţine o calificare de nivel 4, potrivit dispoziţiilor art. 33 alin. (10).
ART. 14
(1) Părinţii sau reprezentantul legal au obligaţia să asigure participarea la cursuri a beneficiarului primar minor pe întreaga perioadă a învăţământului obligatoriu. Nerespectarea prezentei obligaţii constituie contravenţie şi se sancţionează potrivit dispoziţiilor art. 148 alin. (1) lit. a).
(2) Statul sprijină părinţii sau reprezentantul legal în vederea exercitării responsabilităţilor privind creşterea, îngrijirea, dezvoltarea şi educarea copiilor. În acest scop, în unităţile de învăţământ se organizează cursuri de educaţie parentală pentru formarea şi dezvoltarea abilităţilor parentale pentru părinţi şi reprezentanţi legali ai beneficiarilor primari sau viitori părinţi.
(3) Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (2), Ministerul Educaţiei elaborează Strategia naţională pentru educaţie parentală care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, respectând valorile şi principiile prevăzute la art. 2 şi 3 şi asigurând selecţia formatorilor din cadrul unităţilor de învăţământ sau din cadrul altor instituţii naţionale cu rol în educaţie.
(4) La înscrierea antepreşcolarului, a preşcolarului sau a elevului într-o unitate de învăţământ, directorul unităţii de învăţământ semnează contractul educaţional cu beneficiarii secundari ai învăţământului preuniversitar prevăzuţi la art. 105 alin. (2) sau cu elevul major. Contractul prevede drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor, garantând drepturile beneficiarilor primari şi secundari, în conformitate cu prevederile contractului educaţional-tip, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei. Contractul încheiat între părinţi/reprezentantul legal/elevul major şi unitatea de învăţământ conţine obligatoriu clauzele din contractul educaţional, iar, în funcţie de specificul fiecărei unităţi, prin hotărâre a consiliului de administraţie, pot fi adăugate şi alte clauze, a căror natură nu poate afecta interesul superior al antepreşcolarului, al preşcolarului sau al elevului.
(5) În unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, elevii şi, în cazul celor minori, împreună cu părinţii sau reprezentantul legal al acestora, încheie un contract educaţional, al cărui conţinut se stabileşte prin ordin al conducătorului ministerului de resort, în care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor.
(6) Direcţiile judeţene de învăţământ preuniversitar/Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar, denumite în continuare DJIP/DMBIP, verifică modul de respectare de către părţi a prevederilor contractului educaţional prevăzut la alin. (4) şi (5) din oficiu sau la sesizarea părintelui/ reprezentantului legal/elevului major sau a directorului unităţii de învăţământ preuniversitar şi pot dispune aplicarea măsurilor sau sancţiunilor prevăzute în metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(7) Pentru sprijinirea părinţilor în asigurarea participării la cursuri a beneficiarului primar minor şi a respectării contractului educaţional, unităţile de învăţământ preuniversitar pot solicita intervenţia direcţiilor generale judeţene de asistenţă socială şi protecţia copilului/Direcţiei Municipiului Bucureşti de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului ori a serviciilor publice de asistenţă socială.
ART. 15
(1) Învăţământul preuniversitar se desfăşoară pe următoarele niveluri:
a) educaţia timpurie (3 luni-6 ani), formată din învăţământul antepreşcolar (3 luni-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), ambele cuprinzând grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare;
b) învăţământul primar, cu durata de 5 ani, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV;
c) învăţământul gimnazial, cu durata de 4 ani, care cuprinde clasele V-VIII;
d) învăţământul liceal, cu o durată, de regulă, de 4 ani;
e) învăţământul postliceal, inclusiv prin învăţământul terţiar nonuniversitar, cu durată între 1 şi 3 ani.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. d), în cazul învăţământului liceal tehnologic, beneficiarii primari au dreptul de a primi diplomă de absolvire după 3 ani şi pot participa la examenul de certificare a calificării profesionale. În urma promovării acestui examen, absolvenţii primesc certificat de calificare profesională corespunzător nivelului 3.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. d), în cazul învăţământului liceal, organizat la forma cu frecvenţă redusă, respectiv la forma cu frecvenţă seral, durata învăţământului este de 5 ani.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul alternativelor educaţionale, durata fiecărui nivel de învăţământ este aprobată prin ordinul ministrului educaţiei de funcţionare a alternativei.
ART. 16
(1) Unităţile de învăţământ de stat au personalitate juridică, dacă se organizează şi funcţionează, după caz, astfel:
a) cu minimum 300 de elevi;
b) cu minimum 300 de elevi, preşcolari şi/sau antepreşcolari;
c) cu minimum 140 de preşcolari şi/sau antepreşcolari;
d) cu minimum 120 de antepreşcolari;
e) cu minimum 80 de elevi, în cazul unităţilor de învăţământ liceal tehnologic care şcolarizează exclusiv în sistem dual;
f) cu minimum 50 de elevi sau minimum 50 de elevi şi/sau preşcolari, în cazul unităţilor de învăţământ special;
g) cu minimum 100 de elevi, în cazul unităţilor de învăţământ postliceal.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în unităţile administrativ-teritoriale în care numărul total al beneficiarilor primari nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o singură unitate de învăţământ cu personalitate juridică.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), unităţile de învăţământ liceal care şcolarizează pe filiera vocaţională cu profil pedagogic, profil artistic sau profil sportiv pot funcţiona cu personalitate juridică şi cu efective mai mici de elevi.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), unităţile de învăţământ care şcolarizează pe filiera vocaţională cu profil teologic, la cererea cultelor recunoscute de stat, precum şi unităţile de învăţământ special, la cererea părinţilor/ reprezentanţilor legali, pot funcţiona cu personalitate juridică şi cu efective mai mici de elevi.
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, la cererea ministerului/instituţiei de resort, pot funcţiona cu efective mai mici de elevi şi cu menţinerea personalităţii juridice.
(6) Autorităţile administraţiei publice locale, în baza avizului conform al DJIP/DMBIP, aprobă organizarea, funcţionarea şi, după caz, desfiinţarea unor structuri ale unităţii de învăţământ, fără personalitate juridică.
(7) Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din zonele izolate, în care nu pot fi organizate structuri de învăţământ, au dreptul la orar adaptat posibilităţii de deplasare a acestora la unitatea de învăţământ preuniversitar cea mai apropiată, cu respectarea interesului superior al copilului/elevului.
(8) Pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale unde funcţionează mai multe unităţi de învăţământ cu predare în limba română sau în limba unei minorităţi naţionale, cel puţin una dintre acestea, pentru fiecare limbă de predare, are personalitate juridică şi cu efective mai mici de elevi, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(9) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), unităţile de învăţământ de nivel gimnazial sau liceal, cu predare în limba română sau cu predare în limbile minorităţilor naţionale, unice în municipiu, oraş sau comună, funcţionează cu personalitate juridică indiferent de efectivul de elevi.
ART. 17
(1) Formele de organizare a învăţământului preuniversitar sunt: învăţământ cu frecvenţă zi, învăţământ cu frecvenţă seral şi învăţământ cu frecvenţă redusă. Frecvenţa se referă la prezenţa în spaţiul şcolar.
(2) Învăţământul obligatoriu este învăţământ cu frecvenţă. Pentru persoanele care au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei în învăţământul primar, cu mai mult de 4 ani vârsta clasei în învăţământul gimnazial, respectiv cu mai mult de 5 ani vârsta clasei în învăţământul liceal, învăţământul obligatoriu se poate organiza şi în forma de învăţământ cu frecvenţă redusă, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei sau prin programul „A doua şansă“.
(3) În cazul elevilor care nu au depăşit vârsta clasei conform alin. (2), dar care se află în situaţie de abandon şcolar sau în risc major de abandon şcolar, unităţile de învăţământ vor dezvolta măsuri prioritare de intervenţie, cu sprijinul partenerilor de la nivel local, judeţean, naţional şi internaţional.
(4) În situaţii care ţin de starea de sănătate a preşcolarului/elevului, învăţământul cu frecvenţă se poate organiza la domiciliu sau, după caz, în spital, conform dispoziţiilor capitolului V secţiunea a 3-a „Şcoala din spital“.
(5) În situaţia persoanelor private de libertate, învăţământul cu frecvenţă se realizează în penitenciare, centre educative şi de detenţie, conform dispoziţiilor capitolului IV secţiunea a 11-a „Învăţământul din penitenciare, centrele educative şi de detenţie“.
ART. 18
(1) Activităţile de predare, învăţare şi evaluare din cadrul unei unităţi de învăţământ din reţeaua şcolară se desfăşoară, de regulă, în spaţiul şcolar.
(2) Pentru asigurarea exercitării dreptului fundamental la educaţie, în situaţia în care se instituie starea de urgenţă, starea de alertă sau starea de asediu sau ori de câte ori Ministerul Educaţiei dispune astfel, la cererea unităţii de învăţământ preuniversitar, cu avizul DJIP/DMBIP, activităţile de predare, învăţare şi evaluare se pot desfăşura şi în sistem online sau hibrid, pentru o perioadă determinată.
(3) Metodologia privind desfăşurarea activităţilor în sistem online sau hibrid în unităţile de învăţământ se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
CAP. III
Reţeaua şcolară din învăţământul preuniversitar
SECŢIUNEA 1
Organizarea reţelei şcolare
ART. 19
(1) Reţeaua şcolară cuprinde totalitatea:
a) unităţilor de învăţământ autorizate să funcţioneze provizoriu, precum şi a unităţilor de învăţământ acreditate;
b) unităţilor de învăţământ preuniversitar, autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate, înfiinţate în structura sau în subordinea instituţiilor de învăţământ superior;
c) unităţilor de educaţie extraşcolară din sistemul naţional de învăţământ: cluburile sportive şcolare, palatele şi cluburile copiilor, Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti şi centrele judeţene de excelenţă/Centrul Municipiului Bucureşti pentru Excelenţă, denumite în continuare centre de excelenţă.
(2) Procesul de înfiinţare a unei unităţi de învăţământ preuniversitar cuprinde două etape, care se desfăşoară astfel:
a) orice persoană juridică de drept public sau privat, interesată în furnizarea de educaţie, se supune procesului de evaluare şi parcurge procedura de autorizare de funcţionare provizorie, potrivit dispoziţiilor art. 237-239;
b) unitatea autorizată să funcţioneze provizoriu care îndeplineşte condiţiile parcurge procedura de acreditare prevăzută la art. 240-245.
(3) Ordinele ministrului educaţiei emise în urma finalizării procesului de autorizare provizorie/acreditare se comunică, în termen de 5 zile, autorităţilor publice locale, în vederea actualizării reţelei şcolare.
(4) Actele prin care se poate manifesta voinţa oricărei persoane juridice de drept public sau de drept privat de a deveni organizaţie furnizoare de educaţie se materializează, după caz, prin:
a) hotărâre a autorităţilor publice locale privind intenţia de a înfiinţa o unitate de învăţământ preuniversitar de stat;
b) hotărâre a persoanei juridice private privind intenţia de înfiinţare a unei unităţi de învăţământ, adoptată/aprobată conform statutului propriu;
c) hotărâre a conducerii cultului recunoscut oficial de stat privind intenţia de înfiinţare a unei unităţi de învăţământ, adoptată/aprobată conform statutului propriu;
d) ordin al ministrului educaţiei emis în vederea aplicării prevederilor alin. (9) privind intenţia de a înfiinţa/reorganiza una sau mai multe unităţi de învăţământ preuniversitar de stat sau pentru a înfiinţa/reorganiza unităţi de învăţământ preuniversitar în subordinea/structura instituţiilor de învăţământ superior.
(5) Prin ordinul de autorizare provizorie, prevăzut la art. 237 alin. (3), se înfiinţează şi se acordă personalitate juridică unităţii de învăţământ, după cum urmează:
a) de drept privat şi de utilitate publică, pentru unităţile particulare de învăţământ preuniversitar, înfiinţate din iniţiativa şi cu resursele unor persoane juridice de drept privat;
b) de drept privat şi de utilitate publică, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar confesional, înfiinţate din iniţiativa şi cu resursele potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult recunoscut de stat;
c) de drept public, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat.
(6) Reţeaua şcolară se organizează după cum urmează:
a) de autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul conform al DJIP/DMBIP, pentru unităţile de învăţământ de stat, particular şi confesional preuniversitar;
b) de consiliul judeţean, după caz, de consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, după consultarea partenerilor sociali şi cu avizul conform al Ministerului Educaţiei, pentru învăţământul special, inclusiv pentru centrele şcolare pentru educaţie incluzivă sau în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar preluate în administrare conform alin. (27);
c) prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura sau în subordinea instituţiilor de învăţământ superior şi unităţile de educaţie extraşcolară din sistemul naţional de învăţământ.
(7) În vederea organizării reţelei şcolare prevăzute la alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale, consiliile judeţene/Consiliul General al Municipiului Bucureşti sau consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti asigură publicarea, pentru fiecare an şcolar, a unităţilor de învăţământ de stat, particulare şi confesionale, acreditate/autorizate să funcţioneze provizoriu, care organizează în condiţiile legii activităţi de educaţie, în vederea realizării opozabilităţii faţă de toţi beneficiarii primari şi secundari ai educaţiei.
(8) Reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ se dă publicităţii la începutul fiecărui an calendaristic, pentru anul şcolar următor. Cifra de şcolarizare pentru învăţământul de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu cel puţin 6 luni înainte de începerea anului şcolar. Cifra de şcolarizare pentru fiecare unitate de învăţământ preuniversitar particular şi confesional se aprobă de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, în limita capacităţii de şcolarizare stabilite de Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIIP.
(9) În situaţia în care autorităţile administraţiei publice locale nu emit hotărârea privind organizarea reţelei şcolare prevăzute la alin. (6), ministrul educaţiei emite, până la data de 1 februarie, un ordin cu privire la aprobarea reţelei şcolare, cuprinzând toate unităţile de învăţământ, inclusiv pentru înfiinţarea, desfiinţarea, fuziunea sau divizarea unităţilor de învăţământ de stat, particulare şi confesionale pentru unitatea administrativ-teritorială în cauză.
(10) Unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat care şcolarizează nivelurile de învăţământ preşcolar şi primar, cu excepţia unităţilor de învăţământ vocaţional, cu alternative educaţionale, respectiv unităţilor de învăţământ special sau unităţilor de învăţământ cu limba de predare în limbile minorităţilor naţionale unice la nivel de unitate administrativ-teritorială le este arondată anual, prin decizie a DJIP/DMBIP, o circumscripţie formată din totalitatea străzilor din zona limitrofă acestora, în vederea înscrierii copiilor în învăţământul preşcolar şi primar. Criteriile de arondare a circumscripţiei ţin cont de corespondenţa dintre numărul beneficiarilor cu domiciliul în proximitatea unităţii şi capacitatea de şcolarizare a acesteia. Unitatea de învăţământ preuniversitar de stat şcolarizează beneficiarii în limita cifrei de şcolarizare.
(11) Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică pot fi supuse procesului de reorganizare, în cazuri justificate, în vederea asigurării accesului egal la educaţie şi formare profesională, a eficientizării şi asigurării/menţinerii standardelor ridicate în furnizarea de servicii educaţionale pentru beneficiarii primari ai sistemului de învăţământ.
(12) Unităţile de învăţământ particular/confesional acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu pot solicita Ministerului Educaţiei intrarea în proces de reorganizare.
(13) Reorganizarea prevăzută la ali n. (11) şi (12) se poate realiza prin operaţiunile de fuziune prin absorbţie sau contopire sau prin operaţiuni de divizare urmate de absorbţie sau constituire a unei noi unităţi de învăţământ. După caz, reorganizarea are loc la iniţiativa:
a) autorităţilor administraţiei publice locale, în colaborare cu DJIP/DMBIP, în cazul unităţilor de învăţământ de stat care funcţionează în raza administrativ-teritorială a acestora;
b) persoanelor juridice de drept privat fondatoare ale unităţilor de învăţământ particular;
c) cultelor recunoscute oficial de stat care au participat la înfiinţarea de structuri sau unităţi de învăţământ confesionale;
d) Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei, precum şi altor instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, în cazul unităţilor de învăţământ militar preuniversitar;
e) Ministerului Educaţiei, în cazul unităţilor de învăţământ de stat, particulare şi confesionale.
(14) Aprobarea reorganizării unităţilor de învăţământ se realizează prin ordin al ministrului educaţiei.
(15) Unităţile de învăţământ rezultate în urma procesului de reorganizare se includ, de drept, în reţeaua şcolară şi au obligaţia de a solicita evaluarea periodică în termen de un an de la finalizarea procesului de reorganizare.
(16) Procesul de reorganizare se finalizează cel mai târziu până la începutul noului an şcolar, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(17) Procesul educaţional se desfăşoară în maximum două schimburi. Organizarea programului şcolar are în vedere următoarele reguli:
a) cursurile pentru elevii din clasa pregătitoare şi din clasele I şi a II-a nu vor începe înainte de ora 8.00 şi nu se vor termina mai târziu de ora 14.00;
b) în învăţământul primar, ora de curs este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute după fiecare oră şi o pauză de 20 de minute după cea de-a doua oră de curs;
c) în situaţiile în care clasele din învăţământul primar funcţionează împreună cu alte clase din nivelurile superioare de învăţământ, ora de curs este de 50 de minute, iar în ultimele 5 minute se organizează activităţi de tip recreativ;
d) pentru clasele din învăţământul gimnazial, liceal şi postliceal, ora de curs este de 50 de minute, cu o pauză de 10 minute după fiecare oră. După a treia oră de curs se poate stabili o pauză de 15-20 de minute;
e) în învăţământul special, durata orei de curs şi a activităţilor de terapii specifice este de 45 de minute, cu o pauză de 15 minute după fiecare oră şi o pauză de 30 de minute după cea de-a doua oră de curs;
f) în situaţii speciale, cum ar fi epidemii, intemperii, calamităţi, alte situaţii excepţionale, pe o perioadă determinată, durata orelor de curs şi a pauzelor poate fi modificată, la propunerea motivată a directorului, în baza hotărârii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu aprobarea DJIP/DMBIP.
(18) În unităţile de învăţământ se pot înfiinţa şi pot funcţiona şi grupe sau clase în alternative educaţionale, integrate.
(19) În fiecare unitate de învăţământ se asigură funcţionarea şi dotarea corespunzătoare, după caz, a următoarelor:
a) un cabinet medical şi un cabinet stomatologic în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică din sistemul de învăţământ preuniversitar;
b) o cameră-resursă pentru suport educaţional şi psihopedagogic, o bibliotecă, un teren de sport dotat cu vestiare, grupuri sanitare şi un laborator de informatică, de ştiinţe, tehnologie, inginerie, artă şi matematică, denumit în continuare ŞTIAM;
c) cabinete de logopedie, cabinete pentru terapii specifice, cabinet e de consiliere şcolară sau camere-resursă pentru educaţie specială, pentru care se asigură, după caz, spaţii corespunzătoare;
d) accesul la internet şi reţea WI-FI securizată.
(20) În cadrul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar se pot înfiinţa şi pot funcţiona clase constituite pe bază de contracte de parteneriat între unităţi de învăţământ de stat şi particulare acreditate, între unităţi de învăţământ şi operatori economici, precum şi între instituţii din ţară şi străinătate, pe baza unor acorduri interguvernamentale sau interinstituţionale, în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(21) Unităţile de învăţământ preuniversitar din reţeaua şcolară, indiferent de tip, nivel, formă, filieră şi profil, sunt supuse acreditării şi evaluării periodice.
(22) Pentru a asigura calitatea în învăţământul preuniversitar, la propunerea autorităţilor administraţiei publice locale, la iniţiativa DJIP/DMBIP sau din proprie iniţiativă, ARACIIP poate solicita Ministerului Educaţiei retragerea acreditării/autorizării unei unităţi de învăţământ care nu respectă standardele de calitate. În această situaţie, Ministerul Educaţiei solicită ARACIIP desfăşurarea unei evaluări privind îndeplinirea condiţiilor de asigurare a calităţii de către unitatea de învăţământ preuniversitar.
(23) În situaţia retragerii acreditării/autorizaţiei de funcţionare provizorie a unităţii de învăţământ, autorităţile administraţiei publice locale şi DJIP/DMBIP au obligaţia să asigure continuitatea şcolarizării antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor, prin repartizarea acestora altor unităţi de învăţământ preuniversitar, cu respectarea interesului superior al copiilor/elevilor.
(24) În situaţia specializărilor unice la nivel naţional, de la data retragerii acreditării/autorizaţiei de funcţionare, unitatea de învăţământ desfăşoară procesul de învăţământ în lichidare, având obligaţia de a asigura şcolarizarea elevilor până la finalizarea absolvirii nivelului de învăţământ corespunzător, cu susţinerea examenelor de finalizare a studiilor la alte unităţi de învăţământ acreditate, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(25) În situaţia în care autorităţile administraţiei publice locale nu îşi îndeplinesc atribuţiile privind asigurarea finanţării unei unităţi de învăţământ preuniversitar şi este afectat în mod direct interesul superior al beneficiarului primar, unitatea de învăţământ preuniversitar poate fi preluată, cu acordul tuturor părţilor implicate, pentru o perioadă de cel puţin 5 ani şcolari, de consiliul judeţean în raza administrativ-teritorială în care se află sau, după caz, de Consiliul General al Municipiului Bucureşti, pentru unităţile de învăţământ de pe raza municipiului Bucureşti.
(26) Pe perioada preluării unităţii de învăţământ preuniversitar, prin excepţie de la prevederile art. 139, fondurile aferente finanţării destinate unităţii de învăţământ preluate, care erau susţinute prin intermediul bugetelor consiliilor locale, sunt alocate consiliilor judeţene care preiau administrarea.
(27) Constatarea situaţiei prevăzute la alin. (25) se face de ARACIIP, printr-un raport de inspecţie generală, realizat la solicitarea DJIP/DMBIP, înaintat spre aprobare Ministerului Educaţiei. După aprobarea raportului, începând cu anul şcolar următor, unităţile de învăţământ se cuprind în reţeaua şcolară în baza hotărârii consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti emise cu avizul conform al Ministerului Educaţiei. ARACIIP transmite raportul aprobat de ministrul educaţiei organelor teritoriale de control ale Curţii de Conturi a României, care vor analiza modul de respectare a regulilor ce guvernează execuţia bugetară, conform prevederilor legale în vigoare.
(28) În situaţia menţionată la alin. (25), ARACIIP va efectua vizite de evaluare, cel puţin anual, pe baza unei proceduri de monitorizare specială. Prin această procedură de monitorizare, ARACIIP dispune de mecanisme de monitorizare şi de îndrumare permanente. Înainte cu un an şcolar de finalizarea perioadei pentru care unitatea de învăţământ preuniversitar a fost preluată, ARACIIP împreună cu DJIP/DMBIP realizează o analiză privind capacitatea autorităţii administraţiei publice locale de a relua atribuţiile de finanţare a unităţii de învăţământ.
(29) Condiţiile de declanşare a procedurii şi criteriile de luare a măsurii prevăzute la alin. (25), precum şi mecanismele de finanţare aplicabile ulterior preluării sunt stabilite prin lege iniţiată de Ministerul Educaţiei, cu respectarea prevederilor incidente din <LLNK 12019 57182 3K1 0 45>Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare.
(30) Unităţile de învăţământ pot prelua prin procesul de reorganizare sau pot înfiinţa, ca structuri arondate, unităţi de educaţie extraşcolară.
(31) Divizarea se poate realiza pe:
a) nivel de învăţământ acreditat/autorizat să funcţioneze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învăţământ, locaţie;
b) specializare/calificare profesională acreditată/autorizată să funcţioneze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învăţământ, locaţie;
c) program de studii acreditat/autorizat să funcţioneze provizoriu, pe limbă de predare, formă de învăţământ, locaţie.
ART. 20
(1) Ministerul Educaţiei, prin DJIP, respectiv DMBIP, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, mediul economic, cultele recunoscute de lege şi organizaţiile neguvernamentale, poate organiza, în regim gratuit şi cu durată flexibilă, programe de tip „A doua şansă“ atât pentru învăţământul primar, cât şi pentru învăţământul gimnazial şi liceal, pentru persoanele care au depăşit vârsta corespunzătoare clasei potrivit dispoziţiilor art. 17 alin. (2), indiferent dacă persoana respectivă a mai fost sau nu înscrisă în sistemul de învăţământ preuniversitar sau de momentul şi motivele abandonului şcolar. Înscrierea în program se face prin intermediul unei solicitări transmise online sau prin depunerea acesteia la sediul unităţii de învăţământ din localitatea de domiciliu a solicitantului sau la cea mai apropiată unitate de învăţământ.
(2) Programele educaţionale „A doua şansă“ se organizează de unităţi de învăţământ acreditate/autorizate sau de alte entităţi în parteneriat cu o unitate de învăţământ acreditată/autorizată, conform metodologiei privind organizarea programului educaţional „A doua şansă“ aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
ART. 21
(1) În vederea asigurării calităţii educaţiei şi a optimizării gestionării resurselor, unităţile de învăţământ de stat, particulare şi confesionale şi autorităţile administraţiei publice locale pot decide înfiinţarea consorţiilor şcolare.
(2) Consorţiile şcolare sunt structuri asociative, fără personalitate juridică, constituite din două sau mai multe unităţi de învăţământ preuniversitar.
(3) Consorţiile şcolare se înfiinţează între două sau mai multe unităţi de învăţământ preuniversitar de stat ori particulare şi confesionale autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate, în baza unui contract de parteneriat, conform modelului prevăzut în metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei. Contractul de parteneriat stabileşte modul de colaborare între unităţile de învăţământ preuniversitar semnatare ale contractului şi principalele domenii de activitate.
(4) Unităţile de învăţământ preuniversitar care doresc să constituie un consorţiu şcolar solicită avizul de oportunitate al DJIP/DMBIP şi avizul de înfiinţare din partea autorităţilor administraţiei publice locale din raza teritorială unde funcţionează fiecare unitate de învăţământ.
(5) Unităţile de învăţământ preuniversitar care încheie un contract de parteneriat în vederea constituirii unui consorţiu şcolar trebuie să funcţioneze pe teritoriul aceluiaşi judeţ/ municipiului Bucureşti sau în judeţe limitrofe. La constituirea consorţiului şcolar, unităţile de învăţământ preuniversitar vor avea în vedere posibilitatea de a derula activităţi comune ale elevilor şi cadrelor didactice. În acest sens vor fi analizate condiţiile de acces între unităţile de învăţământ preuniversitar, distanţa dintre unităţile de învăţământ, căile de acces, existenţa mijloacelor de transport în comun şi a transportului şcolar.
(6) Consorţiile şcolare sunt bazate pe acorduri de parteneriat între unităţile de învăţământ autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate şi asigură:
a) prioritate la mobilitatea personalului între unităţile membre ale consorţiului;
b) utilizarea în comun a resurselor materiale ale unităţilor de învăţământ din consorţiu;
c) lărgirea oportunităţilor de învăţare oferite beneficiarilor primari şi sprijin suplimentar oferit elevilor în risc de excluziune;
d) recunoaşterea reciprocă a rezultatelor învăţării şi evaluării acestora;
e) participarea la proiecte şi programe ale Uniunii Europene, în mod special din domeniul educaţiei, cel digital şi al noilor tehnologii folosite în scop educaţional, inovativ şi cultural.
(7) Retragerea sau excluderea din consorţiul şcolar a unei unităţi de învăţământ preuniversitar va fi reglementată prin contractul de parteneriat. O unitate de învăţământ îşi pierde dreptul de partener în cadrul consorţiului şcolar când nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute pentru formarea consorţiului. Consorţiile şcolare pot fi desfiinţate prin acordul părţilor.
(8) Cadrul specific pentru înfiinţarea şi funcţionarea consorţiilor şcolare se reglementează prin metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(9) În vederea sporirii oportunităţilor de dezvoltare a unităţilor de învăţământ din medii defavorizate, montane, rurale şi/sau izolate, precum şi pentru a reduce riscul de abandon şi eşec şcolar, Ministerul Educaţiei va crea mecanisme de stimulare a participării unor astfel de unităţi de învăţământ în cadrul consorţiilor şcolare.
ART. 22
(1) În sistemul de educaţie se pot constitui consorţii de învăţământ dual, constituite cel puţin din următoarele tipuri de entităţi: licee tehnologice de stat şi/sau particulare şi confesionale acreditate, autorităţi publice locale şi operatori economici. Consorţiul poate include şi instituţii de învăţământ superior acreditate, precum şi alţi parteneri relevanţi în domeniul pregătirii profesionale, care pot susţine un sistem extins de formare duală.
(2) Între partenerii prevăzuţi la alin. (1) se încheie un acord de parteneriat, cu o durată de cel puţin 15 ani, prin care se înfiinţează consorţiul de învăţământ dual cu denumire proprie, formă de asociere, fără scop patrimonial, în scopul dezvoltării învăţământului profesional dual, într-un anumit domeniu de pregătire, pentru calificări cerute pe piaţa muncii.
(3) Modul de funcţionare şi coordonare a activităţii consorţiilor, conducerea acestora şi controlul modului de îndeplinire a obligaţiilor asumate de parteneri vor fi reglementate prin ordin al ministrului educaţiei.
(4) Consorţiile de învăţământ dual stau la baza dezvoltării unor centre/campusuri profesionale integrate, care deservesc învăţământul liceal dual şi învăţământul universitar dual şi care reprezintă parte a infrastructurii şcolare, a infrastructurii universitare şi a infrastructurii operatorilor economici şi a partenerilor, pusă la dispoziţia consorţiului pentru procesul de învăţământ, fără scop patrimonial.
(5) Consorţiile de învăţământ dual oferă programe comprehensive de formare cu nivelurile de bază (ISCED/ CNC 3-5) şi avansate (ISCED/CNC 6-8).
(6) Pentru asigurarea infrastructurii de învăţare, consorţiul poate încheia parteneriate public-private în vederea atragerii de finanţări nerambursabile.
(7) Modul de îndeplinire a obligaţiilor asumate de părţile implicate în fiecare consorţiu de învăţământ dual se va evalua, o dată la cel mult 5 ani, de către o comisie a cărei componenţă este stabilită printr-o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
SECŢIUNEA a 2-a
Constituirea formaţiunilor de studiu/grupelor/claselor
ART. 23
(1) În învăţământul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe sau clase, după cum urmează:
a) educaţia timpurie, nivel antepreşcolar:
(i) grupa mică cuprinde, în medie, 7 copii, dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 9;
(ii) grupa mijlocie cuprinde, în medie, 12 copii, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 15;
(iii) grupa mare cuprinde, în medie, 14 copii, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 20;
b) educaţia timpurie, nivel preşcolar: grupa cuprinde, în medie, 15 preşcolari, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 20;
c) învăţământul primar: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 22;
d) învăţământul gimnazial: clasa cuprinde, în medie, 18 elevi, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 26;
e) învăţământul sportiv şi de artă: clasa cuprinde, în medie, 16 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 24, şi poate fi constituită din maximum 4 grupe. Grupa cuprinde, în medie, 7 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 10;
f) învăţământul liceal, inclusiv dual: clasa cuprinde, în medie, 22 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 26;
g) instruirea practică şi pregătirea de specialitate se desfăşoară pe grupe de minimum 8 elevi şi maximum 15 elevi;
h) clasele din învăţământul liceal tehnologic pot fi constituite din maximum 3 grupe cu calificări diferite;
i) învăţământul postliceal: clasa cuprinde, în medie, 22 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de 28;
j) învăţământul special:
(i) pentru antepreşcolari cu sprijin de nivel I-II: grupa de sprijin special cuprinde, în medie, 6 copii, dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 7;
(ii) pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel I-II: grupa/clasa de sprijin special cuprinde în medie 7 elevi, dar nu mai puţin de 6 şi nu mai mult de 8;
(iii) pentru antepreşcolari cu deficienţe grave de dezvoltare şi preşcolari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 4 copii, dar nu mai puţin de 3 şi nu mai mult de 5;
(iv) învăţământul special pentru beneficiarii primari cu sprijin special de nivel III-IV: grupa/clasa cuprinde, în medie, 5 elevi, dar nu mai puţin de 4 şi nu mai mult de 6;
k) prin excepţie de la lit. j), în învăţământul tehnologic special pentru elevi cu deficienţe uşoare şi/sau moderate: clasa cuprinde în medie 10 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 12.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. i), formaţiunile de studiu şi efectivele de elevi pentru unităţile de învăţământ postliceal militar pot fi organizate şi stabilite numeric pentru unele arme/specializări/specialităţi militare, cu aprobarea eşalonului ierarhic superior.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în învăţământul liceal, filiera vocaţională, profil teologic, formaţiunile de studiu pot funcţiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea Ministerului Educaţiei, pe baza unei propuneri din partea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu avizul episcopiei din zona în care funcţionează unitatea de învăţământ.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în unităţile administrativ-teritoriale în care există cerere pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale/studiul limbii minorităţii naţionale, istoria, religiile şi tradiţiile minorităţii, respectiv educaţia muzicală a unei minorităţi naţionale, efectivele formaţiunilor de studiu se înfiinţează, se organizează şi funcţionează astfel:
a) organizarea de noi formaţiuni de studiu pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale/studiul limbii minorităţii naţionale, istoria, religiile şi tradiţiile minorităţii, respectiv educaţia muzicală a unei minorităţi naţionale, cu efective mai mici decât minimul prevăzut de prezenta lege, se poate realiza la cerere;
b) în situaţii excepţionale, formaţiunile de studiu pentru antepreşcolari, preşcolari sau elevi, pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale/studiul limbii minorităţii naţionale, istoria, religiile şi tradiţiile minorităţii, respectiv educaţia muzicală a unei minorităţi naţionale, pot funcţiona sub efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea ministrului educaţiei, pe baza unei propuneri justificate din partea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau al organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României care solicită exceptarea de la prevederile alin. (1). Efectivul maxim nu poate fi depăşit cu mai mult de 2 beneficiari primari;
c) organizarea, reorganizarea sau desfiinţarea oricărei formaţiuni de studiu, inclusiv cel simultan pentru forma de învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale/studiul limbii minorităţii naţionale, istoria, religiile şi tradiţiile minorităţii, respectiv educaţia muzicală a unei minorităţi naţionale existente, se poate realiza cu avizul conform al Ministerului Educaţiei şi al organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României.
(5) Prevederile alin. (4) se aplică şi formaţiunilor de studiu în limba română, atunci când acestea funcţionează în zone unde ponderea unei minorităţi etnice este majoritară. În aceste situaţii, aprobarea prevăzută la alin. (4) lit. b) se realizează de Ministerul Educaţiei la propunerea DJIP/DMBIP sau a consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
(6) În situaţii excepţionale, formaţiunile de antepreşcolari, preşcolari sau de elevi pot funcţiona cu cel mult 2 beneficiari sub efectivul minim sau peste efectivul maxim prevăzut la alin. (1), după caz, cu aprobarea DJIP/DMBIP, pe baza unei justificări din partea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, care solicită exceptarea de la prevederile alin. (1). Pentru cazurile în care se solicită depăşirea cu peste 2 beneficiari primari a numărului maxim, aprobarea va fi dată de Ministerul Educaţiei, în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului.
(7) Situaţiile prevăzute la alin. (6) se comunică DJIP/DMBIP şi autorităţilor locale, în vederea asigurării finanţării. Clasele/Grupele în funcţiune la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân cu acelaşi număr de elevi până la finalizarea nivelului de învăţământ.
(8) Integrarea şcolară individuală a copiilor/elevilor cu CES în grupe/clase din învăţământul de masă se realizează, de regulă, la începutul anului şcolar, dar poate fi făcută şi pe parcursul anului şcolar, în condiţii justificate de identificare a CES pe parcursul desfăşurării procesului instructiv-educativ de către specialiştii abilitaţi în acest sens. Grupele/Clasele în care sunt înscrişi preşcolari/elevi cu CES orientaţi pentru învăţământul de masă pot funcţiona cu efective minime, sub limita prevăzută la alin. (1), la solicitarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu aprobarea DJIP/DMBIP.
(9) Pentru fiecare copil/elev cu CES integrat în învăţământul de masă, efectivele maxime ale grupelor/claselor se diminuează cu 3 antepreşcolari/preşcolari/elevi.
(10) Pentru a asigura respectarea principiului desegregării şcolare şi al combaterii oricăror forme de discriminare asumat la nivelul sistemului naţional de învăţământ, la începutul nivelului de învăţământ, formaţiunile de studiu se vor constitui prin distribuţie aleatorie a elevilor, acolo unde există mai multe clase pe an de studiu. Procedura de distribuţie aleatorie va fi stabilită prin ordin al ministrului educaţiei.
(11) În unităţile administrativ-teritoriale izolate geografic sau lingvistic ori în unităţile administrativ-teritoriale în care efectivele de elevi corespunzătoare unui anumit nivel de clasă din învăţământul primar sau gimnazial sunt mai mici decât efectivele minime prevăzute de lege şi nu există posibilitatea asigurării transportului şcolar, se organizează clase în regim simultan, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Clasa a VIII-a se organizează în clasă separată, indiferent de numărul de elevi.
SECŢIUNEA a 3-a
Pilotarea în învăţământul preuniversitar
ART. 24
(1) În sistemul de învăţământ preuniversitar funcţionează:
a) unităţi de învăţământ cu statut de unităţi-pilot cu scopul de a implementa şi de a evalua intervenţii educaţionale, în vederea fundamentării de politici publice în domeniul educaţiei. Aceste intervenţii educaţionale pot să cuprindă: noi modele curriculare, utilizarea unor resurse educaţionale inovative, modele educaţionale bilingve şi alte forme alternative de organizare, finanţare şi management;
b) unităţi de învăţământ cu statut de unităţi de aplicaţie cu scopul de a asigura organizarea stagiilor de practică pedagogică.
(2) În vederea asigurării unei pregătiri adecvate pentru tehnologii emergente, unităţile de învăţământ cu statut de unităţi-pilot pot include laboratoare specializate de securitate cibernetică, tehnologii spaţiale, arhitectură tehnologică de specialitate.
(3) Unităţile de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi de aplicaţie sunt unităţi de învăţământ preuniversitar din reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar, în care se desfăşoară activităţile practice pedagogice, pentru elevii de la liceele cu profil pedagogic sau pentru studenţii/cursanţii înscrişi la programe de formare psihopedagogică, la programe universitare pentru cariera didactică, inclusiv masterat didactic, precum şi la programe postuniversitare de conversie profesională sau în alte programe de formare relevante pentru domeniul educaţiei.
(4) Metodologia de înfiinţare şi autorizare a unităţilor de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi-pilot şi de aplicaţie, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(5) Procedura de pilotare poate fi iniţiată de Ministerul Educaţiei, de către unităţi de învăţământ sau de consorţii şcolare ori de DJIP/DMBIP.
(6) O unitate de învăţământ preuniversitar poate deţine atât statutul de unitate-pilot, cât şi statutul de unitate de aplicaţie.
SECŢIUNEA a 4-a
Reţeaua de şcoli verzi
ART. 25
(1) În contextul european şi naţional al tranziţiei verzi şi inteligente, în perspectiva dezvoltării Spaţiului european al educaţiei şi în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă, Ministerul Educaţiei elaborează cadrul de referinţă pentru operaţionalizarea reţelei de şcoli verzi.
(2) Unităţile de învăţământ care vor îndeplini criteriile necesare integrării în reţeaua de şcoli verzi vor dobândi statutul de „şcoală verde“.
(3) Modalităţile de selecţie, de monitorizare şi de sprijin al unităţilor de învăţământ care vizează statutul de şcoală verde, precum şi metodologia de acordare a statutului sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
SECŢIUNEA a 5-a
Alternativele educaţionale
ART. 26
(1) În învăţământul preuniversitar de stat, particular şi confesional pot funcţiona unităţi de învăţământ, grupe, clase, structuri de învăţământ pe baza unor alternative educaţionale, în condiţiile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2) Aprobarea alternativelor educaţionale se face prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea direcţiilor de specialitate din minister.
(3) Autorizarea de funcţionare provizorie, acreditarea, precum şi evaluarea periodică a alternativelor educaţionale se fac potrivit normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea ARACIIP.
(4) Unităţile de învăţământ preuniversitar alternativ dispun de autonomie organizatorică şi funcţională, în conformitate cu specificul alternativei.
(5) Personalul didactic de predare încadrat în unităţile de învăţământ preuniversitar prevăzute la alin. (1) are dreptul la recunoaşterea de Centrul Naţional de Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică, denumit în continuare CNFDCD, şi Ministerul Educaţiei a pregătirii şi a perfecţionărilor realizate de organizaţiile, asociaţiile, federaţiile care gestionează dezvoltarea alternativei respective la nivel naţional.
(6) Orice cetăţean român se poate înscrie şi pregăti la toate formele de învăţământ alternativ în limba română, în limbile minorităţilor naţionale sau în limbi de circulaţie internaţională.
SECŢIUNEA a 6-a
Învăţământul particular şi confesional
ART. 27
(1) Învăţământul particular şi confesional se organizează conform principiului nonprofit în unităţi de învăţământ preuniversitar.
(2) Criteriile, standardele de calitate şi indicatorii de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional sunt identice cu cele pe care trebuie să le îndeplinească unităţile de învăţământ de stat.
(3) Unităţile de învăţământ particular şi confesional sunt unităţi libere, deschise, autonome atât din punct de vedere organizatoric, cât şi economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de <LLNK 11991 0221 201 0 33>Constituţia României, republicată, şi dobândesc personalitate juridică de la data autorizării de funcţionare provizorie.
(4) Autorizarea de funcţionare provizorie, acreditarea şi evaluarea periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar particular şi confesional sunt realizate de ARACIIP.
(5) Unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional sunt sprijinite de stat, conform prevederilor privind finanţarea învăţământului preuniversitar din prezenta lege.
(6) Statul sprijină şi coordonează învăţământul particular şi confesional.
(7) Directorii unităţilor de învăţământ particular şi confesional sunt numiţi de conducerea persoanei juridice fondatoare, cu respectarea criteriilor de competenţă. Actul de numire se aduce la cunoştinţa DJIP/DMBIP pe raza căreia îşi desfăşoară activitatea unitatea respectivă.
(8) Statul asigură finanţarea de bază per antepreşcolar/ preşcolar/elev, pentru învăţământul preuniversitar organizat de unităţi de învăţământ particular şi confesional acreditate, în condiţiile prezentei legi. Celelalte cheltuieli pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de învăţământ se asigură din taxele de şcolarizare stabilite de fiecare unitate de învăţământ şi din alte surse.
(9) Personalul didactic de predare, auxiliar şi administrativ, personalul de conducere al unităţilor de învăţământ particular şi confesional este angajat de unitatea de învăţământ, după norme şi organigrama proprie, cu respectarea criteriilor de competenţă.
(10) Veniturile salariale şi extrasalariale ale directorilor şi directorilor adjuncţi, precum şi salarizarea personalului didactic din unităţile de învăţământ particular se stabilesc prin negociere între conducerea persoanei juridice finanţatoare şi persoana în cauză, cu avizul consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
(11) În caz de desfiinţare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul unităţilor de învăţământ particulare şi confesionale revine entităţilor fondatoare.
ART. 28
(1) În cadrul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar, persoanele juridice de drept privat şi cultele pot înfiinţa, în condiţiile prezentei legi, unităţi de învăţământ preuniversitar particular şi confesional.
(2) În cadrul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar se pot înfiinţa şi pot funcţiona unităţi de învăţământ sau grupe/clase constituite pe bază de contracte de parteneriat public-privat între autoritatea publică şi furnizori privaţi sau între unităţi de învăţământ de stat şi unităţi de învăţământ particulare şi confesionale acreditate.
(3) Elevii din învăţământul obligatoriu din unităţi de învăţământ particular şi confesional autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate beneficiază de manuale şcolare, conform legii.
(4) Diplomele şi certificatele acordate în învăţământul particular acreditat au valoarea şi produc efectele actelor de studii eliberate în învăţământul de stat.
SECŢIUNEA a 7-a
Educaţie extraşcolară
ART. 29
(1) Beneficiarii primari ai sistemului de învăţământ preuniversitar au dreptul de a participa la activităţi extraşcolare organizate de Ministerul Educaţiei, de unităţile de educaţie extraşcolară, de unităţile de învăţământ preuniversitar şi de alţi parteneri ai acestora.
(2) Educaţia extraşcolară cuprinde ansamblul activităţilor educaţionale organizate în afara programului şcolar, în incinta unităţilor de învăţământ sau în afara acestora, care au rol complementar activităţilor educaţionale formale şi se centrează pe dezvoltarea în ansamblu a personalităţii preşcolarilor/elevilor, contribuind la dezvoltarea lor fizică, cognitivă, emoţională şi socială, pentru atingerea potenţialului individual şi participarea activă în societate. Educaţia extraşcolară contribuie atât la dezvoltarea competenţelor din curriculumul naţional, cât şi la dezvoltarea unor competenţe complementare acestora.
(3) Participarea preşcolarilor/elevilor la activităţile educaţionale extraşcolare organizate de unităţile de educaţie extraşcolară şi unităţile de învăţământ, susţinute financiar prin fonduri publice, este gratuită.
(4) Oferta furnizorilor de educaţie extraşcolară este dezvoltată în funcţie de resursele existente – umane, materiale, financiare – şi în consultare cu unităţi de învăţământ, reprezentanţi ai elevilor, ai părinţilor şi ai unor organizaţii relevante.
(5) Unităţile de educaţie extraşcolară, unităţile de învăţământ preuniversitar şi partenerii acestora asigură condiţiile de acces şi participare la activităţile educaţionale extraşcolare pentru toţi preşcolarii/elevii, cu prioritate pentru cei în risc de excluziune şcolară.
(6) Activităţile educaţionale extraşcolare desfăşurate în unităţile de învăţământ pot fi: culturale, civice, artistice, tehnice, ştiinţifice, recreative, turistice, ecologice, sportive, jurnalistice, de robotică, de voluntariat, de educaţie rutieră, financiară, juridică, antreprenorială, pentru sănătate şi alte categorii specifice.
(7) Activităţile educaţionale extraşcolare sunt realizate în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar, al unităţilor de educaţie extraşcolară, în baze sportive, turistice şi centre de agrement, în tabere şcolare, muzee şi galerii de artă, centre comunitare, case de cultură, centre de tineret, grădini botanice, parcuri naţionale, biblioteci şi în alte spaţii care îndeplinesc condiţiile de siguranţă ale preşcolarilor/elevilor.
(8) Participarea preşcolarilor/elevilor la activităţi educaţionale extraşcolare realizate de organizaţii publice sau private din afara sistemului naţional de învăţământ se realizează în baza unui acord/protocol de parteneriat cu unităţile de învăţământ preuniversitar sau cu unităţile de educaţie extraşcolară.
(9) Rezultatele învăţării dobândite de preşcolari/elevi prin participarea la activităţi educaţionale extraşcolare sunt recunoscute prin adeverinţe, diplome sau certificate acordate de unităţile de educaţie extraşcolară, unităţile de învăţământ preuniversitar sau partenerii acestora. Acestea se înscriu şi în portofoliul educaţional al elevului.
(10) Cadrele didactice din unităţile de învăţământ preuniversitar motivează preşcolarii/elevii pentru implicarea în activităţi extraşcolare, sprijină accesul la aceste activităţi fără impunerea obligativităţii şi fără nicio discriminare şi valorifică rezultatele învăţării dobândite de preşcolari/elevi în urma participării la aceste activităţi.
(11) Contribuţia cadrelor didactice din unităţile de învăţământ preuniversitar la derularea activităţilor de educaţie extraşcolară este recunoscută prin luarea în considerare în cadrul evaluărilor periodice şi pentru acordarea gradaţiilor de merit şi a altor distincţii stabilite la nivelul unităţii, conform metodologiilor specifice.
(12) Oferta de activităţi de educaţie extraşcolară la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar este elaborată în urma unei consultări a elevilor, în raport cu nevoile şi perspectivele acestora. Elevii sunt încurajaţi, sub îndrumarea cadrelor didactice, să participe la dezvoltarea şi implementarea activităţilor de educaţie extraşcolară.
(13) Regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţilor de educaţie extraşcolară se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei.
CAP. IV
Organizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar
SECŢIUNEA 1
Educaţia timpurie
ART. 30
(1) Creşele şi grădiniţele, ca unităţi de educaţie timpurie, fac parte din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar şi oferă copiilor antepreşcolari cu vârste cuprinse între 3 luni şi 3 ani, respectiv copiilor preşcolari cu vârste între 3 şi 6 ani sau aflaţi în situaţia prevăzută la art. 31 alin. (5) servicii integrate de educaţie şi evaluări anuale, în baza cărora se efectuează raportul descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea fizică şi la formarea competenţelor cognitive şi socioemoţionale, prevăzut la art. 99 alin. (1).
(2) Creşele şi grădiniţele pot funcţiona ca unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, ca structuri arondate în cadrul altor unităţi de învăţământ cu personalitate juridică sau ca grupe în cadrul unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică. Tipurile de program din unităţile de educaţie timpurie sunt program normal şi program prelungit.
(3) În unităţile administrativ-teritoriale în care nu există suficiente creşe şi grădiniţe ori în situaţia în care numărul de locuri din creşe şi grădiniţe disponibil este mai mic decât numărul de copii de vârstă antepreşcolară sau preşcolară din circumscripţia şcolară sau din unitatea administrativ-teritorială se pot dezvolta servicii de educaţie timpurie complementare de tip ludotecă, grup de joacă, grădiniţă comunitară şi altele asemenea, care vor funcţiona ca structuri ale unităţilor de învăţământ din acea unitate administrativ-teritorială sau din alte unităţi administrativ-teritoriale.
(4) Standardele de calitate pentru unităţile de educaţie timpurie ori serviciile de educaţie timpurie complementare se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, la propunerea ARACIIP. Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de educaţie timpurie se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea ARACIIP.
(5) Ministerul Educaţiei iniţiază hotărârea Guvernului privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de educaţie timpurie complementare.
(6) Angajatorii care înfiinţează, potrivit prezentei legi, unităţi de învăţământ preuniversitar pentru a oferi servicii de educaţie timpurie, destinate cu precădere copiilor propriilor angajaţi, beneficiază de facilităţi, cu scopul susţinerii acestora în desfăşurarea procesului de învăţământ, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei. Angajatorul poate opta pentru deducerea parţială a sumelor acordate în mod distinct angajaţilor pentru acoperirea costurilor cu educaţia timpurie a copiilor, din obligaţiile ce îi revin ca plată la bugetul de stat.
SECŢIUNEA a 2-a
Învăţământul primar
ART. 31
(1) Învăţământul primar care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV se organizează şi funcţionează cu program de dimineaţă, începând cu anul şcolar 2029-2030.
(2) În clasa pregătitoare sunt înscrişi copiii care au urmat învăţământul preşcolar şi împlinesc vârsta de 6 ani până la 31 august în anul în care se face înscrierea. Înscrierea copiilor în învăţământul primar se face în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) Pentru motive întemeiate, cum ar fi: boala, lipsa infrastructurii la nivel local, domiciliul temporar în străinătate, se pot înscrie în clasa pregătitoare şi copiii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (2).
(4) Prin excepţie de la alin. (2), la cererea scrisă a părinţilor/reprezentantului legal, pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copiii care au urmat învăţământul preşcolar şi care împlinesc vârsta de 6 ani după data de 31 august şi până la sfârşitul anului calendaristic în care se face înscrierea, dacă dezvoltarea lor este corespunzătoare, aspect certificat de recomandarea cadrului didactic de la nivel preşcolar, de către centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumite în continuare CJRAE/CMBRAE, sau de către o structură de la nivelul unei/unor unităţi de învăţământ desemnate în acest sens de către DJIP/DMBIP.
(5) La cererea scrisă a părinţilor/reprezentantului legal, în cazuri justificate, înscrierea în clasa pregătitoare a copiilor care împlinesc vârsta de 6 ani până la data de 31 august a anului în care se face înscrierea poate fi amânată cu maximum un an.
(6) La solicitarea scrisă a părinţilor/reprezentanţilor legali pot fi înscrişi în învăţământul de masă în clasa pregătitoare şi copiii cu CES cu vârste cuprinse între 6 şi 8 ani până la data de 31 august a anului în care se face înscrierea.
(7) În clasa pregătitoare din învăţământul special sunt înscrişi copiii cu CES care împlinesc vârsta de 8 ani până la data de 31 august a anului în care se face înscrierea.
(8) Pentru încurajarea finalizării învăţământului obligatoriu, elevii pot participa în programul de tip „Şcoala după şcoală“ dedicat învăţământului primar.
SECŢIUNEA a 3-a
Învăţământul gimnazial
ART. 32
(1) Învăţământul gimnazial cuprinde clasele V-VIII, se organizează şi funcţionează, de regulă, cu program de dimineaţă.
(2) Pentru încurajarea finalizării învăţământului obligatoriu, elevii pot participa la programe de tip „Şcoala după şcoală“ dedicate învăţământului gimnazial.
(3) Învăţământul gimnazial pentru clasa a VIII-a se organizează şi funcţionează cu program de dimineaţă, începând cu anul 2030.
(4) Înscrierea elevilor în clasa a V-a la unităţile de învăţământ care nu deţin clase de nivel primar se realizează în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
SECŢIUNEA a 4-a
Învăţământul liceal
ART. 33
(1) Învăţământul liceal se organizează în licee teoretice, licee vocaţionale şi licee tehnologice şi cuprinde clasele a IX-a-a XII-a pentru învăţământul cu frecvenţă şi clasele a IX-a-a XIII-a pentru învăţământul cu frecvenţă seral şi învăţământul cu frecvenţă redusă.
(2) În cadrul învăţământului liceal funcţionează trei filiere distincte:
a) filiera teoretică, cu profilurile umanist şi real;
b) filiera vocaţională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic;
c) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului.
(3) Unităţile de învăţământ liceal care se încadrează în prevederile alin. (2) lit. a) şi b) funcţionează cu respectarea principiului asumării filierei, în sensul de a şcolariza minimum 2/3 dintre elevi corespunzător filierei specifice unităţii, inclusiv în structurile arondate. Ministerul Educaţiei stabileşte criteriile de încadrare a unei unităţi de învăţământ liceal în una dintre cele trei filiere, teoretică, vocaţională sau tehnologică, prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), cu aprobarea Ministerului Educaţiei, pentru situaţii justificate, unităţile de învăţământ liceal pot şcolariza mai puţin de 2/3 dintre elevi corespunzător filierei specifice unităţii.
(5) Unităţile de învăţământ liceal tehnologic sunt exceptate de la principiul asumării filierei prevăzut la alin. (3).
(6) Filiera tehnologică şi filiera vocaţională au o orientare practică şi activităţile de predare/învăţare/evaluare se pot derula, parţial, la potenţiali angajatori sau instituţii relevante cu care unităţile de învăţământ au încheiate contracte de pregătire practică. În cadrul acestor filiere se organizează programe menite să dezvolte competenţele necesare integrării profesionale ulterioare.
(7) Transferul între filierele, profilurile şi specializările din învăţământul liceal se face începând cu anul şcolar următor, în baza unor evaluări, în funcţie de numărul de locuri existente, înainte de atingerea capacităţii maxime de şcolarizare, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(8) Prin excepţie de la prevederile alin. (7), unităţile de învăţământ liceal militar pot efectua transferuri la clasa a IX-a, în primele 30 de zile de la începerea anului şcolar, în condiţiile prevăzute prin reglementări emise de Ministerul Apărării Naţionale.
(9) Finalizarea a cel puţin 3 ani în filiera tehnologică sau a 4 ani în cea vocaţională sau teoretică sau în învăţământul tehnologic special conferă elevului o calificare de nivel 3, conform Cadrului naţional al calificărilor, şi acces direct pe piaţa muncii, în baza unor probe profesionale specifice sau a unui examen de certificare a calificării profesionale.
(10) Elevii din filiera tehnologică pot continua studiile în cadrul aceluiaşi liceu, în vederea participării la examenul de bacalaureat. Promovarea examenului de bacalaureat le conferă o calificare de nivel 4, conform Cadrului naţional al calificărilor.
(11) Ministerul Educaţiei este abilitat să evalueze periodic şi să stabilească prin planurile-cadru de învăţământ, în funcţie de dinamica socială, economică şi educaţională, specializări diferite în cadrul profilurilor prevăzute la alin. (2).
(12) Durata studiilor în învăţământul liceal este de 4 ani, în conformitate cu planurile-cadru aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Pentru formele de învăţământ liceal cu frecvenţă seral şi cu frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an. Organizarea şi funcţionarea învăţământului liceal cu frecvenţă seral şi cu frecvenţă redusă sunt reglementate prin metodologii specifice, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(13) Absolvenţii nivelurilor 3 şi 4 de calificare dobândesc certificat de calificare şi suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.
(14) Unităţile de învăţământ în care se organizează filiera tehnologică sau vocaţională a liceului sunt stabilite de DJIP/DMBIP, după consultarea autorităţilor administraţiei publice locale şi, după caz, a operatorilor economici reprezentativi la nivel local/judeţean, având în vedere tendinţele de dezvoltare socială şi economică precizate în documentele strategice regionale, judeţene şi locale elaborate şi monitorizate de structurile parteneriale consultative: consorţii regionale şi comitete locale de dezvoltare a parteneriatului social. Cadrul general de organizare şi funcţionare a structurilor parteneriale consultative pentru învăţământul liceal tehnologic este aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(15) Pregătirea prin învăţământul liceal, filiera tehnologică, se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea Centrului Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual, denumit în continuare CNITTD. Standardele de pregătire profesională se elaborează pe baza standardelor ocupaţionale aprobate de Autoritatea Naţională pentru Calificări. Standardele de pregătire profesională se realizează prin consultare cu operatorii economici în situaţia în care nu există standarde ocupaţionale actualizate.
(16) Organizarea, funcţionarea şi accesul în filiera tehnologică, durata şi conţinutul programelor de pregătire profesională, contractul-cadru de parteneriat, contractul individual de pregătire practică, după caz, modul de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării sunt reglementate prin metodologii specifice, propuse de CNITTD şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, în urma consultării reprezentanţilor operatorilor economici şi a altor structuri reprezentative ale mediului economic interesate.
(17) Învăţământul liceal se organizează şi funcţionează, de regulă, ca învăţământ cu frecvenţă zi. Acesta se poate organiza şi poate funcţiona şi ca învăţământ cu frecvenţă redusă şi cu frecvenţă seral, în unităţile de învăţământ stabilite de DJIP/DMBIP, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale.
(18) Pentru încurajarea finalizării învăţământului obligatoriu, elevii pot participa în programe de tip „Şcoala după şcoală“ dedicate învăţământului liceal.
(19) Elevii pot opta pentru obţinerea unei calificări, prin intermediul disciplinelor din trunchiul comun şi curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii, denumit în continuare CDEOŞ. Calificările obţinute în funcţie de filiere, profiluri sau specializări, precum şi respectarea standardelor de calificare se realizează în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea Autorităţii Naţionale pentru Calificări.
(20) Conform alin. (19), după absolvirea clasei a XI-a, elevii pot obţine certificatul de calificare nivel 3, care conferă dreptul de acces pe piaţa muncii.
ART. 34
(1) Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice sau vocaţionale se pot organiza la nivelul unităţii de învăţământ şi/sau la operatorii economici şi/sau în centre de zi pentru dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă sau în instituţii publice ori structuri sportive pentru clasele cu profil sportiv cu care unitatea de învăţământ are încheiate contracte pentru pregătire practică sau la organizaţii-gazdă din străinătate, în cadrul unor programe ale UE, componenta de formare profesională iniţială.
(2) Ponderea numărului de ore alocată stagiilor de pregătire practică este stabilită prin planul-cadru de învăţământ, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
SECŢIUNEA a 5-a
Învăţământul preuniversitar tehnologic în sistem dual
ART. 35
(1) Învăţământul preuniversitar tehnologic în sistem dual este o formă de organizare a învăţământului liceal şi postliceal tehnologic în unităţi de învăţământ de stat şi/sau particulare pentru învăţământul liceal, în şcoli postliceale cu personalitate juridică ori în colegii terţiare nonuniversitare care funcţionează în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, învăţământ care se desfăşoară pe bază de contract.
(2) Învăţământul liceal tehnologic în sistem dual are următoarele caracteristici:
a) este organizat, într-un cadru unitar, de unităţile de învăţământ sau la solicitarea operatorilor economici, a structurilor asociative interesate, respectiv camere de comerţ, asociaţii patronale de ramură, de bresle sau asociaţii meşteşugăreşti, clustere, în calitate de potenţiali angajatori şi parteneri de practică;
b) asigură o rută alternativă de educaţie şi formare profesională, organizată pe bază de parteneriat şi conform unor contracte individuale de pregătire practică, încheiate cu operatorii economici care îşi asumă ca responsabilitate principală pregătirea practică a elevilor;
c) operatorii economici care asigură pregătirea practică a elevilor pot acorda o bursă, cel puţin la nivelul celei provenite din fonduri publice pentru învăţământul liceal tehnologic, şi pot finanţa alte cheltuieli pentru formarea de calitate a elevilor;
d) unităţile administrativ-teritoriale pot sprijini învăţământul liceal tehnologic dual prin finanţarea unor cheltuieli de natura investiţiilor, cheltuieli materiale, burse şi stimulente pentru elevi şi personalul din învăţământ implicat, cheltuieli privind mobilităţile şi cheltuieli pentru formarea profesională.
(3) Operatorii economici care încheie contract de parteneriat cu unităţile de învăţământ care desfăşoară învăţământ liceal tehnologic în sistem dual, potrivit reglementărilor legale, beneficiază de facilităţile fiscale prevăzute la <LLNK 12015 00932 262 22 19>art. 22 alin. (1^1), <LLNK 12015 00932 262 25 17>art. 25 alin. (9), <LLNK 12015 00932 262 28 25>art. 28 alin. (3) lit. h) şi <LLNK 12015 00932 262 28 2>i), <LLNK 12015 00932 262 56 19>art. 56 alin. (1^1), <LLNK 12015 00932 262 62 17>art. 62 lit. o^1), <LLNK 12015 00932 262 68 63>art. 68 alin. (4^1) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Elevii care au împlinit vârsta de 16 ani pot încheia contracte individuale de muncă cu timp parţial cu operatorii economici, conform prevederilor legale în vigoare. Activitatea prestată în baza contractului individual de muncă încheiat cu operatorul economic se echivalează cu activitatea de instruire practică, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(5) Persoanele fizice care desfăşoară activităţi de tutorat, angajate de către operatori economici implicaţi în programe de învăţământ tehnologic dual, beneficiază şi ele de prevederile <LLNK 12015 00932 262 60 37>art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, în condiţiile stabilite prin ordin comun al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, al ministrului educaţiei şi al ministrului finanţelor.
(6) De prevederile alin. (5) beneficiază şi elevii angajaţi de operatorii economici conform alin. (4).
(7) Condiţiile specifice pentru beneficiarii menţionaţi la alin. (5) şi (6) sunt stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei, al ministrului muncii şi solidarităţii sociale şi al ministrului finanţelor.
(8) Învăţământul liceal tehnologic dual reflectă caracteristicile prevăzute la alin. (2) şi se realizează prin:
a) încheierea contractului de parteneriat dintre unul sau mai mulţi operatori economici sau între structuri asociative/un consorţiu de operatori economici, unitatea de învăţământ şi una sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale, contract care stabileşte condiţiile de colaborare, drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi costurile asumate de parteneri. Contractul de parteneriat va acoperi cel puţin perioada celor 3 sau 4 ani de studiu;
b) încheierea contractului individual de pregătire practică dintre elev, părinţii/reprezentantul legal al elevului minor, operatorul economic şi unitatea de învăţământ, contract care stabileşte drepturile şi obligaţiile părţilor, prin care nu se pot limita opţiunile ulterioare de continuare a studiilor.
(9) În învăţământul liceal tehnologic dual, tutorii de practică răspund, în condiţiile stabilite prin contractul de parteneriat, de organizarea şi derularea pregătirii practice organizate de angajator, realizarea evaluării elevilor practicanţi, prin consultare cu cadrul didactic coordonator de practică, şi iniţierea, în colaborare cu acesta, după caz, a programelor de recuperare/măsurilor remediale/stagiilor suplimentare de pregătire practică. Responsabilităţile tutorelui şi ale cadrului didactic coordonator de practică sunt incluse în contractul individual de pregătire practică.
(10) Organizarea, funcţionarea şi accesul în învăţământul liceal tehnologic dual, durata şi conţinutul programelor de pregătire profesională, contractul-cadru de parteneriat, contractul individual de pregătire practică, modul de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării sunt reglementate prin metodologii specifice, propuse de CNITTD, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, în urma consultării reprezentanţilor operatorilor economici şi a altor structuri reprezentative ale mediului economic interesate.
(11) Structura curriculumului va asigura o distribuţie echitabilă între activităţile de învăţare‚ predare şi activităţile de învăţare prin muncă.
SECŢIUNEA a 6-a
Învăţământul preuniversitar cu profil agricol şi silvic
ART. 36
(1) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor susţin pentru liceele tehnologice cu profil preponderent agricol, respectiv silvic finanţarea de investiţii specifice în agricultură şi industria alimentară cu toate ramurile ei, în silvicultură, precum şi a cheltuielilor materiale necesare funcţionării acestora, în conformitate cu dispoziţiile metodologiei aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(2) Finanţarea cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se asigură din transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, fiind aprobate anual, prin legea bugetului de stat, ca anexă la bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, repartizate pe unităţi administrativ-teritoriale şi pe unităţi de învăţământ.
(3) Bunurile mobile şi imobile achiziţionate/realizate pe baza finanţării prevăzute la alin. (1) intră în proprietatea autorităţii publice locale pe raza căreia este situată unitatea de învăţământ cu personalitate juridică beneficiară şi se utilizează conform destinaţiei stabilite de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor exclusiv pentru desfăşurarea activităţilor liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic.
(4) Lista liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic se stabileşte prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, respectiv al ministrului educaţiei şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor.
(5) În raport cu necesităţile identificate pe piaţa muncii, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor susţine finanţarea cheltuielilor aferente înfiinţării de noi specializări/calificări profesionale în domeniul agriculturii şi silviculturii, a unor programe de perfecţionare a cadrelor didactice de specialitate, elaborarea manualelor şcolare de specialitate, schimburi de experienţă, precum şi pentru organizarea şi desfăşurarea stagiilor de practică a elevilor din cadrul liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic.
(6) În vederea dezvoltării învăţământului agricol şi silvic, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor pot propune:
a) alocarea fundamentată a unei cifre de şcolarizare pentru liceele tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
b) măsuri privind îmbunătăţirea structurii organizatorice pentru liceele tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic, cu respectarea legislaţiei privind asigurarea calităţii;
c) înfiinţarea de noi specializări/calificări profesionale, conform legislaţiei în vigoare, în domeniul agricol şi silvic.
(7) În cazul liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic, directorul acestora încheie un contract de management privind gestiunea investiţiilor specifice în agricultură cu reprezentantul desemnat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv gestiunea investiţiilor specifice în silvicultură cu reprezentantul desemnat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, în vederea utilizării, întreţinerii şi exploatării eficiente a bunurilor finanţate conform prevederilor alin. (1).
(8) Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor au dreptul de a coordona şi controla modul în care directorii liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol, respectiv silvicultură gestionează, utilizează, întreţin şi exploatează investiţiile specifice în agricultură şi silvicultură prevăzute la alin. (1).
(9) În cadrul liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic, prin excepţie de la prevederile art. 128 alin. (2) lit. f), consiliile de administraţie se măresc cu 2 membri, desemnaţi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
(10) Modul de utilizare a veniturilor proprii, obţinute prin valorificarea produselor realizate din loturile didactice, pepiniere, răchitării, păstrăvării, păduri didactice, fonduri cinegetice didactice, se reglementează prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, respectiv şi al ministrului mediului, apelor şi pădurilor.
ART. 37
(1) Liceele tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic pot fi susţinute în ceea ce priveşte infrastructura şi mijloacele de învăţământ şi de autorităţile publice locale.
(2) Practica de specialitate a liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol şi silvic se asigură cu sprijinul unităţilor subordonate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respectiv al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în colaborare cu DJIP/DMBIP.
(3) Investiţiile specifice domeniului agricol şi cheltuielile materiale necesare funcţionării liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol se referă la:
a) construcţiile agricole şi zootehnice, clădirile cu destinaţie săli de clasă şi laboratoare, inclusiv costurile aferente modernizării, înfiinţării sau demolării acestora, precum şi cele legate de cheltuielile privind costurile generale ale proiectului şi pentru racordarea la utilităţi;
b) achiziţionarea de combine, tractoare şi echipamentele de lucru specifice acestora, mijloace de transport, echipamente pentru irigaţii, motoare şi alte tipuri de echipamente pentru dotarea laboratoarelor şi loturilor didactice, a atelierelor mecanice, animale vii şi echipamente specifice activităţii în zootehnie şi medicină veterinară, echipamente de procesare, încălzire, celule fotovoltaice, mijloace informatice pentru digitalizare în domeniul agriculturii şi conexe acesteia;
c) înfiinţarea/modernizarea de plantaţii pomicole, viticole, sere, solarii şi răsadniţe, inclusiv cheltuielile privind costurile generale de proiectare;
d) alte tipuri de construcţii precum cantine, internate, săli de sport, inclusiv costurile aferente modernizării, înfiinţării sau demolării acestora, precum şi cele legate de cheltuielile privind costurile generale ale proiectului;
e) întreţinerea şi repararea bunurilor prevăzute la lit. a)-d);
f) cheltuielile privind costurile generale ale proiectului, care sunt cele prevăzute în legislaţia în vigoare cu privire la elaborarea şi desfăşurarea obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice.
SECŢIUNEA a 7-a
Învăţământul preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională
ART. 38
(1) Învăţământul preuniversitar militar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională este învăţământ de stat, parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ.
(2) Structura organizatorică a învăţământului, nivelurile, profilurile, specializările/calificările profesionale, cifrele anuale de şcolarizare şi criteriile de selecţionare a candidaţilor pentru învăţământul preuniversitar militar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională se propun Ministerului Educaţiei de către ministerele interesate şi alte instituţii cu responsabilităţi în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, potrivit specificului fiecărei arme, specializări şi forme de organizare a învăţământului, şi se aprobă conform prevederilor prezentei legi valabile pentru instituţiile de învăţământ civil.
(3) Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul liceal militar se elaborează de Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Apărării Naţionale, şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Programele şcolare pentru disciplinele de specialitate militară se elaborează de către Ministerul Apărării Naţionale şi se aprobă de Ministerul Educaţiei.
(4) Curriculumul pentru formarea maiştrilor militari, subofiţerilor, agenţilor de poliţie şi a agenţilor de poliţie penitenciară se elaborează pe arme sau servicii şi specialităţi, corespunzătoare ocupaţiilor şi calificărilor specifice Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei şi altor instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, şi se aprobă de aceste instituţii, cu avizul Ministerului Educaţiei.
(5) Formarea iniţială a maiştrilor militari, subofiţerilor, agenţilor de poliţie şi a agenţilor de poliţie penitenciară, după caz, în Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne sau Ministerul Justiţiei se realizează pe baza standardelor ocupaţionale şi a standardelor de pregătire profesională corespunzătoare, după caz, a profesiilor, armelor sau serviciilor militare, precum şi a calificărilor/specialităţilor/specialităţilor militare aferente acestor profesii.
(6) Standardele ocupaţionale, precum şi standardele de pregătire profesională, prevăzute la alin. (5), sunt aprobate, în condiţiile legii, de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne sau Ministerul Justiţiei.
(7) Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar, de ordine publică şi securitate naţională se face prin ordine, regulamente şi instrucţiuni proprii.
ART. 39
Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar militar, de apărare, ordine publică şi securitate naţională se exercită de comandant sau director, după caz, numit în funcţie, în conformitate cu legislaţia care reglementează statutele personalului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne sau Ministerului Justiţiei. Comandantul sau directorul unităţii de învăţământ preuniversitar militar este şi preşedintele consiliului de conducere.
ART. 40
(1) În unităţile de învăţământ preuniversitar militar, de ordine publică şi securitate naţională, consiliul de conducere îndeplineşte atribuţiile consiliului de administraţie şi este constituit din maximum 15 membri.
(2) Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar militar din Ministerul Apărării Naţionale se exercită de către comandant.
(3) În activitatea de conducere din unităţile de învăţământ liceal militar, comandantul este ajutat de către director, care este şi preşedintele consiliului profesoral, şi de către locţiitor, care îndeplineşte şi atribuţiile directorului adjunct.
(4) Directorul unităţii de învăţământ liceal militar asigură conducerea, îndrumarea şi controlul activităţilor specifice procesului educaţional. Funcţia de director într-o unitate de învăţământ liceal militar se ocupă conform reglementărilor emise de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Apărării Naţionale prin ordin comun.
(5) Consiliul de conducere din unităţile de învăţământ liceal militar este constituit din: comandant, director, locţiitor, 4 cadre didactice, consilierul juridic, contabilul-şef, reprezentantul eşalonului superior, reprezentantul elevilor şi 2 reprezentanţi ai părinţilor.
(6) În activitatea de conducere a unităţilor de învăţământ postliceal militar, de ordine publică şi securitate naţională, comandantul sau directorul, după caz, este ajutat de cel mult 2 locţiitori/directori adjuncţi, dintre care unul este şi preşedintele consiliului profesoral.
(7) În cazul unităţilor de învăţământ postliceal militar din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, atribuţiile directorului adjunct sunt îndeplinite de către locţiitor.
ART. 41
Consiliul de conducere din unităţile de învăţământ postliceal militar, de apărare, ordine publică şi securitate naţională este constituit în limita stabilită la art. 40 alin. (1), prin ordin al conducătorului fiecărui minister sau fiecărei instituţii de apărare, ordine publică şi securitate naţională în subordinea căreia funcţionează.
ART. 42
Finanţarea de bază şi complementară, precum şi cheltuielile de instruire şi întreţinere a elevilor din învăţământul preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională sunt asigurate de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei şi alte instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, informaţiilor, ordinii publice şi securităţii naţionale, din fondurile alocate din bugetul de stat.
ART. 43
Certificatele de absolvire şi competenţele profesionale dau dreptul deţinătorilor legali, după trecerea în rezervă, în condiţiile legii, să ocupe funcţii echivalente cu cele ale absolvenţilor instituţiilor civile de învăţământ cu profil apropiat şi de acelaşi nivel.
ART. 44
Unităţile de învăţământ preuniversitar din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională, precum şi specializările/calificările profesionale din cadrul acestora se supun mecanismelor de asigurare a calităţii, precum unităţile de învăţământ preuniversitar civil.
SECŢIUNEA a 8-a
Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv
ART. 45
Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv se organizează pentru elevii cu aptitudini în aceste domenii.
ART. 46
(1) În învăţământul de artă şi în învăţământul sportiv:
a) şcolarizarea se realizează, de regulă, începând cu învăţământul primar;
b) elevii pot fi înscrişi numai pe baza testării aptitudinilor specifice;
c) planurile-cadru de învăţământ sunt adaptate specificului acestui învăţământ;
d) studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor stabilite prin ordin al ministrului educaţiei;
e) programele şcolare pentru învăţământul liceal de artă şi pentru învăţământul liceal sportiv respectă obiectivele educaţionale stabilite pentru profilul respectiv.
(2) Pentru activitatea sportivă şi artistică de performanţă, la propunerea autorităţilor administraţiei publice locale, a DJIP/DMBIP, după caz, a Ministerului Sportului, a Ministerului Culturii şi/sau a instituţiilor publice de cultură, a Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar, a Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi/sau a Comitetului Naţional Paralimpic împreună cu Ministerul Educaţiei se pot organiza clase/unităţi de învăţământ preuniversitar de stat cu program sportiv sau de artă, integrat şi/sau suplimentar.
(3) Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv integrat se organizează în unităţile de învăţământ preuniversitar cu program de artă, respectiv sportiv, precum şi în clase cu program de artă sau sportiv, organizate în celelalte unităţi de învăţământ primar, gimnazial şi liceal, în conformitate cu prevederile regulamentelor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(4) Pentru buna desfăşurare a activităţilor artistice, unităţile de învăţământ gimnazial şi liceal beneficiază de săli de repetiţie şi spectacol proprii sau de acces la sălile unităţilor de învăţământ de acelaşi nivel, cu acordul conducerii acestora.
(5) Unităţile de învăţământ care desfăşoară învăţământul de artă şi învăţământul sportiv colaborează cu unităţile de educaţie extraşcolară cu activităţi de profil în vederea susţinerii reciproce, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(6) Pentru sprijinirea activităţii sportive şi artistice de performanţă, Ministerul Educaţiei organizează stagii de pregătire sportivă, tabere sportive sau de creaţie artistică, competiţii sportive sau concursuri sportive ori artistice, campionate şcolare, naţionale şi internaţionale, precum şi festivaluri şi acordă burse sau alte forme de sprijin material.
(7) Ministerul Culturii, Ministerul Sportului şi celelalte ministere interesate, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, federaţiile sportive naţionale, autorităţile publice locale, precum şi instituţiile de cultură pot sprijini financiar şi material activităţile de performanţă în domeniul artelor, respectiv al sportului.
(8) Ministerul Educaţiei colaborează cu instituţii, cu organizaţii şi cu alte persoane juridice, respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea resurselor financiare şi materiale necesare desfăşurării, în bune condiţii, a învăţământului de artă şi a învăţământului sportiv integrat şi suplimentar, precum şi a competiţiilor artistice şi sportive de nivel regional şi naţional.
(9) Ministerul Educaţiei împreună cu Ministerul Sportului realizează Programul naţional pentru sport în învăţământul preuniversitar, pentru promovarea educaţiei fizice şi sportului în rândul elevilor.
(10) Ministerul Educaţiei împreună cu Agenţia Naţională Anti-Doping realizează Programul naţional pentru sport curat, pentru promovarea principiilor ce ghidează sportul curat, performanţa nealterată de mijloace şi metode interzise.
ART. 47
(1) Pentru activităţile sportive din învăţământul preuniversitar şi din învăţământul universitar, în subordinea Ministerului Educaţiei funcţionează Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar ca instituţie publică, cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat.
(2) Scopul Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar este de a asigura cadrul necesar dezvoltării continue, organizării şi funcţionării performante a sportului şcolar şi universitar la nivelul tuturor elementelor sale de structură şi infrastructură.
(3) Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar are următoarele atribuţii principale, pe componenta sportului şcolar:
a) promovează valenţele educative ale sportului, ca o componentă a educaţiei generale, contribuind la îmbunătăţirea stării generale de sănătate a beneficiarilor primari;
b) elaborează şi susţine strategia organizării şi dezvoltării activităţii sportive şcolare;
c) coordonează din punct de vedere metodologic activitatea structurilor sportive de drept public, de nivel preuniversitar aflate în subordinea Ministerului Educaţiei;
d) coordonează activitatea asociaţiilor sportive şcolare din sistemul de învăţământ preuniversitar;
e) asigură cadrul organizatoric şi coordonează competiţiile sportive organizate de asociaţiile sportive şcolare, colaborând, după caz, cu organele administraţiei publice locale, cu federaţiile sportive naţionale pe ramură de sport, cu DJIP/DMBIP, cu unităţile de învăţământ, cu alte organisme şi organizaţii cu atribuţii în domeniul sportului;
f) exercită competenţă exclusivă pentru reprezentarea ţării la competiţiile oficiale organizate sub egida federaţiilor internaţionale ale sportului şcolar şi universitar;
g) reprezintă interesele Ministerului Educaţiei în raport cu federaţiile sportive naţionale, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, Comitetul Naţional Paralimpic;
h) colaborează cu federaţiile sportive naţionale pe ramură de sport, Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, Comitetul Naţional Paralimpic, administraţiile publice centrale şi locale pentru dezvoltarea sportului şcolar;
i) beneficiază de fonduri guvernamentale pentru implementarea programelor sportive şcolare şi are rol de autoritate finanţatoare pentru proiectele şi programele sportive iniţiate de către unităţile de învăţământ pentru activitatea asociaţiilor sportive şcolare.
(4) Organizarea şi funcţionarea Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar se adoptă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(5) Atribuţiile Federaţiei Sportului Şcolar şi Universitar privind învăţământul superior sunt prevăzute la <LLNK 12023 199 10 202 183 69>art. 183 alin. (4)-(6) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023.
SECŢIUNEA a 9-a
Învăţământul liceal vocaţional teologic
ART. 48
(1) Învăţământul liceal vocaţional teologic preuniversitar este parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ.
(2) Structura organizatorică a învăţământului liceal vocaţional teologic, toate profilurile, specializările/calificările profesionale, cifrele anuale de şcolarizare şi criteriile de selecţionare a candidaţilor se aprobă conform prevederilor prezentei legi.
(3) Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru învăţământul liceal vocaţional teologic se elaborează de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu cultele religioase, şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(4) Programele şcolare pentru disciplinele de specialitate se elaborează de către cultele religioase în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
ART. 49
În învăţământul liceal vocaţional teologic preuniversitar, elevii pot fi înscrişi numai pe baza testării aptitudinilor specifice.
ART. 50
Personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar liceal vocaţional teologic se constituie din personalul didactic prevăzut la art. 164 avizat de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ.
ART. 51
Organizarea şi funcţionarea învăţământului liceal vocaţional teologic se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
SECŢIUNEA a 10-a
Învăţământul liceal vocaţional pedagogic
ART. 52
(1) Învăţământul pedagogic se organizează ca învăţământ liceal vocaţional, cu durata de 4 ani, pentru elevii cu aptitudini în acest domeniu.
(2) Unităţile de învăţământ în care se organizează învăţământ liceal pedagogic preuniversitar sunt unităţi de învăţământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învăţare-evaluare şi practica pedagogică, pentru specializările din cadrul filierei vocaţionale: educaţie timpurie, pedagogia învăţământului primar, pedagogie generală, pedagogia educaţiei nonformale şi mediere şcolară.
(3) Organizarea învăţământului preuniversitar pedagogic se face prin regulament-cadru, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(4) În învăţământul pedagogic, elevii pot fi înscrişi numai pe baza testării aptitudinilor specifice. Structura şi conţinutul probelor de aptitudini pentru admiterea în învăţământul vocaţional pedagogic sunt stabilite prin regulamentul-cadru prevăzut la alin. (3).
(5) Unităţile de învăţământ preuniversitar cu statut de unităţi de aplicaţie sunt unităţi de învăţământ preuniversitar definite potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (3) care se organizează în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(6) Unităţile de învăţământ preuniversitar liceal cu profil pedagogic oferă sprijin metodologic unităţilor de învăţământ de aplicaţie pentru organizarea activităţilor de practică pedagogică pentru elevii de la liceele cu profil pedagogic sau pentru studenţii înscrişi la programe universitare de formare pentru cariera didactică, inclusiv masterat didactic, sau în alte programe de formare relevante pentru domeniul educaţiei.
(7) Unităţile de învăţământ preuniversitar liceal cu profil pedagogic organizează programe de formare psihopedagogică şi examenele pentru evoluţia în cariera didactică pentru maiştri-instructori şi antrenori.
SECŢIUNEA a 11-a
Învăţământul din penitenciare, centrele educative şi de detenţie
ART. 53
Şcolarizarea persoanelor private de libertate aflate în penitenciare, centre educative şi centre de detenţie se organizează şi se desfăşoară în condiţiile stabilite de prezenta lege. Desfăşurarea activităţilor de instruire şcolară în penitenciare, centre educative şi centre de detenţie se face în baza unui ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului justiţiei care stabileşte cadrul de colaborare între Ministerul Educaţiei şi Ministerul Justiţiei, inclusiv între instituţiile aflate în subordinea/coordonarea acestora. Ministerul Educaţiei şi Ministerul Justiţiei – Administraţia Naţională a Penitenciarelor încheie protocoale de colaborare.
ART. 54
(1) În sistemul penitenciar se organizează cursuri de şcolarizare pentru formele de învăţământ obligatoriu şi pot fi organizate cursuri şi pentru alte programe educaţionale prevăzute de prezenta lege.
(2) Şcolarizarea adulţilor, a minorilor şi a tinerilor din penitenciare, centre educative şi centre de detenţie se realizează cu respectarea curriculumului naţional, în unităţi de învăţământ de masă/special sau în clase de învăţământ special afiliate unităţilor de învăţământ din sistemul naţional de învăţământ special care funcţionează în locurile de detenţie.
ART. 55
(1) DJIP/DMBIP desemnează unităţile de învăţământ care asigură şcolarizarea persoanelor aflate în detenţie, la solicitarea penitenciarelor, a centrelor educative şi a centrelor de detenţie.
(2) Procesul instructiv-educativ organizat în sistemul penitenciar este derulat de personalul didactic repartizat de către DJIP/DMBIP şi salarizat de unitatea de învăţământ preuniversitar la care sunt arondate formaţiunile de studiu constituite în cadrul penitenciarelor, centrelor educative şi centrelor de detenţie, după caz, în condiţiile legii.
(3) În conţinutul documentelor şcolare nu se fac menţiuni cu privire la absolvirea cursurilor în perioada executării pedepsei privative de libertate/măsurii educative.
(4) Ministerul Educaţiei în colaborare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Ministerul Justiţiei şi alte autorităţi responsabile elaborează cadrul normativ de inserţie pe piaţa muncii a persoanelor prevăzute la alin. (1).
ART. 56
(1) Formaţiunile de studiu/Clasele organizate cu persoanele private de libertate pot fi alcătuite din 8-12 elevi.
(2) În situaţii temeinic justificate, cu aprobarea DJIP/DMBIP, clasele pot fi constituite şi din grupe de 4-6 elevi sau cu efectiv majorat peste numărul maxim stabilit, în funcţie de posibilităţile logistice ale locului de detenţie, dar nu mai mult de 20 de elevi.
ART. 57
Ministerul Justiţiei – Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Ministerul Educaţiei colaborează în ceea ce priveşte dezvoltarea competenţelor profesionale necesare personalului didactic care asigură instruirea şcolară a persoanelor aflate în detenţie.
SECŢIUNEA a 12-a
Învăţământul postliceal
ART. 58
(1) Învăţământul postliceal se organizează pentru calificări profesionale înscrise în Registrul naţional al calificărilor, stabilite de Ministerul Educaţiei şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
(2) Învăţământul postliceal este finanţat de la bugetul de stat, pentru cifra de şcolarizare aprobată prin hotărâre a Guvernului, în condiţiile prezentei legi.
(3) Învăţământul postliceal special este integral subvenţionat de stat.
(4) Învăţământul postliceal se organizează în şcoli postliceale cu personalitate juridică sau ca structuri fără personalitate juridică în cadrul liceelor cu personalitate juridică ori în colegii terţiare nonuniversitare care funcţionează în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(5) Organizarea şi funcţionarea învăţământului postliceal din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională se realizează în conformitate cu regulamentul-cadru aprobat prin ordin al ministrului de resort, stabilit în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(6) Reglementările privind organizarea învăţământului liceal tehnologic dual se aplică în mod corespunzător şi învăţământului postliceal dual.
(7) Şcolile de maiştri sunt şcoli postliceale.
(8) Învăţământul postliceal are o durată de 1-3 ani, în funcţie de complexitatea calificării şi de numărul de credite ECTS în învăţarea pe tot parcursul vieţii, conform metodologiei prevăzute la art. 187 alin. (11).
(9) Unităţile de învăţământ cu personalitate juridică autorizate/acreditate pentru nivelul de învăţământ postliceal pot şcolariza pe locuri cu taxă, cu aprobarea autorităţilor publice locale. Veniturile obţinute din taxa de şcolarizare se utilizează exclusiv pentru finanţarea activităţii pentru care au fost instituite.
(10) Şcolarizarea în învăţământul postliceal de stat pentru locurile cu taxă este finanţată de către solicitanţi, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învăţământ care asigură şcolarizarea. Statul susţine şi stimulează, inclusiv financiar, programe de studiu pentru învăţământul postliceal în parteneriat public-privat.
(11) Cifra de şcolarizare pentru învăţământul postliceal de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Prin excepţie, cifra de şcolarizare pentru învăţământul postliceal de stat, finanţat integral de către solicitanţi, persoane fizice sau juridice, se aprobă prin decizii ale DJIP/DMBIP ori prin hotărâri ale senatelor universitare, potrivit dispoziţiilor <LLNK 12023 199 10 202 17 64>art. 17 alin. (9) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023, şi se comunică Ministerului Educaţiei.
(12) Admiterea în învăţământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite prin ordin al ministrului educaţiei. Unitatea/Instituţia elaborează, în baza criteriilor generale, o metodologie proprie de admitere, prin consultarea factorilor interesaţi.
(13) Prin excepţie de la prevederile alin. (12), în învăţământul postliceal din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, admiterea se realizează în conformitate cu dispoziţiile metodologiei-cadru aprobate de ministerele cu atribuţii în domeniu. Unităţile/Instituţiile de învăţământ postliceal elaborează, în baza criteriilor generale, metodologii proprii de admitere.
(14) Pot să se înscrie în învăţământul postliceal, în condiţiile prevăzute la alin. (12), absolvenţii de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat. În cazul învăţământului postliceal, organizat pentru calificări de nivel 5, conform Cadrului naţional al calificărilor, probele de admitere pot viza şi recunoaşterea unor competenţe necertificate, dobândite în mod nonformal şi informal.
(15) Învăţământul postliceal se încheie cu un examen de certificare a calificării profesionale. Modul de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale se stabileşte prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(16) Candidaţii proveniţi din învăţământul postliceal de stat, admişi pe locurile finanţate de la bugetul de stat, pot susţine examenul de certificare a calificării profesionale fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la acest examen sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite la nivelul centrului de examen, luând în considerare cheltuielile de examen per candidat.
(17) Absolvenţii învăţământului postliceal care susţin şi promovează examenul de certificare a calificării profesionale primesc certificat de calificare profesională, corespunzător nivelului 5, stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor, şi suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.
(18) Pentru absolvenţii cu diplomă de bacalaureat, creditele pentru educaţie şi formare profesională obţinute în învăţământul postliceal pot fi recunoscute de către universităţi, în baza deciziilor senatului universitar, ca unităţi de credite de studii transferabile pentru nivelul licenţă.
(19) Unităţile de învăţământ preuniversitar postliceal, inclusiv colegiile terţiare nonuniversitare, sunt autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate conform prevederilor prezentei legi.
(20) Prin excepţie de la prevederile alin. (12), în învăţământul postliceal din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, modul de organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale se stabileşte prin ordin al conducătorului ministerului de resort.
SECŢIUNEA a 13-a
Învăţământul pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale
ART. 59
(1) Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să studieze şi să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile şi formele de învăţământ preuniversitar, în condiţiile legii.
(2) Unităţi de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale pot fi înfiinţate de oricare dintre:
a) autorităţi ale administraţiei publice locale sau judeţene, prin hotărâre;
b) cultele recunoscute de lege;
c) persoane juridice de drept privat;
d) ministrul educaţiei, prin ordin, conform prevederilor art. 19 alin. (4) lit. d).
(3) În funcţie de necesităţile locale se organizează, la cererea părinţilor, tutorilor sau reprezentanţilor legali sau a unei entităţi menţionate la alin. (2), grupe, clase sau unităţi de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale.
(4) În cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale sau în cadrul secţiilor cu predare în limbile minorităţilor naţionale, singulare în unitatea administrativ-teritorială, se pot organiza clase de liceu cu grupe de elevi de diferite profiluri/filiere, în condiţiile legii. Prin excepţie de la prevederile art. 33 alin. (3), în cazul în care pe raza unităţii administrativ-teritoriale nu există unitate de învăţământ liceal tehnologic cu predare exclusiv în limbile minorităţilor naţionale, aceste formaţiuni de studiu pot funcţiona în cadrul liceelor teoretice sau vocaţionale.
(5) Elevii care nu au posibilitatea de a învăţa în limba maternă în unitatea administrativ-teritorială de domiciliu sunt sprijiniţi în acest sens conform prevederilor art. 83 privind transportul elevilor sau primesc cazare şi masă gratuite în internatul care deserveşte unitatea de învăţământ preuniversitar cu predare în limba maternă.
(6) Prevederile alin. (5) se aplică şi pentru transportul în cadrul aceleiaşi unităţi administrativ-teritoriale, în cazul elevilor care au domiciliul într-un sat în care nu au posibilitatea de a învăţa în limba maternă.
(7) În unităţile de învăţământ cu predare şi în limbile minorităţilor naţionale, unul dintre directori este un cadru didactic din rândul minorităţilor respective, cu respectarea criteriilor de competenţă profesională.
(8) În centrele de formare continuă în limbile minorităţilor naţionale, organizate conform art. 122, în unităţile de educaţie extraşcolară, respectiv instituţii de nivel judeţean, din judeţele în care funcţionează forme de învăţământ în limbile minorităţilor naţionale, se asigură încadrarea cu specialişti care fac dovada cunoaşterii limbii minorităţii respective, prin respectarea criteriilor de competenţă profesională.
(9) Personalul didactic de predare care desfăşoară activităţi didactice la grupe sau clase cu predare integrală în limba minorităţilor naţionale, precum şi consilierii şcolari/logopezii/ profesorii itineranţi care desfăşoară activităţi specifice în unităţi de învăţământ cu clase cu predare în limba maternă trebuie să facă dovada competenţei profesionale în limba minorităţii naţionale respective şi au dreptul la pregătire şi perfecţionare în limba de predare. Fac excepţie de la obligativitatea de a face dovada competenţei profesionale în limba minorităţii naţionale respective personalul didactic care predă Limba şi literatura română.
(10) Ministerul Educaţiei asigură manuale şcolare atât pe suport hârtie, cât şi în format digital specifice disciplinelor predate în limba maternă, şi manuale şcolare, care pot fi: manuale elaborate în limba de predare a minorităţilor naţionale şi manuale traduse din limba română sau manuale de import, avizate de Ministerul Educaţiei, pentru titlurile needitate ca urmare a numărului redus de utilizatori, putând fi asigurată inclusiv traducerea conţinuturilor digitale aferente manualelor în cauză.
(11) În unităţile de învăţământ cu predare şi în limbile minorităţilor naţionale, inscripţionarea spaţiilor comune, publicarea informaţiilor pentru elevi şi profesori, precum şi afişajul de orice fel se vor realiza în limba română şi în limba minorităţii respective.
ART. 60
(1) În cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română.
(2) Disciplina Limba şi literatura română se predă pe tot parcursul învăţământului preuniversitar după programe şcolare şi manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă, inclusiv cu implicarea de colective de experţi cunoscători ai limbii şi ai culturii minorităţii naţionale respective.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în unităţile de învăţământ cu predare în limba unei minorităţi naţionale, la cererea părinţilor/reprezentantului legal, la solicitarea organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în Parlamentul României sau, în cazul în care minoritatea respectivă nu are reprezentare parlamentară, la solicitarea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, predarea disciplinei Limba şi literatura română se face după manualele utilizate în unităţile de învăţământ cu predare în limba română.
(4) În învăţământul preuniversitar, activitatea de predare şi de evaluare la Limba şi literatura maternă, la Istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale respective şi la Educaţia muzicală se realizează în limba maternă pe baza programelor şi a metodologiilor specifice elaborate de colective de experţi cunoscători ai limbii şi ai culturii minorităţii naţionale respective şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Programele şi manualele disciplinei Istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(5) Elevilor aparţinând minorităţilor naţionale care frecventează unităţi de învăţământ cu predare în limba română sau în altă limbă decât cea maternă li se asigură, la cerere şi în condiţiile legii, ca disciplină de studiu, cele trei discipline prevăzute la alin. (4) ca parte a trunchiului comun.
(6) În învăţământul liceal şi postliceal în care predarea se face în limba maternă pentru disciplinele şi modulele de pregătire de specialitate se asigură însuşirea terminologiei de specialitate şi în limba română.
(7) În învăţământul preuniversitar, probele de admitere şi probele examenelor de absolvire pot fi susţinute în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în condiţiile legii.
(8) Minorităţile naţionale au dreptul la reprezentare proporţională cu numărul de clase în organele de conducere ale unităţilor de învăţământ, ale DJIP/DMBIP sau ale instituţiilor echivalente, respectând criteriile de competenţă profesională, potrivit legii.
(9) În învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, în comunicarea internă şi în comunicarea cu părinţii/reprezentanţii legali ai elevilor, preşcolarilor şi ai antepreşcolarilor se poate folosi şi limba de predare.
(10) În învăţământul primar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, calificativele se comunică în scris şi oral şi în limba de predare.
(11) Testele, evaluările şi subiectele de examen la disciplina Limba şi literatura română se elaborează pe baza programei speciale, realizate conform prevederilor alin. (2).
(12) Testele de evaluare şi subiectele de examen de orice tip din învăţământul preuniversitar pentru elevii din învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale se elaborează pe baza cerinţelor didactico-metodologice stabilite de curriculumul naţional.
(13) În învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor naţionale, disciplinele Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi, după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaţia transcrierii şi a însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română.
(14) În programele şi manualele de istorie se vor reflecta istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale din România.
SECŢIUNEA a 14-a
Învăţământul pentru beneficiarii primari români din afara graniţelor ţării şi românii reîntorşi în ţară
ART. 61
(1) Guvernul sprijină învăţământul în limba română în ţările în care trăiesc români de pretutindeni aşa cum sunt definiţi de <LLNK 12007 299 13 271 0 18>Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu respectarea legislaţiei statului respectiv.
(2) Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, poate organiza unităţi de învăţământ de tip „şcoală românească din afara graniţelor ţării“, cu predare în limba română, pe lângă oficiile diplomatice şi instituţiile culturale ale României în străinătate, precum şi cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească, prin Centrul Naţional Românesc pentru Învăţământ la Distanţă, în conformitate cu legislaţia statului respectiv, în unităţile de învăţământ unde învaţă un număr considerabil de preşcolari şi/sau elevi români.
(3) Unităţile de învăţământ prevăzute la alin. (2) se vor înfiinţa, cu prioritate, în state în care există comunităţi româneşti istorice sau însemnate numeric.
(4) Absolvenţii de liceu prevăzuţi la alin. (1) pot fi înscrişi la un examen naţional de bacalaureat special organizat în România.
(5) Absolvenţii de învăţământ gimnazial sau liceal prevăzuţi la alin. (1) pot fi înscrişi la evaluarea naţională sau, după caz, la examenul naţional de bacalaureat, special organizate în România.
(6) Lista probelor, conţinutul programelor, calendarul, procedura, precum şi modul de organizare şi desfăşurare a evaluării naţionale şi a examenului naţional de bacalaureat prevăzute la alin. (4) se stabilesc de Ministerul Educaţiei, printr-o metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(7) Unităţile de învăţământ înfiinţate în conformitate cu prevederile alin. (2) sunt cuprinse într-un registru special gestionat de Ministerul Educaţiei conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(8) În cadrul reţelei şcolare se pot înfiinţa grupe de acomodare pentru elevii români reîntorşi în ţară după perioade îndelungate petrecute în afara graniţelor României.
(9) La cererea părintelui sau a reprezentantului legal al elevului care nu a fost înscris în sistemul de învăţământ din România în ultimii doi ani, DJIP/DMBIP organizează în cadrul unităţilor de învăţământ grupe de acomodare, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei. Grupele de acomodare au ca obiectiv sprijinirea elevului în dobândirea unui nivel corespunzător de limbă română şi în recuperarea decalajelor de orice fel, precum şi integrarea facilă în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, prin activităţi extraşcolare.
(10) Pentru organizarea şi predarea noţiunilor de limbă, cultură şi civilizaţie românească în cadrul grupelor de acomodare se pot organiza sesiuni de informare şi schimburi de bune practici cu persoanele implicate în predarea cursului de Limbă, cultură şi civilizaţie românească, potrivit <LLNK 12008 454 20 301 0 33>Hotărârii Guvernului nr. 454/2008 pentru aprobarea Proiectului Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului privind predarea cursului de Limbă, cultură şi civilizaţie românească în unităţi de învăţământ din state membre ale Uniunii Europene.
(11) Ministerul Educaţiei poate acorda anual burse românilor de pretutindeni, care doresc să studieze şi sunt înmatriculaţi în cadrul unităţilor de învăţământ de stat din România, pe baza metodologiei aprobate prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului afacerilor externe.
(12) Numărul de burse se aprobă, anual, prin hotărârea Guvernului privind cifrele de şcolarizare.
(13) Condiţiile de şcolarizare a bursierilor români de pretutindeni se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei, cu consultarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(14) Condiţiile de finanţare a beneficiarilor de burse prevăzuţi la alin. (11) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(15) În baza unor documente de cooperare bilaterală pot fi selectate cadre didactice pentru a activa în unităţi de învăţământ din străinătate pentru predarea limbii române şi, respectiv, a unor discipline nonlingvistice în limba română. Condiţiile financiare aplicabile şi forma de angajare se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(16) Elevii români din afara graniţelor ţării, bursieri ai statului român, beneficiază de o reducere de 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de teatru, de operă, de film, precum şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii publice, pe teritoriul României.
(17) La întoarcerea în ţară, elevii pot fi înscrişi în unităţile de învăţământ preuniversitar pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
ART. 62
(1) Se înfiinţează Centrul Naţional Românesc pentru Învăţământ la Distanţă, denumit în continuare CNRID, instituţie publică, de interes naţional, în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică, cu buget propriu de venituri şi cheltuieli, finanţată din venituri proprii şi din subvenţii de la bugetul de stat, cu scopul de a promova identitatea culturală românească şi dialogul intercultural, în baza acordurilor bilaterale semnate în acest sens, prin oferta de programe de limbă, cultură şi civilizaţie românească în străinătate.
(2) Statul român, prin intermediul CNRID, oferă programe de limbă, cultură şi civilizaţie românească ca parte a învăţământului antepreşcolar, preşcolar, primar, gimnazial şi liceal, conform metodologiei şi programelor stabilite prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) CNRID oferă programe de limbă, cultură şi civilizaţie românească, precum şi alte programe educaţionale de interes general, ca parte a învăţării pe tot parcursul vieţii, cetăţenilor români şi străini, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei şi unei oferte proprii.
(4) Ministerul Educaţiei şi/sau CNRID, după caz, încheie acorduri de colaborare/parteneriate pentru implementarea programelor în unităţile de învăţământ din străinătate.
(5) Sediul, structura organizatorică şi regulamentul de funcţionare ale CNRID se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
(6) Pentru îndeplinirea misiunii sale, CNRID poate:
a) să perceapă taxe pentru serviciile prestate, cu excepţia celor prevăzute la alin. (2);
b) să primească finanţări din bugetul de stat;
c) să exploateze drepturi de proprietate intelectuală;
d) să elibereze atestate, diplome şi certificate de studiu.
(7) CNRID are acces şi promovează toate resursele educaţionale deschise ale Ministerului Educaţiei.
(8) CNRID utilizează resurse educaţionale deschise care includ Biblioteca şcolară virtuală şi Platforma şcolară de e-learning „Învăţăm în România“. Acestea vor cuprinde cel puţin următoarele: programe şcolare, exemple de lecţii pentru toate temele din programele şcolare, ghiduri metodologice, exemple de probe de evaluare. Resursele digitale sunt protejate de <LLNK 11996 8 13 241 0 16>Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
SECŢIUNEA a 15-a
Asigurarea siguranţei în unităţile de învăţământ preuniversitar
ART. 63
(1) Siguranţa în unităţile de învăţământ se realizează sub coordonarea prefectului şi este în responsabilitatea autorităţilor administraţiei publice locale, a DJIP/DMBIP, a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti sau a inspectoratelor judeţene de poliţie, a Direcţiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucureşti ori a inspectoratelor judeţene de jandarmi, a centrelor de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog şi a unităţilor de învăţământ preuniversitar.
(2) La nivelul fiecărui judeţ/municipiului Bucureşti, sub coordonarea prefectului, se elaborează sistemul-cadru de asigurare a protecţiei unităţilor de învăţământ preuniversitar, a siguranţei elevilor şi a personalului didactic de către reprezentanţii autorităţilor prevăzute la alin. (1), care se aprobă de prefect.
(3) În fiecare unitate de învăţământ preuniversitar, consiliul de administraţie, după consultarea consiliului profesoral, a consiliului şcolar al elevilor, a consiliului reprezentativ al părinţilor şi asociaţiei de părinţi, acolo unde există, aprobă un regulament de ordine interioară, cu precizarea condiţiilor de acces în şcoală al profesorilor, elevilor şi al vizitatorilor. Regulamentul este publicat pe site-ul unităţii de învăţământ şi comunicat autorităţilor prevăzute la alin. (1).
(4) Prin bugetul de stat, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului, se alocă bugetelor locale sumele necesare consiliilor judeţene/Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi consiliilor locale pentru realizarea împrejmuirilor, securizarea clădirilor unităţilor de învăţământ, pentru iluminat şi pentru alte măsuri pentru creşterea siguranţei unităţilor de învăţământ, la solicitarea consiliului de administraţie al acestora, cu sprijinul de specialitate acordat de poliţie, conform prevederilor <LLNK 12003 333 13 221 0 18>Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Autorităţile prevăzute la alin. (1) analizează semestrial modul în care este asigurată protecţia unităţilor de învăţământ, elaborând şi derulând programe sau proiecte de prevenire a violenţei în mediul şcolar. Biroul de siguranţă şcolară din cadrul inspectoratului judeţean de poliţie/Inspectoratului de Poliţie al Municipiului Bucureşti întocmeşte un raport semestrial privind siguranţa în şcoli, care este adus la cunoştinţa consiliului de administraţie, a consiliului profesoral şi a instituţiilor prevăzute la alin. (1).
ART. 64
(1) În termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul, la iniţiativa Ministerului Educaţiei, aprobă prin hotărâre Planul naţional pentru siguranţa în învăţământul preuniversitar, denumit în continuare PNSIP.
(2) PNSIP include următoarele:
a) prioritizarea şi proiectarea investiţiilor în rezilienţa infrastructurii;
b) propunerea de standarde de siguranţă pentru unităţile de învăţământ;
c) dotarea unităţilor de învăţământ în conformitate cu standardele din domeniu;
d) expertizarea şi reabilitarea tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat care se află în clasele de risc seismic RsI, RsII şi RsIII, definite de <LLNK 12022 212 12 201 0 18>Legea nr. 212/2022 privind unele măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor, cu modificările ulterioare.
(3) Prevenirea situaţiilor de urgenţă în unităţile de învăţământ preuniversitar se asigură prin:
a) menţinerea condiţiilor care au stat la baza avizării-autorizării privind securitatea la incendiu şi privind securitatea în caz de risc seismic a construcţiilor unităţilor de învăţământ;
b) respectarea Normelor generale de apărare împotriva incendiilor şi a Normelor specifice de apărare împotriva incendiilor;
c) respectarea Normelor generale de protecţie în caz de risc seismic;
d) instruirea personalului unităţilor de învăţământ preuniversitar şi educarea beneficiarilor primari privind modul de comportare în situaţii de urgenţă.
(4) Ministerul Educaţiei asigură cuprinderea în curriculumul şcolar a unor teme specifice apărării împotriva incendiilor, de comportament în caz de cutremur şi protecţiei civile pentru educarea beneficiarilor primari.
(5) Educarea beneficiarilor primari în domeniul situaţiilor de urgenţă se asigură cel puţin de două ori pe an şcolar, dintre care cel puţin o dată prin acţiuni organizate în comun cu inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi Bucureşti-Ilfov.
(6) Educarea beneficiarilor primari în domeniul situaţiilor de urgenţă se asigură şi prin acţiuni organizate în comun cu inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi Bucureşti-Ilfov.
(7) Acţiunile organizate în comun prevăzute la alin. (5) vizează activităţi de informare preventivă, exerciţii privind modul de comportare în situaţii de urgenţă, lecţii deschise şi organizarea cercurilor tehnico-aplicative.
(8) Activităţile prevăzute la alin. (5)-(7) fac obiectul unui regulament care se aprobă prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului afacerilor interne.
(9) În acţiunile organizate în comun cu inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi Bucureşti-Ilfov pot fi utilizate şi centrele mobile din dotarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
(10) DJIP/DMBIP şi instituţia prefectului au responsabilitatea monitorizării implementării măsurilor obligatorii din regulamentul prevăzut la alin. (8) şi întocmirii unui raport anual.
ART. 65
(1) În vederea creşterii nivelului de siguranţă în şcoli se aprobă, prin hotărâre a Guvernului, la iniţiativa Ministerului Educaţiei, într-un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Planul naţional de combatere a violenţei şcolare, denumit în continuare PNCVS.
(2) PNCVS vizează prevenirea şi reducerea activităţilor şi comportamentelor care încalcă sau favorizează încălcarea normelor de moralitate/conduită, în orice formă de manifestare, atât ca violenţă verbală, fizică, psihologică – bullying, emoţională, sexuală, socială, culturală, cibernetică, cât şi ca orice alte activităţi sau comportamente care pot pune în pericol sănătatea sau integritatea beneficiarilor primari şi a personalului din învăţământ.
(3) În conformitate cu PNCVS, cu Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, pe baza unei evaluări a climatului şcolar, în colaborare cu reprezentanţii elevilor, reprezentanţii părinţilor şi cu instituţiile locale abilitate, precum serviciul siguranţă şcolară, serviciul public de asistenţă socială, direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului, unităţile de învăţământ adoptă planuri de prevenire şi reducere a violenţei în şcoli.
(4) Regulamentul de ordine interioară a unităţii de învăţământ trebuie să prevadă:
a) procedura de acces al persoanelor din afara unităţii de învăţământ;
b) procedura de sesizare a suspiciunilor şi faptelor de violenţă la nivelul unităţii de învăţământ;
c) metoda de sesizare confidenţială a suspiciunilor şi cazurilor de violenţă la nivelul unităţii de învăţământ.
(5) La nivelul unităţii de învăţământ, elevii şi părinţii/ reprezentanţii legali pot raporta suspiciunile şi cazurile de violenţă oricărui membru al personalului şcolii.
(6) Personalul şcolii, preşcolarul, elevul, părintele/ reprezentantul legal care are suspiciuni privind o situaţie de violenţă asupra beneficiarilor primari sau personalului şcolii este obligat să acţioneze în acord cu Procedura de management a cazurilor de violenţă, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(7) Conducerea unităţilor de învăţământ are obligaţia să sesizeze cazurile de violenţă asupra copilului la numărul naţional 119 şi să colaboreze cu direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului pentru managementul acestora, în interesul superior al copilului.
(8) Dacă există suspiciunea comiterii unei infracţiuni, conducerea unităţilor de învăţământ are obligaţia să sesizeze poliţia şi să colaboreze cu organele de anchetă.
(9) Unităţile de învăţământ sunt obligate să stabilească şi să pună în aplicare măsuri de sprijin pentru victimă/victime, respectiv măsuri de sprijin şi sancţiuni pentru autor/autori adecvate la gravitatea cazului de violenţă, la cauzele/efectele posibile ale situaţiei de violenţă şi la nevoile educaţionale/profesionale, relaţionale, sociale, psihologice şi fizice ale celor implicaţi, la nivelul unităţii de învăţământ.
(10) Personalul şcolii care a fost victima unei situaţii de violenţă din partea elevilor beneficiază de servicii de consiliere în vederea prevenirii stresului posttraumatic, respectiv, la cerere, de concediu medical, servicii decontate de intervenţie psihologică şi psihoterapeutică, reîncadrarea la o altă clasă şi asistenţă în desfăşurarea activităţii profesionale, pe perioadă determinată.
(11) Elevii care au fost victima unei situaţii de violenţă beneficiază de servicii decontate de intervenţie psihologică şi psihoterapeutică, în baza unei recomandări de la consilierul şcolar.
ART. 66
(1) În urma consultării cadrelor didactice, a părinţilor sau elevilor majori, unitatea de învăţământ preuniversitar poate decide instalarea unui sistem de supraveghere audio-video în vederea asigurării pazei şi protecţiei persoanelor, bunurilor şi valorilor.
(2) Unităţile de învăţământ cu sistem de supraveghere audio-video cuprind în contractul educaţional prevăzut la art. 14 alin. (4) acordul sau, după caz, dezacordul scris al părinţilor/reprezentanţilor legali pentru supravegherea audio-video a beneficiarilor primari.
(3) Unităţile de învăţământ cu sistem de supraveghere audio-video îşi asumă răspunderea publică cu privire la respectarea şi punerea în aplicare a prevederilor <LLNK 12016 679120BO01 0 28>Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a <LLNK 831995L0046C(01) 19>Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), precum şi ale <LLNK 12018 190 12 201 0 18>Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a <LLNK 12016 679120BO01 0 28>Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a <LLNK 831995L0046C(01) 19>Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), cu modificările ulterioare, în special în ceea ce priveşte modul de stocare, prelucrare şi utilizare a datelor cu caracter personal obţinute din înregistrările camerelor de supraveghere audio-video instalate în incinta unităţilor de învăţământ.
(4) Nu vor fi instalate camere de supraveghere audio-video în sălile de clasă în care majoritatea părinţilor îşi exprimă dezacordul, în scris, în cadrul contractului educaţional.
(5) Prevederile alin. (4) nu se aplică în situaţia instalării camerelor audio-video în exteriorul clădirilor, pe holuri, în săli de mese şi săli de festivităţi.
(6) Unităţile de învăţământ cu sistem de supraveghere audio-video:
a) asigură funcţionarea corespunzătoare şi continuă a sistemelor de supraveghere audio-video pe toată durata desfăşurării activităţilor cu beneficiarii primari;
b) asigură angajarea personalului autorizat în ceea ce priveşte modul de organizare şi funcţionare a sistemului de supraveghere audio-video;
c) asigură păstrarea, în condiţii de siguranţă şi confidenţialitate, a înregistrărilor audio-video pentru o perioadă de 30 de zile, după care aceste informaţii se şterg sau, după caz, se arhivează.
(7) Unităţile de învăţământ cu sistem de supraveghere audio-video au obligaţia de a permite accesul la înregistrări următoarelor categorii de persoane:
a) părintelui, tutorelui legal sau elevului major, în baza unei cereri motivate scrise, cu aprobarea directorului unităţii de învăţământ;
b) directorului unităţii de învăţământ, reprezentaţilor DJIP/DMBIP şi reprezentanţilor Ministerului Educaţiei;
c) psihologului/consilierului şcolar din unitatea de învăţământ, cu acordul părintelui, al tutorelui legal sau al elevului major, cu aprobarea directorului unităţii de învăţământ;
d) personalului medical, dacă este cazul.
(8) Punerea înregistrărilor audio-video la dispoziţia persoanelor enumerate la alin. (7) lit. a) se face pe bază de cerere scrisă, justificată, adresată directorului unităţii de învăţământ. Cererea trebuie să cuprindă, pe lângă justificare, şi perioada de timp corespunzătoare înregistrărilor care se solicită.
(9) Punerea înregistrărilor audio-video la dispoziţia persoanelor enumerate la alin. (7) lit. a) se realizează în maximum 2 zile de la momentul înregistrării cererii.
(10) Unităţile de învăţământ cu sistem de supraveghere audio-video garantează caracterul confidenţial şi privat al înregistrărilor audio-video.
(11) Înregistrările audio-video din incinta şi din sălile de clasă ale unităţilor de învăţământ nu pot fi comercializate şi nu pot fi făcute publice.
(12) Persoanele enumerate la alin. (7) care intră în posesia înregistrărilor audio-video din incinta sau din sălile de clasă nu pot publica aceste materiale şi nu le pot folosi ca mijloc pentru prejudicierea imaginii sau integrităţii fizice sau psihice a beneficiarilor primari, părinţilor, tutorilor legali sau personalului angajat în unităţile de învăţământ.
(13) Încălcarea dreptului la protecţia datelor cu caracter personal se sancţionează conform legii.
(14) Ministerul Educaţiei elaborează norme specifice privind instalarea camerelor de supraveghere audio-video şi poate asigura achiziţionarea de sisteme de supraveghere audio-video.
CAP. V
Educaţia incluzivă de calitate pentru toţi beneficiarii primari ai educaţiei
SECŢIUNEA 1
Prevederi generale
ART. 67
(1) Statul garantează dreptul la o educaţie incluzivă de calitate tuturor beneficiarilor primari ai educaţiei, respectând principiul incluziunii. Incluziunea pune accentul pe respectarea dreptului la educaţie al fiecărui copil şi reprezintă procesul şi măsurile complexe prin care sunt asigurate cadrul şi condiţiile pentru atingerea finalităţilor educaţionale, dezvoltarea comportamentelor adaptative, dezvoltarea abilităţilor cognitive, construirea unor relaţii afective pozitive, asigurarea stării de bine, cu accent pe nevoile şi pe particularităţile individuale ale fiecărui copil.
(2) Educaţia incluzivă vizează totalitatea beneficiarilor primari cu caracteristici, interese, abilităţi şi nevoi de învăţare unice, cu o atenţie specială în ceea ce priveşte copiii expuşi riscului de marginalizare, excludere sau de a avea rezultate şcolare scăzute.
(3) Se consideră în risc de excluziune şcolară beneficiarii primari care sunt în risc de stigmatizare, discriminare, desconsiderare a identităţii lor culturale, segregare, abandon şcolar şi insucces şcolar din cauza apartenenţei lor la una sau mai multe categorii: statut social, economic sau cultural, minoritate naţională, remigranţi sau audienţi, refugiaţi, zone rurale sau urbane marginalizate, copii cu cerinţe educaţionale speciale, copii cu dizabilităţi, copii separaţi temporar sau definitiv de părinţi, gravide şi mame minore, copii şi tineri din cadrul comunităţilor de romi vulnerabile, copii şi tineri din penitenciare, centre educative şi centre de detenţie, copii victime ale violenţei, ale abuzului, neglijării sau ale exploatării şi ale oricărei forme de violenţă asupra lor, copii şi tineri consumatori de droguri.
(4) Se înfiinţează Centrul Naţional pentru Educaţie Incluzivă, denumit în continuare CNEI, instituţie publică, de interes naţional, în subordinea Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. În cadrul CNEI funcţionează Departamentul de cercetare în educaţie incluzivă şi specială. În domeniul incluziunii, Ministerul Educaţiei implementează politici publice cu sprijinul CNEI.
(5) CNEI are următoarele atribuţii:
a) susţinerea Ministerului Educaţiei în elaborarea strategiilor privind asigurarea educaţiei incluzive pentru toţii copiii, alături de alţi factori interesaţi;
b) coordonarea metodologică a activităţii CJRAE/CMBRAE şi a serviciilor educaţionale incluzive asigurate de centrele şcolare pentru educaţie incluzivă;
c) propunerea normelor metodologice Ministerului Educaţiei, după consultarea specialiştilor din CJRAE/CMBRAE şi din învăţământul special, privind evaluarea, privind orientarea/reorientarea între niveluri de sprijin şi privind asigurarea serviciilor necesare copiilor cu CES, conform prevederilor art. 69, în unităţile de învăţământ, inclusiv în centrele şcolare pentru educaţie incluzivă şi în unităţile şcolare speciale;
d) elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea de politici publice şi programe integrate şi bazate pe evidenţe, care susţin educaţia incluzivă, respectând interesul superior al copiilor în risc de excluziune şcolară. O importanţă ridicată se va acorda intervenţiilor timpurii de incluziune educaţională;
e) implementarea măsurilor adecvate pentru protejarea interesului superior al persoanelor cu tulburări specifice de învăţare;
f) dezvoltarea şi promovarea de metodologii, instrumente şi resurse educaţionale care susţin educaţia incluzivă şi facilitează adaptarea procesului de predare-învăţare-evaluare pentru diferite categorii de copii aflaţi în risc de excluziune şcolară;
g) organizarea cadrului de asistenţă psihopedagogică, integrare socială şi culturală în mediul şcolar, consiliere şcolară şi profesională, terapie logopedică, mediere şcolară, prevenirea comportamentelor de risc, intervenţie în situaţii de violenţă şcolară şi asistenţă medicală destinate copiilor/elevilor în risc de excluziune şcolară;
h) dezvoltarea strategiilor de inserţie socioprofesională a elevilor cu CES, alături de alţi factori interesaţi;
i) asigurarea de sprijin pentru unităţile de învăţământ de masă şi special în desfăşurarea unui proces permanent de îmbunătăţire a managementului, a politicilor educaţionale, a practicilor şi culturii organizaţionale, astfel încât resursele existente să fie utilizate în scopul susţinerii participării la procesul de învăţământ a tuturor beneficiarilor din cadrul unei comunităţi;
j) colaborarea cu ARACIIP pentru elaborarea de standarde naţionale de calitate care vizează educaţia incluzivă, inclusiv specială;
k) dezvoltarea şi implementarea unor programe naţionale de formare continuă a personalului didactic de predare din sistemul naţional de învăţământ, în domeniul educaţiei incluzive;
l) realizarea de studii şi cercetări în domeniul educaţiei incluzive;
m) colaborarea cu unităţile de învăţământ tehnologic special în vederea inserţiei socioprofesionale a elevilor cu dizabilităţi pe piaţa muncii;
n) evaluarea periodică a nevoilor de specialişti din domeniul educaţiei incluzive şi propunerea Ministerului Educaţiei de măsuri în vederea adaptării resurselor umane din unităţile de învăţământ la numărul de beneficiari primari.
(6) Sediul, structura organizatorică şi regulamentul de funcţionare ale CNEI se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la iniţiativa Ministerului Educaţiei, într-un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(7) Pentru îndeplinirea misiunii sale, CNEI poate:
a) să primească finanţări din partea altor instituţii publice sau private;
b) să exploateze drepturi de proprietate intelectuală.
(8) La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar se realizează cel puţin o cameră-resursă pentru suport educaţional şi psihopedagogic, conform standardelor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, în termen de un an şcolar de la data intrării în vigoare a prezentei legi. Camerele-resursă pentru suport educaţional şi psihopedagogic sunt dotate corespunzător pentru desfăşurarea activităţilor de consiliere, asistenţă psihopedagogică, sprijin educaţional, logopedie şi/sau alte terapii specifice.
(9) Ministerul Educaţiei, în colaborare cu instituţiile abilitate, elaborează standarde privind asigurarea bazei materiale necesare pentru integrarea copiilor cu CES în unităţile de învăţământ preuniversitar, conform prevederilor prezentei legi. Standardele se adoptă prin ordin al ministrului educaţiei.
(10) Unităţile de învăţământ colaborează cu instituţiile care au atribuţii în domeniul social, al sănătăţii, al ordinii publice şi securităţii, al apărării în interesul beneficiarilor primari, precum şi cu furnizori licenţiaţi şi acreditaţi din domeniul serviciilor sociale şi de sănătate.
(11) Unitatea de învăţământ preuniversitar are obligaţia să comunice autorităţilor abilitate suspiciunile de rele tratamente aplicate minorilor, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(12) Personalul unităţilor de învăţământ este obligat să păstreze confidenţialitatea informaţiilor privind situaţia economică, socială, familială, legală şi de sănătate a preşcolarilor/elevilor, cu excepţia contextelor în care acestea sunt necesare personalului sau autorităţilor abilitate pentru luarea de decizii şi intervenţii în beneficiul superior al copilului.
SECŢIUNEA a 2-a
Educaţia specială
ART. 68
(1) Educaţia specială reprezintă forma de educaţie flexibilă acordată copiilor cu CES, care, din cauza unor dizabilităţi mintale, psihice, intelectuale şi/sau senzoriale, precum şi din cauza unor dizabilităţi fizice, motorii şi neuromotorii, tulburări emoţionale, de neurodezvoltare, inadaptare socială sau a oricărei alte boli, tulburări sau a unei afecţiuni cronice, genetice, au nevoie de resurse şi de sprijin specializat.
(2) Educaţia specială se desfăşoară prin intermediul învăţământului special şi special integrat şi vizează:
a) beneficiarii primari cu CES integraţi în învăţământul de masă, care urmează curriculumul învăţământului de masă;
b) beneficiarii primari cu CES integraţi în clase/grupe speciale organizate în învăţământul de masă, care urmează curriculumul învăţământului de masă sau special;
c) beneficiarii primari cu CES din învăţământul special, care urmează curriculumul învăţământului special;
d) beneficiarii primari cu CES care necesită perioade de spitalizare mai mari de 4 săptămâni pentru care se organizează „Şcoala din spital“;
e) beneficiarii primari cu CES care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilităţi, sunt nedeplasabili, pentru care se organizează şcolarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată.
(3) Educaţia specială se asigură începând cu nivelul antepreşcolar până inclusiv la nivelul postliceal, diferenţiat, în funcţie de cerinţele educaţionale speciale ale acestora:
a) prin adaptarea curriculumului şcolar şi completarea, prin intervenţie specifică, a procesului de predare-învăţare-evaluare;
b) prin activităţi complementare.
(4) Metodologia-cadru privind acordarea serviciilor educaţionale şi de asistenţă beneficiarilor primari cu cerinţe educaţionale speciale, de stabilire a nivelului de sprijin necesar, precum şi de implementare a planului individualizat de servicii se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(5) Educaţia beneficiarilor primari cu tulburări specifice de învăţare (TSI), dislexie, disgrafie, disortografie, discalculie, este asigurată prin metode psihopedagogice specifice acestei categorii. Metodologia privind asigurarea suportului necesar pentru elevii cu tulburări specifice de învăţare este aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(6) Evaluarea şi diagnosticarea beneficiarilor primari cu tulburări de neurodezvoltare se vor face inclusiv prin aplicarea de teste specifice standardizate pentru fiecare arie de neurodezvoltare evaluată, conform unui protocol naţional de evaluare complexă, aprobat prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii.
(7) Învăţământul special şi special integrat este parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ din România, este gratuit şi este organizat, de regulă, ca învăţământ cu frecvenţă. În funcţie de necesităţile locale, acesta se poate organiza şi sub alte forme.
(8) Învăţământul special şi special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferenţiată, adaptată, precum şi o formă de asistenţă educaţională, socială şi medicală complexă, destinată persoanelor cu CES. Învăţământul special integrat se organizează în învăţământul de masă, prin cuprinderea fiecărui preşcolar şi elev cu CES în grupe, clase sau formaţiuni de studiu din învăţământul de masă.
(9) Tipurile de unităţi/structuri care oferă servicii prevăzute în prezenta lege, împreună cu modul de organizare a acestora, se stabilesc în conformitate cu regulamentul de organizare şi funcţionare a educaţiei incluzive, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(10) Unităţile de învăţământ de masă pot colabora cu facultăţi de psihologie acreditate şi licee pedagogice, pentru ca studenţii şi elevii respectivelor facultăţi sau licee aflaţi în practică să asiste elevii cu CES şi/sau dizabilităţi în timpul orelor de curs.
ART. 69
(1) În învăţământul antepreşcolar, educaţia specială se organizează sub forma grupelor de intervenţie timpurie, pentru copiii cu CES, din cauza unor dizabilităţi fizice, intelectuale şi/sau senzoriale, a unor tulburări emoţionale, de neurodezvoltare, inadaptare socială sau a oricărei alte boli, tulburări sau a unei afecţiuni cronice, genetice, asigurându-se terapii specifice de recuperare şi compensare, precum şi servicii specializate de asistenţă socială, medicală, psihologică, consiliere psihopedagogică, audiometrie, ortofonie, corelate şi potrivite nevoilor educaţionale specifice. Modul de organizare, terapiile şi serviciile de intervenţie timpurie sunt reglementate prin metodologie aprobată prin ordin comun al ministrului educaţiei, al ministrului sănătăţii şi al ministrului familiei, tineretului şi egalităţii de şanse.
(2) În învăţământul preuniversitar obligatoriu, începând cu grupa mică din învăţământul preşcolar, educaţia specială se va realiza în baza unui sistem de sprijin pe 4 niveluri, astfel:
a) sprijin special de nivel I – bazal;
b) sprijin special de nivel II – suplimentar;
c) sprijin special de nivel III – intensiv;
d) sprijin special de nivel IV – special.
(3) Sprijinul special de nivel I – bazal – reprezintă o formă de educaţie specială de care beneficiază preşcolarii/elevii identificaţi cu CES‚ inclusiv dizabilităţi şi tulburări specifice de învăţare‚ în urma evaluării complexe‚ care urmează curriculumul învăţământului de masă‚ în sala de clasă‚ prin flexibilizarea predării cadrului didactic de la clasă‚ în unitatea de învăţământ‚ prin acces la instrumente compensatorii/de dispensare şi/sau utilizare de tehnologii asistive.
(4) Elevii cu nivel de sprijin I – bazal – beneficiază de asistenţă psihopedagogică şi de intervenţii de specialitate din partea echipei multidisciplinare, cu profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, profesori kinetoterapeuţi, profesori-consilieri şcolari, profesori-psihologi şcolari, analişti comportamentali, asistenţi sociali, după caz, precum şi de activităţi pentru sprijin educaţional oferite de către cadre didactice de sprijin şi itinerante, în raport cu nevoile acestora, în spaţii dedicate, inclusiv din centrele şcolare de educaţie incluzivă, din CJRAE/CMBRAE sau din unităţi de învăţământ liceal special.
(5) Sprijinul special de nivel II – suplimentar – reprezintă o formă de educaţie specială de care beneficiază preşcolarii/elevii identificaţi cu CES, inclusiv cu dizabilităţi şi tulburări specifice de învăţare, inclusiv cei aflaţi anterior în nivelul de sprijin I – bazal care necesită adaptări curriculare parţiale, activităţi de suport educaţional individualizat sau în grupuri de lucru mici, asigurat de cadre didactice de sprijin, în timpul şi în afara orelor de curs, în sala de clasă şi/sau în camerele-resursă pentru suport educaţional şi psihopedagogic şi alte spaţii dedicate, inclusiv din centrele şcolare de educaţie incluzivă, din CJRAE/CMBRAE sau din unităţi de învăţământ special.
(6) Preşcolarii şi elevii cu nivel de sprijin II – suplimentar – beneficiază de o reducere a componentei curriculare cu cel mult 20%, flexibilizând programul/orarul şcolar pentru a permite activităţi terapeutice cu specialiştii din partea echipei multidisciplinare, profesori-consilieri şcolari, profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, profesori kinetoterapeuţi, profesori-psihologi şcolari, analişti comportamentali, asistenţi sociali, după caz, precum şi activităţi pentru sprijin educaţional oferite de către cadre didactice de sprijin şi itinerante, după caz, în spaţii dedicate, inclusiv din centrele de educaţie incluzivă CJRAE/CMBRAE sau de unităţi de învăţământ special. La acest nivel, în funcţie de nevoi, preşcolarii/elevii pot beneficia de serviciile unui asistent personal, ale unui facilitator şi ale unui interpret mimico-gestual.
(7) Sprijinul special de nivel III – intensiv – reprezintă o formă de educaţie specială de care beneficiază preşcolarii/elevii identificaţi cu cerinţe educaţionale speciale‚ inclusiv dizabilităţi, care urmează:
a) curriculumul pentru învăţământul de masă, adaptat pentru toate ariile curriculare, activităţi de sprijin sporit între 2-4 ore/săptămână, realizate de cadrul didactic de sprijin, şi intervenţii individualizate specifice, precum şi intervenţii din partea echipei multidisciplinare de profesori-consilieri şcolari, profesori-logopezi, profesori psihopedagogi, profesori kinetoterapeuţi, profesori-psihologi şcolari, analişti comportamentali, asistenţi sociali, după caz, precum şi activităţi pentru sprijin educaţional oferite de către cadre didactice de sprijin şi itinerante, după caz, în spaţii dedicate;
b) un curriculum modificat şi programe speciale, precum şi intervenţii individualizate complexe şi integrate.
(8) Preşcolarii şi elevii cu nivel de sprijin III – intensiv:
a) desfăşoară cel mult 70% din activităţile de învăţare în spaţii speciale din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar, în grupuri reduse, sau în unităţi de învăţământ special, inclusiv în centre şcolare de educaţie incluzivă;
b) participă la activităţi limitate de educaţie generală, în funcţie de propriul profil.
(9) Sprijinul special de nivel IV – special – reprezintă o formă de educaţie specială care se desfăşoară în unităţi de învăţământ special. Preşcolarii/Elevii desfăşoară activităţi de învăţare, terapii educaţionale complexe şi integrate şi terapii specifice din partea echipei multidisciplinare de profesori-logopezi, profesori psihopedagogi şi profesori kinetoterapeuţi, implementate de către cadre didactice în unităţile de învăţământ special, pentru preşcolarii/elevii cu CES şi/sau cu dizabilităţi ale căror obiective de creştere, dezvoltare sau învăţare nu pot fi atinse prin alte măsuri de sprijin educaţional incluziv.
(10) CNEI, prin intermediul CJRAE/CMBRAE şi DJIP/DMBIP, nominalizează, prin decizie, comisiile responsabile la nivel judeţean pentru stabilirea nivelului de sprijin necesar, la începutul învăţământului obligatoriu sau ori de câte ori este necesar, în baza unei evaluări de specialitate, prin teste standardizate, conform protocolului prevăzut la art. 68 alin. (6).
(11) Componenţa comisiei responsabile cu orientarea şcolară şi profesională a copiilor şi tinerilor cu CES, la nivel judeţean, pentru stabilirea nivelului de sprijin şi a serviciilor de intervenţie necesare este făcută publică de DJIP/DMBIP anual.
(12) Evaluarea se realizează corespunzător nivelului de vârstă şi de şcolarizare. În funcţie de evoluţia preşcolarului/elevului, cadrul didactic care a lucrat cu preşcolarul/elevul în cauză poate transmite comisiei din cadrul CJRAE/CMBRAE propunerea pentru analizarea oportunităţii emiterii deciziei de orientare sau reorientare între niveluri. Decizia de orientare sau reorientare poate fi reevaluată ori de câte ori este necesar.
(13) Pentru beneficiarii primari identificaţi cu cerinţe educaţionale speciale se elaborează de către comisia din cadrul centrului judeţean de asistenţă psihopedagogică planul educaţional personalizat, care va include şi servicii pentru familie, servicii psihologice şi servicii de asistenţă psihopedagogică, servicii de sprijin în învăţare, terapii specifice, kinetoterapie, facilitare. Planul educaţional personalizat este un instrument care face parte din portofoliul educaţional al elevului. Modelul planului educaţional personalizat, modul de întocmire şi de monitorizare a acestuia vor fi reglementate prin ordin al ministrului educaţiei.
(14) Fapta personalului didactic, personalului de conducere, îndrumare şi control şi personalului didactic auxiliar cu atribuţii în orientarea beneficiarilor primari, în conformitate cu criteriile prevăzute la art. 67, de a îndeplini activităţi de orientare către învăţământul special în mod abuziv este abatere disciplinară şi se sancţionează conform prevederilor din titlul III capitolul XIV.
(15) Pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale se asigură condiţii de egalizare de şanse, în funcţie de tipul de tulburare/afecţiune/dizabilitate, atât pe parcursul procesului de învăţare, cât şi la susţinerea evaluării naţionale, a examenului naţional de bacalaureat şi a examenelor de certificare a competenţelor profesionale/calificării, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(16) În cazuri temeinic justificate, pentru nivelurile de sprijin prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c), procesul educaţional se poate desfăşura şi în cadrul grupelor/claselor organizate în unităţile de învăţământ de masă.
(17) Orientarea/Reorientarea dinspre învăţământul special spre învăţământul de masă şi invers a copilului/elevului cu CES se face cu consultarea părinţilor/reprezentantului legal ai/al acestuia. Aceştia au dreptul să conteste decizia de orientare/reorientare la DJIP/DMBIP în termen de 45 de zile de la data comunicării deciziei.
ART. 70
(1) Educaţia specială se organizează, în general, în unitatea de învăţământ de proximitate a domiciliului elevului. În situaţia în care tipul de sprijin menţionat la art. 69 nu se poate asigura în unitatea de învăţământ din proximitatea domiciliului elevului, acestuia i se va atribui un loc la cea mai apropiată unitate de învăţământ care asigură sprijinul necesar.
(2) Serviciile de sprijin prevăzute la art. 69 sunt asigurate de către specialiştii din cadrul CJRAE/CMBRAE şi din cadrul unităţilor de învăţământ special, care reprezintă centre-resursă pentru educaţia specială din toate unităţile de învăţământ.
(3) În lipsa personalului necesar, directorul unităţii de învăţământ, cu acordul consiliului de administraţie, poate achiziţiona serviciile necesare îndeplinirii obligaţiilor legale, costurile fiind acoperite din finanţarea de bază potrivit dispoziţiilor art. 139 alin. (2) lit. c) şi alin. (6).
(4) Toate activităţile şi serviciile de educaţie specială, indiferent de nivelul de sprijin, sunt gratuite.
(5) Antepreşcolarii/Preşcolarii/Elevii cu CES, şcolarizaţi în unităţile de învăţământ de masă sau în unităţi de învăţământ special, de stat şi particulare, inclusiv cei şcolarizaţi în alt judeţ decât cel de domiciliu, beneficiază, pe perioada anului şcolar, de una dintre următoarele forme de sprijin:
a) vouchere educaţionale în cuantum fix, pentru servicii de sprijin, intervenţii psihopedagogice şi materiale-suport, de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat;
b) asistenţă socială completă, constând în asigurarea alocaţiei zilnice de hrană, a rechizitelor şcolare, a cazarmamentului, a îmbrăcăminţii şi a încălţămintei, în cuantum egal cu cel pentru copiii aflaţi în sistemul de protecţie a copilului, precum şi de găzduire gratuită în internate din cadrul direcţiilor generale judeţene/direcţiei municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului.
(6) Procedura de acordare a voucherelor educaţionale pentru servicii de sprijin, intervenţii psihopedagogice şi materiale de suport se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(7) Unităţile de învăţământ preuniversitar care şcolarizează beneficiari primari cu CES pot beneficia şi de sprijinul instituţiilor de protecţie socială, al altor organisme private autorizate, al persoanelor fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, pentru stimulare, compensare şi recuperare.
ART. 71
(1) Prin excepţie de la prevederile art. 15, durata şcolarizării elevilor cu CES poate fi prelungită cu până la 3 ani şi se stabileşte, în funcţie de nevoile individuale, de tipul şi nivelul de severitate a dizabilităţii şi a CES, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2) Educaţia specială realizată în cadrul învăţământului special şi special integrat dispune de planuri de învăţământ, de programe şcolare, de programe de asistenţă psihopedagogică, de manuale şi de metodologii didactice alternative, precum şi de metode de evaluare adaptate tipului şi nivelului de severitate a dizabilităţii şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) Prin excepţie de la prevederile art. 139 alin. (2), la calculul finanţării de bază, finanţarea per elev/preşcolar din unităţile de învăţământ de masă care beneficiază de nivel de sprijin I-II şi, după caz, III se va calcula aplicând la costul standard per elev un coeficient de multiplicare, potrivit dispoziţiilor art. 139 alin. (6).
(4) Beneficiarii primari cu CES de nivel I, II, III şi IV pot dobândi calificări profesionale corespunzătoare tipului şi gradului de dizabilitate, în unităţile de învăţământ special şi de masă, cu consultarea factorilor locali interesaţi.
(5) Liceele speciale, inclusiv tehnologice speciale, pot oferi elevului o calificare de nivel 3 sau 4, conform Cadrului naţional al calificărilor, şi acces direct pe piaţa muncii, în baza unor probe profesionale specifice sau a unui examen de certificare a calificării profesionale.
(6) În vederea obţinerii unei calificări şi a integrării în viaţa activă a tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale, Ministerul Educaţiei, împreună cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, organizează ateliere protejate, care pot fi oferite şi de furnizori publici şi privaţi de servicii sociale acreditaţi sau întreprinderi sociale. Atelierele protejate pot fi înfiinţate şi în unităţile de învăţământ special, inclusiv în centrele şcolare pentru educaţie incluzivă.
(7) Ministerul Educaţiei stabileşte, în colaborare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi cu alte autorităţi responsabile, cadrul legal pentru încurajarea şi facilitarea accesului şi participării pe piaţa forţei de muncă şi/sau în învăţământul superior a beneficiarilor primari cu CES.
SECŢIUNEA a 3-a
Şcoala din spital
ART. 72
(1) Pentru antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii cu boli cronice, boli maligne sau alte afecţiuni care necesită spitalizare şi/sau tratament/monitorizare ori aflaţi la recuperare se organizează „Şcoala din spital“, în cadrul căreia procesul de învăţământ se realizează individual, în grupe sau clase, în unitatea sanitară în care aceştia sunt în tratament, în monitorizare medicală sau la recuperare.
(2) Pentru antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilităţi, sunt nedeplasabili se organizează şcolarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată, în funcţie de nevoile acestora, în conformitate cu metodologia de organizare şi funcţionare a şcolarizării la domiciliu, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) Înscrierea antepreşcolarului, preşcolarului sau a elevului în „Şcoala din spital“ sau şcolarizarea la domiciliu se realizează la cererea părinţilor/reprezentantului legal, în conformitate cu metodologia de organizare şi funcţionare a şcolilor din spital şi a şcolarizării la domiciliu, aprobată prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii.
(4) Antepreşcolarul, preşcolarul sau elevul beneficiază de rezervarea locului de şcolarizare în cadrul unităţii de învăţământ la care a fost şcolarizat anterior înscrierii în „Şcoala din spital“ şi are dreptul de a reveni în unitatea de învăţământ, oricând în timpul anului şcolar.
(5) Preşcolarilor cuprinşi în forma de şcolarizare din spital în grupa mare, diagnosticaţi cu boli cronice invalidante, cu afecţiuni maligne, cu alte boli ameninţătoare de viaţă sau cu afecţiuni care necesită spitalizare îndelungată şi/sau imobilizare la domiciliu, li se rezervă loc la clasa pregătitoare în unitatea de învăţământ din circumscripţia arondată.
(6) Elevii cuprinşi în forma de şcolarizare din spital în clasa a VIII-a, diagnosticaţi cu boli cronice invalidante, cu afecţiuni maligne, cu alte boli ameninţătoare de viaţă sau cu afecţiuni care necesită spitalizare îndelungată şi/sau imobilizare la domiciliu, sunt admişi pe locuri speciale în clasa a IX-a fără susţinerea evaluării naţionale, în conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii în liceu, elaborată de Ministerul Educaţiei şi dată publicităţii, pentru fiecare generaţie, cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a.
(7) În situaţia în care antepreşcolarul/preşcolarul/elevul este înscris la „Şcoala din spital“ şi, în timpul tratamentului, revine la domiciliu, acesta poate opta pentru şcolarizarea la domiciliu cu prezenţa fizică a cadrului didactic sau în unitatea de învăţământ de provenienţă sau în regim online/hibrid, în funcţie de recomandarea medicului specialist, la solicitarea părinţilor/ reprezentantului legal.
(8) Unităţile de învăţământ preuniversitar care şcolarizează antepreşcolari, preşcolari şi elevi prevăzuţi la alin. (1), denumite „şcoli din spital“, pot fi organizate:
a) în cadrul instituţiilor de învăţământ superior cu facultăţi de medicină, prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea senatelor universitare, conform prevederilor <LLNK 12006 095 13 281 0 17>Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Acestea parcurg toate etapele de autorizare şi acreditare prevăzute de lege;
b) în colaborare cu DJIP/DMBIP, direcţiile de sănătate publică judeţene/Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti şi unităţi sanitare ca unităţi de învăţământ cu personalitate juridică sau ca structură arondată a unei alte unităţi de învăţământ.
(9) Metodologia-cadru privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea şcolilor din spital se aprobă prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii.
(10) „Şcoala din spital“ înfiinţată în cadrul unei instituţii de învăţământ superior cu facultăţi de medicină poate asigura procesul instructiv-educativ pentru antepreşcolarii/preşcolarii/ elevii din spitalele aflate în judeţele în care desfăşoară activităţi didactice, judeţe limitrofe, precum şi pentru orice alt spital care solicită asigurarea procesului instructiv-educativ pentru antepreşcolarii, preşcolarii, elevii internaţi, indiferent de numărul acestora.
(11) Ministerul Educaţiei înfiinţează Corpul naţional al profesorilor pentru „Şcoala din spital“, constituit din personal didactic de predare, în conformitate cu prevederile ordinului ministrului educaţiei.
(12) În cadrul şcolilor din spital poate fi încadrat personal didactic de predare care face parte din Corpul naţional al profesorilor pentru „Şcoala din spital“, cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau determinată, ori prin detaşare, în condiţiile art. 181 şi 191.
(13) Prin excepţie de la prevederile art. 207, pentru personalul didactic de predare care face parte din Corpul naţional al profesorilor pentru „Şcoala din spital“, norma didactică cuprinde activităţi de predare în cadrul „Şcoli din spital“, la domiciliul preşcolarului sau elevului, activităţi educative şi orice alte activităţi extradidactice.
(14) În cadrul şcolilor din spital pot fi desfăşurate, cu aprobarea medicului şef de secţie din spital, şi în regim de voluntariat, activităţi educative şi orice alte activităţi extradidactice la solicitarea părinţilor/reprezentantului legal.
(15) Pentru antepreşcolarii/preşcolarii/elevii spitalizaţi în unităţile administrativ-teritoriale în care nu sunt organizate unităţi de învăţământ preuniversitar în cadrul instituţiilor de învăţământ superior cu facultăţi de medicină, instituţiile de învăţământ superior pot colabora cu DJIP/DMBIP, în vederea organizării şi desfăşurării procesului instructiv-educativ, cu participarea Corpului naţional al profesorilor pentru „Şcoala din spital“.
(16) Procesul instructiv/de predare-învăţare-evaluare desfăşurat în „Şcoala din spital“ sau la domiciliu este adaptat specificului bolii şi anului de studiu în care este înscris preşcolarul/elevul.
(17) Unităţile de învăţământ preuniversitar de tipul „Şcoli din spital“ beneficiază de sprijinul CJRAE/CMBRAE, prin activităţi de evaluare, asistenţă psihoeducaţională şi, după caz, orientare şcolară a antepreşcolarilor, preşcolarilor şi elevilor, în conformitate cu regulamentul de organizare şi funcţionare al CJRAE/CMBRAE.
(18) Pentru elevii cu CES se asigură condiţii de egalizare de şanse, pe tip de tulburare/afecţiune/dizabilitate, atât în cadrul proceselor de învăţare şi evaluare în parcursul şcolar, cât şi la susţinerea evaluărilor naţionale şi a examenului naţional de bacalaureat.
(19) Începând cu anul şcolar 2024-2025, formaţiunile de studiu constituite la nivelul spitalelor şi care funcţionează în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar speciale pot fi transferate la şcolile din spital înfiinţate în cadrul instituţiilor de învăţământ superior cu facultăţi de medicină, cu acordul senatului universitar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
ART. 73
(1) Pe toată perioada şcolarizării în spital, antepreşcolarii, preşcolarii, elevii şi părinţii/reprezentanţii legali ai acestora beneficiază de consiliere administrativă cu privire la drepturile educaţionale pe care le au. Consilierea administrativă se realizează din oficiu, obligatoriu, de către un inspector desemnat de către DJIP/DMBIP, în conformitate cu metodologia-cadru aprobată prin ordin al ministrului educaţiei. Dosarul conţinând documentele şcolare şi orice alt act necesar pentru înscrierea la „Şcoala din spital“ şi, ulterior perioadei de spitalizare, pentru revenirea cu prezenţa fizică în unitatea de învăţământ de bază va fi întocmit instituţional de către inspectorul şcolar desemnat, în baza cererii părintelui/ reprezentantului legal al elevului.
(2) Pe toată perioada şcolarizării în spital se desemnează un cadru didactic monitor, care are obligaţia de a supraveghea parcursul educaţional al preşcolarului/elevului, de a ţine în permanenţă legătura cu unitatea de învăţământ la care acesta a fost înmatriculat înainte de spitalizare şi de a propune orice măsură educaţională în interesul acestuia.
(3) Antepreşcolarul/Preşcolarul/Elevul îndelung spitalizat are dreptul la rezervarea locului în grupa/clasa unităţii de învăţământ preuniversitar din care provine, indiferent de perioada de spitalizare.
SECŢIUNEA a 4-a
Susţinerea participării în învăţământul preuniversitar
ART. 74
(1) În unităţile de învăţământ preuniversitar se poate derula programul „Şcoala după şcoală“, care are caracter complementar în raport cu programul şcolar şi cuprinde activităţi educative pentru consolidarea, remedierea sau aprofundarea competenţelor dobândite de elevi în cadrul programului şcolar, precum şi alte activităţi pentru susţinerea dreptului la educaţie, inclusiv de tip recreativ sau de timp liber.
(2) Programul prevăzut la alin. (1) se organizează de către unitatea de învăţământ preuniversitar în parteneriat cu autorităţile publice locale, CJRAE/CMBRAE, alte unităţi de învăţământ, biblioteci locale/judeţene, asociaţii de părinţi, culte religioase recunoscute în România sau cu voluntari sau organizaţii neguvernamentale cu obiect de activitate în domeniul educaţiei ori conexe, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) Hotărârea de derulare a programului „Şcoala după şcoală“ se adoptă de unitatea de învăţământ preuniversitar, prin hotărârea consiliului de administraţie, pe baza unei analize de nevoi. Activităţile desfăşurate în cadrul acestuia pot fi extinse cu elevii după sau înaintea orelor de curs, dacă unitatea de învăţământ dispune de infrastructura şi de personalul de specialitate necesare implementării.
(4) Statul finanţează, din bugetul de stat, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, în limita sumelor alocate cu această destinaţie, programul „Şcoala după şcoală“ pentru elevii din învăţământul primar, gimnazial şi liceal.
(5) Finanţarea programului „Şcoala după şcoală“ poate fi făcută inclusiv prin fonduri externe nerambursabile ori din bugetele autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale sau de către universităţi, în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile.
(6) Activităţile derulate în cadrul programelor de tip „Şcoala după şcoală“ pot fi realizate inclusiv în regim de plata cu ora de personal didactic de predare şi, în regim de voluntariat, de către persoane cu pregătire în domeniul pedagogic, în situaţia în care unitatea de învăţământ desfăşoară programul în parteneriat cu o organizaţie neguvernamentală sau cu un cult religios recunoscut în România.
ART. 75
(1) În unităţile de învăţământ se desfăşoară programul „Învăţare remedială“, destinat sprijinirii elevilor cu dificultăţi de învăţare sau care înregistrează rămâneri în urmă în învăţare, inclusiv copiii români veniţi din afara graniţelor ţării, în raport cu prevederile curriculare.
(2) Programul „Învăţare remedială“ este destinat elevilor cu decalaje în dobândirea competenţelor-cheie prevăzute în prezenta lege, celor care se încadrează în risc de abandon şcolar şi/sau părăsire timpurie a şcolii şi copiilor români veniţi din afara graniţelor ţării.
(3) Programul „Învăţare remedială“ poate fi realizat şi în cooperare cu organizaţii neguvernamentale, cu entităţi ale cultelor recunoscute de stat, cu condiţia ca personalul implicat să îndeplinească condiţiile de studii de specialitate şi de pregătire psihopedagogică necesare desfăşurării activităţilor de predare, şi poate include activităţi pentru întreaga familie, în măsura în care acestea sprijină învăţarea.
(4) La nivelul unităţii de învăţământ se realizează o analiză a nevoilor de implementare a programului „Învăţare remedială“, un set de obiective şi o propunere de realizare a activităţilor aferente obiectivelor propuse, pe baza rezultatelor analizei de nevoi şi conform criteriilor stabilite în normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, care se transmit DJIP/DMBIP spre aprobare.
(5) În situaţii justificate, cum ar fi necesitatea pregătirii elevilor pentru examene de corigenţă sau de încheiere a situaţiei şcolare sau pentru actualizarea şi îmbunătăţirea competenţelor, în perspectiva deschiderii noului an şcolar, activităţile remediale se pot desfăşura şi pe durata vacanţei şcolare sau a zilelor libere, la decizia consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, cu consultarea beneficiarilor primari şi secundari ai educaţiei.
(6) Activităţile realizate în cadrul programului „Învăţare remedială“ sunt evaluate periodic de către ARACIIP şi au ca scop reducerea abandonului şcolar/părăsirii timpurii a şcolii, inclusiv creşterea performanţei elevilor la evaluările naţionale şi suport în dobândirea tuturor competenţelor-cheie prevăzute în planul-cadru, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(7) Statul finanţează programul „Învăţare remedială“ pentru elevii din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, din sumele alocate cu această destinaţie, de la bugetul de stat sau prin fonduri externe nerambursabile, rambursabile ori din bugetele autorităţilor administraţiei publice locale, în conformitate cu dispoziţiile legale aplicabile. În acest sens, Ministerul Educaţiei organizează programe de granturi nerambursabile, a căror eficienţă este evaluată de ARACIIP.
ART. 76
(1) Statul român garantează accesul egal la educaţie pentru elevele gravide şi pentru elevii care au devenit părinţi, fără niciun fel de discriminare din partea membrilor comunităţii şcolare. Unităţile de învăţământ au obligaţia să ia măsuri adecvate pentru a proteja elevele gravide şi elevii părinţi de stigmatizare sau discriminare, inclusiv prin asigurarea unui mediu de învăţare sigur şi incluziv.
(2) Elevele gravide şi elevii părinţi vor beneficia de un program de studiu adaptat nevoilor lor, care să le permită să îşi continue studiile, inclusiv prin oferirea posibilităţii de învăţare online, acolo unde este posibil.
(3) În vederea protejării dreptului la educaţie al elevelor gravide şi al elevilor părinţi, Ministerul Educaţiei elaborează, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, o metodologie specifică privind şcolarizarea elevelor gravide şi a elevilor părinţi, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(4) Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Familiei, Tineretului şi Egalităţii de Şanse, autorităţile publice locale, cultele recunoscute de lege şi organizaţiile neguvernamentale, promovează programe de prevenire a sarcinilor nedorite şi a maternităţii timpurii în rândul elevilor. Programele vor fi adaptate vârstei şi nivelului de dezvoltare al elevilor.
(5) Elevele gravide şi elevii părinţi beneficiază cu prioritate de următoarele facilităţi care vizează combaterea abandonului şcolar, în conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (3):
a) motivarea unui număr limitat de absenţe;
b) transferul în cadrul unor grupe speciale, cu program flexibil;
c) asistenţă medicală specifică în cabinetele de medicină şcolară şi în cabinete specializate;
d) activităţi de învăţare remedială;
e) activităţi în cadrul programului „Şcoala după şcoală“ şi al programului educaţional „A doua şansă“. Metodologia de organizare a programului educaţional, prevăzută la art. 20 alin. (2), va cuprinde în mod obligatoriu măsuri specifice care să faciliteze accesul la program;
f) consiliere şcolară, inclusiv cu sprijinul unui mediator şcolar, şi psihologică;
g) consiliere administrativă cu privire la drepturile educaţionale şi cele privind starea de sănătate, inclusiv cu sprijinul unui mediator şcolar şi al unui mediator sanitar;
h) prioritate la înscrierea copilului în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar de nivel antepreşcolar din apropierea unităţii de învăţământ la care este înscris elevul părinte;
i) prioritate la accesarea serviciilor complementare de educaţie timpurie;
j) prin excepţie de la prevederile art. 33 alin. (9), prioritate la transfer în cadrul unei unităţi de învăţământ care are în structură nivelul antepreşcolar pentru înscrierea copilului;
k) posibilitatea de a amâna examenele în cazul în care acestea coincid cu perioada de naştere sau cu perioada de îngrijire a copilului.
(6) Formarea de grupe speciale se realizează în conformitate cu prevederile metodologiei prevăzute la alin. (3) şi nu constituie segregare şcolară.
(7) Unităţile de învăţământ preuniversitar care au înmatriculate eleve gravide sau elevi părinţi beneficiază de sprijinul CJRAE/CMBRAE, prin activităţi specifice.
(8) Pe toată perioada şcolarizării elevelor gravide sau elevilor părinţi se desemnează un cadru didactic monitor care are obligaţia de a supraveghea parcursul educaţional al acestora, de a ţine în permanenţă legătura cu unitatea de învăţământ la care aceştia sunt înmatriculaţi şi de a propune măsuri educaţionale în interesul acestora.
(9) Elevele gravide şi elevii părinţi beneficiază de rezervarea locului de şcolarizare în cadrul unităţii de învăţământ la care sunt şcolarizaţi şi au dreptul de a reveni în unitatea de învăţământ oricând în timpul anului şcolar.
(10) În cazul în care elevele gravide sau elevii părinţi întâmpină dificultăţi financiare în a-şi asigura necesarul de rechizite, haine sau alte resurse necesare pentru a participa la cursuri, aceştia vor fi sprijiniţi financiar, în conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (3).
(11) DJIP/DMBIP monitorizează situaţia şi progresul elevelor gravide şi elevilor părinţi în ceea ce priveşte continuarea studiilor.
(12) Datele colectate de DJIP/DMBIP sunt utilizate pentru a dezvolta şi îmbunătăţi politicile şi programele educaţionale care vizează elevele gravide şi elevii părinţi, astfel încât aceştia să poată să îşi continue studiile.
(13) Monitorizarea integrată se realizează sub coordonarea managerului de caz din cadrul DGASPC, cu sprijinul DJIP/DMBIP, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului familiei, tineretului şi egalităţii de şanse.
(14) Pe toată perioada şcolarizării, elevele gravide şi elevii părinţi sau reprezentanţii legali ai acestora beneficiază de consiliere administrativă cu privire la drepturile educaţionale pe care le au conform alin. (5) lit. g). Consilierea administrativă se realizează din oficiu, obligatoriu, de către un inspector desemnat de către DJIP/DMBIP, în conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (3). Dosarul conţinând documentele şcolare şi orice alt act necesar pentru revenirea cu prezenţa fizică în unitatea de învăţământ de bază va fi întocmit instituţional de către inspectorul şcolar desemnat, în baza cererii părintelui/ reprezentantului legal al elevei.
(15) În unităţile administrativ-teritoriale cu un număr crescut de eleve gravide şi elevi părinţi, la nivelul unităţii de învăţământ unice sau cu cele mai multe astfel de cazuri înregistrate, se alocă suplimentar, în mod obligatoriu, un post de mediator şcolar.
SECŢIUNEA a 5-a
Reducerea abandonului şcolar
ART. 77
(1) Ministerul Educaţiei derulează programe de reducere a abandonului şcolar/a ratei de părăsire timpurie a şcolii în cadrul Programului naţional integrat de reducere a abandonului şcolar, care stabileşte priorităţi, programe, activităţi şi servicii în scopul reducerii absenteismului, a abandonului şcolar şi a părăsirii timpurii a şcolii, la toate nivelurile de învăţământ. Programul naţional integrat de reducere a abandonului şcolar se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(2) Pilonii principali ai Programului naţional integrat de reducere a abandonului şcolar sunt asigurarea transportului gratuit, acordarea burselor sociale şi a rechizitelor şcolare.
(3) Anual, DJIP/DMBIP publică situaţia privind abandonul şcolar şi părăsirea timpurie a şcolii de la nivel judeţean.
(4) Începând cu anul şcolar 2023-2024, la nivelul sistemului naţional de învăţământ se derulează Programul naţional „Masă sănătoasă“, denumit în continuare PNMS, pentru cel puţin 1.000.000 de beneficiari direcţi, în scopul sprijinirii participării la educaţie a tuturor copiilor.
(5) PNMS este implementat, în parteneriat, de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
(6) Hotărârea de Guvern de instituire a PNMS se adoptă în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(7) PNMS este derulat şi finanţat din bugetul naţional şi din fonduri externe, venituri proprii şi sponsorizări. Autorităţile administraţiei publice locale pot stabili suplimentarea numărului de beneficiari, la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, cu asigurarea finanţării, cu încadrare în sumele aprobate cu această destinaţie în bugetele locale ale unităţilor/subdiviziunilor administrativ-teritoriale.
(8) Includerea unităţilor de învăţământ preuniversitar în PNMS se realizează pe baza unor criterii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. PNMS va fi generalizat la nivelul întregii ţări pentru toţi beneficiarii primari până la debutul anului şcolar 2029-2030.
(9) Lista unităţilor de învăţământ incluse în PNMS se aprobă prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, cu încadrarea în limita fondurilor aprobate, şi este completată anual până la data de 1 februarie a anului calendaristic în curs pentru anul şcolar următor.
(10) DJIP/DMBIP transmit Ministerului Educaţiei, trimestrial şi ori de câte ori este nevoie, indicatorii de eficienţă şi impact pentru PNMS, precum şi modul în care acesta este derulat. Indicatorii de eficienţă şi impact sunt stabiliţi prin ordin al ministrului educaţiei. Valorile indicatorilor de eficienţă şi impact transmise de DJIP/DMBIP sunt publicate anual pe site-ul Ministerului Educaţiei.
(11) În funcţie de indicatorii de eficienţă şi impact obţinuţi în conformitate cu prevederile alin. (10), Ministerul Educaţiei implementează măsuri pentru remedierea deficienţelor apărute în derularea PNMS.
(12) Elevii identificaţi ca fiind în categoria cu risc de abandon şcolar participă cu prioritate la activităţile programului „Şcoala după şcoală“, ale programului naţional „Învăţare remedială“, la activităţile de consiliere psihopedagogică şi beneficiază de gratuitate la taberele organizate în centrele de agrement aflate în domeniul statului.
SECŢIUNEA a 6-a
Zone de investiţii prioritare în educaţie
ART. 78
(1) Ministerul Educaţiei coordonează implementarea programelor pentru zone de investiţii prioritare în educaţie, cu scopul reducerii decalajelor de acces, participare şi rezultate şcolare cu care se confruntă elevii aflaţi în risc de excluziune socială.
(2) Se consideră în risc de excluziune socială elevii din următoarele categorii: elevii din medii dezavantajate socioeconomic, izolate, elevii proveniţi din grupuri marginalizate din punct de vedere social, elevii cu dizabilităţi şi/sau CES, precum şi copiii şi tinerii din cadrul comunităţilor de romi vulnerabile, aflaţi în risc de abandon şcolar sau de eşec şcolar.
(3) Ministerul Educaţiei şi instituţiile aflate în subordinea sa, în colaborare cu parteneri sociali, entităţi din mediul privat, culte religioase recunoscute în România şi organizaţii neguvernamentale, efectuează periodic cartografierea şi identificarea zonelor de investiţii prioritare în educaţie, definite în acord cu o metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(4) În baza cartografierii realizate conform prevederilor alin. (3), Ministerul Educaţiei organizează programe pentru zone de investiţii prioritare în educaţie, care includ măsuri integrate de suport educaţional şi socioeconomic prin oferta şcolară şi prin servicii complementare pentru elevii aflaţi în risc de excluziune socială, în scopul asigurării accesului, participării şi creşterii calităţii rezultatelor şcolare ale acestora.
(5) Se organizează consiliile de coordonare a zonelor de investiţii prioritare în educaţie formate din reprezentanţi ai consiliilor judeţene, DJIP/DMBIP, CNEI, CJRAE/CMBRAE, direcţiilor judeţene de statistică, instituţiilor de învăţământ superior, organizaţiilor neguvernamentale sau ai altor organizaţii, asociaţii şi instituţii din societatea civilă, cu activităţi relevante în plan educaţional.
(6) Pentru elevii aparţinând unei minorităţi naţionale, aflaţi în risc de excluziune socială, în consiliile de coordonare a zonelor de investiţii prioritare în educaţie sunt cuprinşi şi reprezentanţi ai organizaţiei minorităţii naţionale respective.
(7) Ministerul Educaţiei, cu consultarea structurilor asociative ale administraţiei publice locale, va adopta prin ordin al ministrului educaţiei metodologia privind organizarea, funcţionarea şi rolurile consiliilor de coordonare a zonelor de investiţii prioritare în educaţie.
(8) Zonele de investiţii prioritare în educaţie beneficiază de măsuri de finanţare de bază suplimentare care să satisfacă nevoile specifice identificate. Personalul didactic încadrat în unităţile de învăţământ din zonele de investiţii prioritare în educaţie beneficiază de stimulente financiare lunare, corespunzătoare nivelului de intervenţie, în conformitate cu prevederile hotărârii de Guvern iniţiate de Ministerul Educaţiei.
SECŢIUNEA a 7-a
Desegregarea şcolară
ART. 79
(1) În învăţământul preuniversitar este interzisă segregarea şcolară la toate nivelurile.
(2) În materia segregării şcolare, normele incluse în prezenta lege se completează cu prevederile <LLNK 12000 137133 3A1 0 47>Ordonanţei Guvernului nr. 137/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Cadrul normativ şi instituţional pentru monitorizarea, identificarea, prevenirea sau combaterea segregării şcolare în învăţământul preuniversitar este aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) În învăţământul preuniversitar este interzisă segregarea şcolară pe criteriul etnic, al dizabilităţii sau al CES, pe criteriul statutului socioeconomic al familiilor, al apartenenţei la o categorie defavorizată, al mediului de rezidenţă sau al performanţelor şcolare ale beneficiarilor primari ai educaţiei, în condiţiile prevăzute de lege.
(4) Segregarea este o formă gravă de discriminare prin care se restrânge sau se înlătură recunoaşterea, folosinţa sau exercitarea, în condiţii de egalitate, a dreptului la educaţie, a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi a drepturilor recunoscute de lege în domeniul educaţiei, având drept consecinţă accesul inegal al copiilor la o educaţie de calitate şi încălcarea demnităţii umane.
(5) În sensul prezentei legi, prin segregare şcolară se înţelege acel tip de discriminare săvârşită în cadrul unei unităţi de învăţământ, prin separarea fizică a antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor aparţinând unui grup definit conform alin. (3) pe grupe/clase/clădiri/structuri/bănci, astfel încât procentul antepreşcolarilor, preşcolarilor sau elevilor aparţinând grupului respectiv din totalul elevilor din grupă/clasă/clădire este disproporţionat în raport cu procentul pe care copiii aparţinând grupului respectiv îl reprezintă în totalul populaţiei de vârstă corespunzătoare unui ciclu de educaţie în respectiva unitate administrativ-teritorială.
(6) Ministerul Educaţiei, prin DJIP/DMBIP, desfăşoară activităţi de monitorizare şi intervenţie în vederea prevenirii şi eliminării oricărei forme de segregare şcolară pe criteriile prevăzute la alin. (3). În acest sens, DJIP/DMBIP colaborează cu reprezentanţii consiliilor judeţene ale elevilor/Consiliului Municipal al Elevilor Bucureşti, reprezentanţii judeţeni ai structurilor asociative reprezentative ale părinţilor cu activitate relevantă la nivel naţional şi organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate.
(7) În cazul în care sunt constatate situaţii care generează orice formă de segregare şcolară pe criteriile prevăzute la alin. (3), Ministerul Educaţiei, prin DJIP/DMBIP, dispune măsuri de intervenţie imediată, prin ordin al ministrului educaţiei.
ART. 80
(1) Comisia Naţională pentru Desegregare Şcolară, denumită în continuare CNDS, organism de specialitate, consultativ, fără personalitate juridică, aflat în coordonarea Ministerului Educaţiei, elaborează şi coordonează implementarea Planului de acţiune pentru desegregare şcolară în unităţile de învăţământ preuniversitar, care cuprinde obiective, măsuri strategice şi activităţi destinate prevenirii şi eliminării oricărei forme de segregare din sistemul de învăţământ preuniversitar.
(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a CNDS se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
ART. 81
La propunerea CNDS, Ministerul Educaţiei încheie protocoale de colaborare cu autorităţile şi instituţiile publice, precum şi cu organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, cu care CNDS are obligaţia de a colabora, în conformitate cu prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare.
SECŢIUNEA a 8-a
Asigurarea serviciilor de medicină şcolară
ART. 82
(1) În fiecare unitate de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică din România se înfiinţează/se organizează cabinete medicale/cabinete stomatologice şcolare autorizate sanitar. Prin excepţie, în fiecare unitate de învăţământ special se înfiinţează/se organizează un cabinet de medicină şcolară până în anul 2027.
(2) Serviciile medicale şi stomatologice şcolare furnizate de un cabinet medical/stomatologic şcolar sunt gratuite pentru antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar prevăzute la alin. (1).
(3) Conducerea unităţilor de învăţământ preuniversitar, cadrele didactice, personalul administrativ şi auxiliar colaborează cu personalul medico-sanitar din cabinetul medical al unităţii de învăţământ, conform ordinului comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei. Până la înfiinţarea cabinetelor medicale potrivit alin. (1), unităţile de învăţământ preuniversitar sunt arondate cabinetului medical din unitatea de învăţământ cea mai apropiată.
(4) În cazul în care nu există cabinete medicale în unităţile de învăţământ preuniversitar, conform alin. (1), autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia să le înfiinţeze până în anul 2030.
(5) Asistenţa medicală din cadrul cabinetelor medicale/ stomatologice se asigură de medici cu drept de liberă practică şi de asistenţi medicali, aşa cum sunt definiţi de legislaţia specială.
(6) Alte categorii de personal care sunt încadrate în cabinetele medicale sunt angajate cu contract individual de muncă.
(7) Personalul medical de specialitate din cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv cel din creşele publice, este angajat de autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul Ministerului Sănătăţii, şi salarizat conform legii salarizării unice.
(8) Finanţarea cabinetelor medicale din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi din unităţile de învăţământ special, inclusiv în ceea ce priveşte cheltuielile de personal, dotări, consumabile, birotică, medicamente şi materiale sanitare, înfiinţări şi amenajări de cabinete, se asigură conform prevederilor <LLNK 12008 162182 362 3 6>art. 3 şi <LLNK 12008 162182 362 21 53>21 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 162/2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii Publice către autorităţile administraţiei publice locale, aprobată prin <LLNK 12011 174 10 201 0 18>Legea nr. 174/2011, cu modificările şi completările ulterioare. Finanţarea poate fi suplimentată din fonduri externe nerambursabile, donaţii sau sponsorizări, conform legii.
(9) Unităţile administrativ-teritoriale au obligaţia de a asigura funcţionalitatea cabinetelor medicale din cadrul unităţilor de învăţământ de stat care au fost înfiinţate şi dotate prin fonduri europene nerambursabile, ulterior finalizării perioadei de implementare a proiectului, primind finanţare în acest sens de la bugetul de stat.
(10) În unităţile de învăţământ particulare, activitatea de medicină şcolară poate fi realizată şi de către un medic sau un asistent medical de medicină şcolară care încheie cu această unitate de învăţământ un contract individual de muncă sau alt tip de contract.
(11) Asigurarea asistenţei medicale în unităţile de învăţământ preuniversitar, precum şi examinarea periodică a stării de sănătate a beneficiarilor primari se realizează pe baza metodologiei comune elaborate de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Sănătăţii şi aprobate prin ordin comun al ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii.
(12) Autorizarea sanitară necesară funcţionării unităţilor de învăţământ de stat se obţine fără taxe de către autoritatea administrativ-teritorială în a cărei rază teritorială se află unitatea de învăţământ.
(13) În unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, activitatea de medicină şcolară este organizată şi asigurată prin grija ministerelor de resort/direcţiilor de specialitate ale acestora, conform reglementărilor proprii de asigurare a asistenţei medicale în unităţile de învăţământ militar.
(14) Prin excepţie de la prevederile alin. (7), personalul medical de specialitate din învăţământul special este angajat de către unităţile de învăţământ special în care funcţionează cabinetul medical.
(15) Finanţarea cabinetelor medicale din unităţile de învăţământ special de stat, inclusiv în ceea ce priveşte asigurarea dotărilor, se asigură din bugetul de stat, din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetul unităţilor administrativ-teritoriale. Finanţarea poate fi suplimentată din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ, din fonduri externe nerambursabile, donaţii sau sponsorizări, conform prevederilor legale în vigoare.
SECŢIUNEA a 9-a
Dreptul la transport şi alte facilităţi
ART. 83
(1) Elevii din învăţământul preuniversitar acreditat/autorizat, inclusiv cei înmatriculaţi în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar înscrise în Registrul special al unităţilor de învăţământ preuniversitar care funcţionează după un curriculum străin, prevăzut la art. 117 alin. (10) lit. r) pct. (iv), beneficiază de gratuitate, în condiţiile legii, la serviciile publice de transport public local, inclusiv metropolitan şi judeţean, rutier, naval, cu metroul, precum şi feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, pe tot parcursul anului şcolar, în scopul asigurării dreptului la educaţie, în conformitate cu prevederile unei hotărâri de Guvern iniţiate de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, cu consultarea structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale.
(2) Finanţarea gratuităţii prevăzute la alin. (1):
a) pentru transportul public local şi metropolitan rutier se asigură din bugetele locale, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate anual cu această destinaţie;
b) pentru transportul public rutier judeţean şi interjudeţean se asigură elevilor care sunt şcolarizaţi în altă localitate decât cea de domiciliu pentru cheltuielile de transport dus-întors, în funcţie de distanţa dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care sunt şcolarizaţi, pe durata cursurilor şcolare, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, prin DJIP/DMBIP, către operatorii de transport public, în conformitate cu hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (1);
c) elevilor care sunt cazaţi la internat sau în gazdă în localitatea unde studiază li se asigură decontarea cheltuielilor de transport între localitatea în care studiază şi localitatea de domiciliu, astfel:
(i) contravaloarea a 4 călătorii dus-întors/lună, din bugetul Ministerului Educaţiei, prin unităţile de învăţământ unde sunt şcolarizaţi. Decontarea se face pe baza documentelor de transport;
(ii) contravaloarea unei călătorii dus-întors efectuate în perioada fiecărei sărbători legale, din bugetul Ministerului Educaţiei, prin unităţile de învăţământ unde sunt şcolarizaţi. Decontarea se face pe baza documentelor de transport.
(3) Hotărârea de dare în administrare sau, după caz, contractul de delegare a gestiunii, din cadrul programelor judeţene şi interjudeţene de transport public local de persoane prin curse regulate, include cerinţe clare cu privire la politica de tarifare practicată pentru elevii din învăţământul preuniversitar.
(4) Prin derogare de la prevederile <LLNK 12007 92 12 2<1 0 98>Legii serviciilor publice de transport persoane în unităţile administrativ-teritoriale nr. 92/2007, cu modificările şi completările ulterioare, Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice, denumită în continuare ANRSC, în calitate de autoritate de reglementare competentă pentru serviciile publice, elaborează normele-cadru privind stabilirea, ajustarea şi modificarea tarifelor serviciilor publice de transport local şi judeţean, inclusiv în vederea asigurării gratuităţii prevăzute la alin. (1).
(5) Prin contractele de serviciu public se asigură compensarea operatorilor de transport de către autorităţile contractante pentru obligaţiile de serviciu public aferente gratuităţii elevilor. Nerespectarea de către operatorii de transport a gratuităţii elevilor se sancţionează cu încetarea de drept a contractului de serviciu public. În vederea dovedirii calităţii de elev, operatorii de transport care nu au acces la sistemul informatic al Ministerului Educaţiei au obligaţia instalării de cititoare de card la punctele de vânzare sau în mijloacele de transport public, după caz, în termen de 2 ani de la aprobarea Metodologiei de operaţionalizare a cardului naţional de elev.
(6) În vederea asigurării gratuităţii prevăzute la alin. (1) pentru transportul cu metroul şi feroviar, la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a, precum şi pentru transportul naval, finanţarea se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.
(7) Dovada calităţii de beneficiar al gratuităţii la transport se face prin cardul naţional de elev sau prin orice alt înscris, emis de unitatea de învăţământ, din care rezultă calitatea de elev.
(8) În cazul în care elevii nu sunt şcolarizaţi în satul, comuna, oraşul sau municipiul de domiciliu şi nu beneficiază de existenţa serviciilor de transport public, aceştia beneficiază, pe durata cursurilor şcolare, de o sumă forfetară lunară al cărei cuantum se stabileşte anual, cu avizul conform al ANRSC, prin hotărâre a consiliului judeţean, în funcţie de distanţa dintre unitatea de învăţământ şi domiciliu. În toate cazurile, DJIP/DMBIP realizează analize semestriale cu privire la aceste situaţii şi le prezintă Ministerului Educaţiei şi autorităţilor locale competente în vederea extinderii serviciilor publice de transport de persoane.
(9) Pentru identificarea situaţiilor prevăzute la alin. (8) consiliile judeţene şi asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu competenţe pe transport transmit către DJIP, cu 30 de zile înainte de începerea anului şcolar, lista rutelor pentru care se asigură transport public.
(10) Finanţarea facilităţilor prevăzute la alin. (8) se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei.
(11) În situaţii temeinic justificate, cu avizul DJIP/DMBIP, autorităţile publice locale pot organiza, direct sau prin delegare, transport de tip curse şcolare/destinat exclusiv elevilor şi preşcolarilor pentru transportul de la/până la unitatea de învăţământ preuniversitar. Acoperirea cheltuielilor pentru transportul de tip curse şcolare/destinat exclusiv elevilor şi preşcolarilor se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. Elevii care beneficiază de această formă de transport nu pot beneficia simultan şi de prevederile alin. (8).
(12) Sumele alocate pentru acoperirea dreptului la transport al elevului sunt neimpozabile şi nu sunt luate în considerare la calculul venitului mediu net lunar pe membru de familie, necesar pentru obţinerea oricărei burse cu caracter social, precum şi pentru alte beneficii sociale.
(13) Se înfiinţează programul naţional „O carte pentru fiecare“ în vederea creşterii interesului elevilor pentru lectură, finanţat din bugetul naţional şi din fonduri externe. Derularea programului este reglementată prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(14) Elevii cazaţi în internate în baza regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ beneficiază de gratuitate la masă şi cazare, cu excepţia celor înscrişi în învăţământul postliceal. Finanţarea se asigură din bugetele autorităţilor administraţiei publice locale.
(15) Se înfiinţează Programul naţional „Vouchere culturale pentru elevi“ în vederea promovării culturii naţionale şi universale în rândul comunităţii şcolare. Prin Programul naţional „Vouchere culturale pentru elevi“, deţinătorii primesc suma de 250 lei prin intermediul unor carduri reutilizabile, sumă care este la dispoziţia beneficiarului pentru servicii şi evenimente culturale precum concerte, intrări în muzee, cărţi sau excursii organizate cu tematici culturale sau istorice. Derularea programului este reglementată prin hotărâre de Guvern, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(16) Pentru elevii din cadrul unităţilor de învăţământ cu predare în limba unei minorităţi naţionale care învaţă Limba şi literatura română după programa specială se organizează Programul naţional de susţinere a învăţării limbii şi literaturii române, denumit în continuare PNSILLR, pe tot parcursul învăţământului preuniversitar.
(17) PNSILLR este destinat în principal elevilor din unităţile de învăţământ prevăzute la alin. (16), unde media testelor naţionale, evaluărilor naţionale, bacalaureatului la Limba şi literatura română este sub media naţională a claselor cu predare în limba română.
(18) PNSILLR va finanţa anual schimburi de elevi, cu scopul de a susţine posibilitatea utilizării extinse, într-un context nonformal, a limbii române, tabere de Limba română, realizarea de materiale didactice auxiliare, platforme şi jocuri digitale interactive pentru asigurarea însuşirii limbii române prin dezvoltarea competenţelor de comunicare în scris şi oral, conform nivelurilor de competenţă stabilite de Cadrul european comun de referinţă pentru limbi.
(19) Elevii beneficiază de tarife reduse cu minimum 75% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru, operă, film, la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii publice, în limita bugetelor aprobate.
(20) Sumele decontate în contul acordării facilităţilor de transport prevăzute la alin. (1) nu pot depăşi sumele care corespund efectului financiar net echivalent cu totalitatea efectelor, pozitive sau negative, ale conformării cu obligaţia asigurării facilităţilor de transport asupra costurilor şi veniturilor operatorului de transport, în conformitate cu prevederile <LLNK 832007R1370 34>Regulamentului (CE) nr. 1.370/2007 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind serviciile publice de transport feroviar şi rutier de călători şi de abrogare a <LLNK 831969R1191 33>Regulamentelor (CEE) nr. 1.191/69 şi <LLNK 831970R1107 12>nr. 1.107/70 ale Consiliului.
ART. 84
(1) Începând cu învăţământul primar, elevii primesc cardul naţional de elev.
(2) Cardul naţional de elev este nominal şi atestă că titularul cardului are calitatea de beneficiar al tuturor facilităţilor prevăzute în prezenta lege sau al altor facilităţi adresate elevilor cuprinse în legi speciale.
(3) În baza cardului naţional de elev, operatorii economici pot oferi facilităţi elevilor.
(4) Cardul naţional de elev se distribuie gratuit elevilor, prin unităţile de învăţământ, la începutul fiecărui ciclu de învăţământ.
CAP. VI
Curriculumul naţional
ART. 85
(1) Învăţământul preuniversitar are ca finalitate principală formarea competenţelor, înţelese ca ansamblul multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe, abilităţi şi aptitudini, necesare pentru:
a) împlinirea şi dezvoltarea personală;
b) integrarea socială şi participarea cetăţenească activă în societate;
c) participarea la funcţionarea şi dezvoltarea unei economii durabile;
d) formarea unei concepţii de viaţă, bazate pe valorile umaniste şi ştiinţifice, pe cultura naţională şi universală şi pe stimularea dialogului intercultural;
e) respectarea demnităţii, toleranţei şi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
f) respectarea principiilor de etică şi integritate în activitatea şcolară, cu privire la selecţia, utilizarea şi citarea corectă a surselor de documentare, dezvoltarea spiritului critic al elevilor în analiza şi preluarea informaţiilor utilizate;
g) dezvoltarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice şi promovarea sustenabilităţii, a respectului pentru mediul înconjurător natural, social şi cultural;
h) asigurarea capacităţii de adaptare şi participarea activă la viaţa socială, economică, politică şi culturală în contextul transformării digitale;
i) pregătirea competenţelor necesare pentru utilizarea internetului în siguranţă;
j) formarea unui stil de viaţă sănătos bazat pe activitate fizică, alimentaţie corespunzătoare şi reguli de igienă.
(2) Modul de formare a competenţelor trebuie să aibă în vedere:
a) utilizarea de tehnici de învăţare colaborativă, inclusiv bazată pe proiecte;
b) utilizarea de tehnici de învăţare bazată pe rezolvarea problemelor;
c) utilizarea resurselor educaţionale online;
d) utilizarea de tehnici şi tehnologii inovative în procesul de predare/evaluare/învăţare;
e) utilizarea unor abordări transdisciplinare, interdisciplinare sau pluridisciplinare.
(3) În vederea atingerii competenţelor vizate, cadrele didactice realizează planuri individualizate de învăţare. Acestea reprezintă un instrument de planificare şi monitorizare a învăţării la nivelul fiecărui elev, care stă la baza individualizării oportunităţilor de învăţare pe care le oferă şcoala.
(4) Planul individual de învăţare are următoarele caracteristici:
a) porneşte de la rezultatele evaluărilor elevului cu caracter formativ şi sumativ;
b) ia în considerare nevoile de învăţare ale fiecărui elev, care sunt diferite şi, prin urmare, trebuie abordate diferit;
c) valorifică experienţele de învăţare anterioare ale elevului;
d) stabileşte obiectivele pe termen imediat şi pe termen lung ale elevului;
e) proiectează noile experienţe de învăţare în funcţie de nevoile, interesele şi ritmul elevului;
f) este dezvoltat în urma interacţiunii dintre profesor, elev şi părinte.
(5) Planul individualizat de învăţare este parte componentă a portofoliului educaţional al elevului.
(6) În învăţământul preuniversitar se aplică curriculumul naţional, care oferă oportunităţi de învăţare pentru elevi, astfel încât fiecare să îşi valorifice potenţialul, în funcţie de pregătire, nevoi şi interese de cunoaştere, în vederea integrării şi participării active în societate.
(7) Curriculumul naţional este ansamblul coerent al elementelor care reglementează activitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar şi include planurile-cadru de învăţământ, programele şcolare şi standardele naţionale de evaluare.
(8) Manualele şcolare alternative şi metodologiile specifice de aplicare reprezintă instrumente de sprijin în vederea implementării curriculumului naţional.
ART. 86
(1) În planurile-cadru sunt prevăzute disciplinele, domeniile de studiu, modulele de pregătire obligatorii şi opţionale, precum şi bugetul de timp alocat acestora. Planurile-cadru vor fi evaluate şi, după caz, revizuite periodic, iar modificările nu vor produce efecte în timpul anului şcolar în curs.
(2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii, pentru toţi elevii din învăţământul primar, gimnazial şi liceal indiferent de filieră, profil şi specializare/calificare profesională, şi se stabileşte la nivel central prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) Curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii, denumit în continuare CDEOŞ, se constituie din disciplinele/domeniile de studiu, este propus pentru toţi elevii din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, filiera teoretică şi filiera vocaţională, şi este elaborat la nivel naţional, regional, local sau la nivelul unităţii de învăţământ. Elevul are posibilitatea de a alege disciplinele/domeniile de studiu, din oferta şcolii, în funcţie de propriile nevoi şi interese de cunoaştere.
(4) Implementarea CDEOŞ, conform alin. (3) este obligatorie, se poate desfăşura cu elevi din clase diferite şi poate fi implementată în sistem modular.
(5) Pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal, filiera teoretică şi filiera vocaţională, consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii, în urma consultării elevilor, părinţilor/ reprezentantului legal şi pe baza resurselor disponibile.
(6) Pentru învăţământul liceal tehnologic, CDEOŞ este elaborat de unitatea de învăţământ, în parteneriat cu operatorii economici/autorităţile administraţiei publice locale, pentru adaptarea formării profesionale a elevilor la nevoile locale ale pieţei muncii şi se implementează pe durata stagiilor de pregătire practică, în funcţie de numărul de ore alocat prin planurile-cadru.
(7) Proiectarea şi aprobarea CDEOŞ pentru filiera tehnologică se stabilesc prin metodologii specifice aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
ART. 87
(1) Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Elevilor aparţinând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor la nivelul unei unităţi de învăţământ, li se asigură dreptul constituţional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii.
(2) Înscrierea elevului pentru a frecventa orele de religie se face prin cererea scrisă a elevului major sau a părinţilor/ reprezentantului legal, pentru elevul minor. Schimbarea acestei opţiuni se face tot prin cererea scrisă a elevului major sau a părinţilor/reprezentantului legal, pentru elevul minor. În cazul în care elevul nu frecventează orele de religie, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină. Elevului care nu frecventează orele de religie i se va asigura prezenţa în unitatea de învăţământ pe durata derulării cursurilor.
(3) Disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat, conform prevederilor prezentei legi, şi avizat de cultele religioase recunoscute oficial de stat, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei. În conformitate cu metodologia, Ministerul Educaţiei încheie protocoale de colaborare cu cultele religioase recunoscute oficial de stat.
ART. 88
(1) Programele şcolare, ca documente curriculare reglatoare, stabilesc oferta educaţională pentru discipline de studiu/domenii de studiu/module de pregătire, având în vedere un buget de timp şi un parcurs şcolar determinat, în concordanţă cu prevederile planurilor-cadru de învăţământ.
(2) Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru disciplinele de studiu şi modulele de pregătire obligatorii din învăţământul preuniversitar sunt elaborate de instituţiile şi organismele abilitate ale Ministerului Educaţiei şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) Planurile-cadru ale învăţământului liceal includ „Istoria evreilor. Holocaustul“ şi „Istoria comunismului din România“, ca discipline şcolare, parte a trunchiului comun.
(4) Programa şcolară, manualele, materialele didactice şi metodologiile specifice pentru disciplina „Istoria evreilor. Holocaustul“ se elaborează de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ şi membrii Consiliului de onoare prevăzut la <LLNK 12019 174 12 202 6 39>art. 6 alin. (1) din Legea nr. 174/2019 privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, cu completările ulterioare, şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(5) Oferta naţională de discipline opţionale ale învăţământului gimnazial şi liceal include şi „Istoria, robia şi deportarea romilor“ ca disciplină şcolară modulară opţională.
(6) Programa şcolară, manualele, materialele didactice şi metodologiile specifice pentru disciplina „Istoria comunismului din România“ se elaborează de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, în calitatea sa de centru guvernamental de expertiză şi investigaţie în domeniu, folosind şi expertiza altor instituţii: Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, institutele Academiei Române care derulează programe de cercetare a comunismului în România, Centrul Internaţional de Studii asupra Comunismului şi Academia Civică.
(7) Programa şcolară, manualele, materialele didactice şi metodologiile specifice pentru disciplina „Istoria, robia şi deportarea romilor“ se elaborează de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Centrul Naţional de Cultură a Romilor – Romano Kher şi cu organizaţia minorităţii membră a Consiliului Minorităţilor Naţionale.
(8) Cadrele didactice care predau disciplinele prevăzute la alin. (3) pot beneficia de pregătire profesională şi cursuri de perfecţionare de specialitate, în ţară sau în străinătate, sub coordonarea Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“ şi, respectiv, a Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, instituţii guvernamentale care au rolul de a organiza programe educaţionale şi conferinţe specifice destinate acestora.
(9) Cadrele didactice care predau disciplina prevăzută la alin. (5) pot beneficia de pregătire profesională şi cursuri de perfecţionare de specialitate, în ţară sau în străinătate, sub coordonarea Centrului Naţional de Cultură a Romilor – Romano Kher şi a organizaţiei minorităţii membre a Consiliului Minorităţilor Naţionale, care au rolul de a organiza programe educaţionale şi conferinţe specifice destinate acestora.
(10) Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru disciplinele de studiu şi modulele de pregătire obligatorii din învăţământul preuniversitar au în vedere, în mod obligatoriu, includerea următoarelor teme: educaţie pentru mediu şi schimbări climatice, educaţie pentru sănătate, noţiuni pentru acordarea primului ajutor, educaţie financiară, educaţie juridică, educaţie antreprenorială, educaţie tehnologică, educaţie rutieră, educaţie civică, istorie şi civilizaţie locală, educaţie interculturală, educaţie pentru cetăţenie democratică, egalitate de şanse, etică, gândire critică, oratorie şi dezvoltare personală, educaţie pentru cetăţenie europeană, securitate cibernetică, educaţie pentru alimentaţie sănătoasă.
(11) Pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal, filiera teoretică şi filiera vocaţională, programele şcolare pentru disciplinele care fac parte din CDEOŞ se pot elabora la nivel naţional sau la nivelul unităţilor de învăţământ, cu consultarea, după caz, a consiliului profesoral, consiliului şcolar al elevilor, a structurii asociative a părinţilor, precum şi a reprezentanţilor comunităţii locale sau a operatorilor economici cu care unitatea de învăţământ are parteneriate pentru pregătirea practică a elevilor. Acestea sunt aprobate de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, în baza avizului de specialitate al comisiei pentru curriculum, după avizarea lor de către DJIP/DMBIP.
(12) În cazul alternativelor educaţionale, planurile-cadru şi programele şcolare sunt elaborate de reprezentanţi ai acestora şi sunt aprobate de Ministerul Educaţiei, prin ordin al ministrului educaţiei.
(13) În învăţământul particular şi confesional se utilizează planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare aprobate prin ordin al ministrului educaţiei sau planuri şi programe de învăţământ similare ori alternative învăţământului de stat, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(14) Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru învăţământul preuniversitar teologic/confesional se elaborează de către Ministerul Educaţiei, în colaborare cu fiecare cult în parte, şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(15) Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul militar se elaborează în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (3) şi (4).
(16) Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru învăţământul preuniversitar se vor realiza în acord cu prevederile <LLNK 12020 27 10 201 0 17>Legii nr. 27/2020 privind limba semnelor române şi vor conţine, pentru elevii surzi şi/sau hipoacuzici, cel puţin 2 ore de predare săptămânal pentru limba semnelor române (LSR).
ART. 89
(1) Curriculumul naţional pentru învăţământul preuniversitar se axează pe competenţele promovate la nivel european/internaţional pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi, care stau la baza profilului de formare a absolventului.
(2) Profilul de formare al absolventului reprezintă o componentă reglatoare a curriculumului naţional, un referenţial pentru proiectarea, implementarea şi evaluarea acestuia şi este aprobat prin ordin al ministrului educaţiei. Acesta indică nivelurile preconizate în dobândirea competenţelor, în funcţie de stadiile de dezvoltare ale elevilor.
(3) Pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu, programa şcolară acoperă 75% din orele de predare şi de evaluare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv.
(4) În situaţii justificate, Ministerul Educaţiei poate modifica, pe durată limitată, prin ordin al ministrului educaţiei, numărul de ore alocat disciplinelor de studiu/modulelor de pregătire prin planurile-cadru de învăţământ, precum şi ponderea numărului de ore de predare/evaluare/învăţare în programa şcolară aprobată.
ART. 90
(1) Curriculumul naţional pentru educaţia timpurie este centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă, emoţională şi socială a copiilor, respectiv pe remedierea timpurie a eventualelor întârzieri în dezvoltare.
(2) La nivelul DJIP/DMBIP, CJRAE/CMBRAE sau al altor structuri abilitate în acest sens se constituie echipe multidisciplinare menite să realizeze evaluarea, depistarea, intervenţia timpurie, asistenţa psihopedagogică şi monitorizarea corespunzătoare a tuturor copiilor identificaţi cu abilităţi cognitive scăzute şi/sau socioemoţionale adaptive în raport cu vârsta şi nivelul lor de şcolarizare. Constituirea şi modul de funcţionare a echipelor multidisciplinare se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei.
ART. 91
Curriculumul naţional pentru învăţământul primar, gimnazial şi liceal se axează pe competenţele-cheie promovate la nivel european, care determină profilul de formare a elevului:
a) competenţă de citire, scriere şi înţelegere a mesajului;
b) competenţă în multilingvism;
c) competenţă matematică şi competenţă în ştiinţe, tehnologie şi inginerie;
d) competenţă digitală, inclusiv de siguranţă pe internet şi securitate cibernetică;
e) competenţă personală, socială şi de a învăţa să înveţi;
f) competenţă civică, juridică şi de protejare a mediului;
g) competenţă antreprenorială;
h) competenţă de sensibilizare şi exprimare culturală.
ART. 92
(1) În unităţile de învăţământ preuniversitar pot funcţiona clase cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv, respectiv bilingv.
(2) Clasele cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv sau bilingv se pot organiza începând cu învăţământul primar.
(3) Prin clasă cu predare a unei limbi moderne în regim intensiv se înţelege acea clasă din învăţământul preuniversitar în care o limbă modernă se studiază într-un număr mai mare cu cel puţin 2 ore faţă de numărul de ore prevăzut în trunchiul comun prin planul-cadru de învăţământ, care se alocă din curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii.
(4) Prin clasă cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv se înţelege acea clasă din învăţământul preuniversitar în care o limbă modernă se studiază într-un număr mai mare cu cel puţin 3 ore faţă de numărul de ore prevăzut în trunchiul comun prin planul-cadru de învăţământ, care se alocă din CDEOŞ. La clasele cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv, cel puţin o treime din disciplinele nonlingvistice se studiază în limba modernă respectivă.
ART. 93
(1) În unităţile de învăţământ preuniversitar de stat sau particulare şi confesionale autorizate provizoriu şi acreditate se utilizează manuale şcolare alternative şi alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educaţiei. Utilizarea acestora se realizează conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2) Manualele şcolare alternative se elaborează şi se evaluează pe baza programelor şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei. Modul de asigurare a manualelor şcolare alternative pentru elevi se reglementează prin metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) Personalul didactic de predare selectează şi recomandă elevilor, în baza libertăţii iniţiativei profesionale, manuale şcolare alternative din lista celor aprobate de Ministerul Educaţiei, pentru utilizarea în procesul didactic.
(4) Elevii şi personalul didactic de predare din învăţământul de stat şi din învăţământul obligatoriu particular acreditat/ autorizat şi confesional beneficiază de manuale şcolare gratuite, atât pentru învăţământul în limba română, cât şi pentru cel în limbile minorităţilor naţionale, în condiţiile legii.
(5) În baza libertăţii iniţiativei profesionale, personalul didactic de predare poate selecta şi utiliza la clasă materiale şi auxiliare didactice aprobate/avizate de Ministerul Educaţiei, precum şi resurse educaţionale deschise, în vederea îmbunătăţirii calităţii procesului educaţional.
(6) Ministerul Educaţiei, prin DJIP/DMBIP, asigură elevilor şi personalului didactic de predare din învăţământul de stat infrastructura şi dispozitivele utilizate în sălile de clasă necesare pentru accesarea materialelor digitale de învăţare.
ART. 94
Bibliotecile şcolare, inclusiv cele virtuale susţinute de Ministerul Educaţiei şi centrele de documentare şi informare, se organizează şi funcţionează pe baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
CAP. VII
Scopul, structura şi caracteristicile evaluărilor
SECŢIUNEA 1
Aspecte generale privind evaluarea
ART. 95
(1) Scopurile evaluării sunt orientarea şi optimizarea procesului de predare-învăţare, precum şi gestionarea propriilor rezultate ale învăţării.
(2) Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu şi modul de pregătire. Pentru toate disciplinele din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, filierele teoretică, vocaţională, precum şi tehnologică, pentru disciplinele din trunchiul comun, standardele naţionale de evaluare se elaborează de către Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, denumit în continuare CNCE. Pentru învăţământul tehnologic, pentru fiecare disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire care nu este în trunchiul comun, standardele naţionale de evaluare se realizează de Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual, denumit în continuare CNITTD.
ART. 96
(1) Rezultatele evaluării se exprimă, după caz:
a) în învăţământul primar, cu excepţia clasei pregătitoare, pe parcursul căreia nu se acordă note sau calificative, prin calificative: „foarte bine“, „bine“, „suficient“ sau „insuficient“;
b) în învăţământul gimnazial, prin note de la 1 la 10;
c) în învăţământul liceal şi în învăţământul postliceal, prin note de la 1 la 10;
d) prin punctaje/coduri specifice, în cazul testelor standardizate aplicate în afara evaluărilor externe prevăzute de lege;
e) prin rapoarte anuale de evaluare a dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare, pentru clasa pregătitoare şi clasa I.
(2) Controlul utilizării şi al respectării standardelor naţionale de evaluare de către cadrele didactice se realizează prin inspecţia şcolară.
(3) Evaluarea elevilor fără respectarea standardelor naţionale de evaluare şi/sau evaluarea fără respectarea metodologiilor de evaluare, săvârşită de personalul didactic, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează în conformitate cu prevederile art. 210 alin. (1).
(4) Pentru filiera teoretică, evaluarea continuă se face în spaţiul şcolar, prin aplicarea instrumentelor de evaluare, cu accent pe caracterul formativ al acesteia.
(5) Pentru filierele tehnologice, evaluarea continuă se realizează în spaţiul şcolar, prin aplicarea instrumentelor de evaluare, şi la angajatori/locurile de practică, prin probe practice. Competenţele profesionale pot fi evaluate integral la angajatori/locurile de practică.
ART. 97
(1) Evaluarea realizată pe baza standardelor naţionale de evaluare, ca niveluri de performanţă a competenţelor specifice din programele şcolare, stă la baza planurilor individuale de învăţare realizate de către profesorul de la clasă. CNCE organizează Banca de instrumente de evaluare, cu funcţie orientativă pentru procesul de evaluare, şi răspunde de menţinerea şi actualizarea permanentă a acesteia.
(2) CNCE elaborează metodologiile, standardele naţionale de evaluare pentru fiecare nivel de învăţământ şi pentru fiecare disciplină, după caz. Metodologiile se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) Ministerul Educaţiei, prin CNCE, asigură cadrul legal pentru standardizarea evaluării, precum şi întregul proces de realizare şi implementare a standardizării evaluărilor şi examenelor naţionale.
SECŢIUNEA a 2-a
Evaluarea în parcursul şcolar
ART. 98
(1) Portofoliul educaţional cuprinde documente relevante pentru rezultatele învăţării elevilor: certificări care prezintă rezultate la disciplinele de studiu, pe ani de studiu/niveluri de şcolarizare, rezultate la evaluările naţionale şi recomandări de recuperare a pierderilor de învăţare, produse sau rezultate ale activităţilor desfăşurate, diplome, certificate sau alte înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite în diferite contexte, formale, nonformale şi informale.
(2) Portofoliul educaţional se utilizează începând cu debutul învăţământului obligatoriu şi este utilizat pe tot parcursul învăţământului preuniversitar. Informaţii din portofoliul educaţional pot fi utilizate pentru identificarea decalajelor educaţionale şi fundamentarea intervenţiilor de sprijin.
(3) La finalizarea învăţământului gimnazial şi liceal, profesorul consilier şcolar şi dirigintele au obligaţia să emită câte o recomandare de încadrare într-o formă de învăţământ de nivel superior, având caracter de orientare şcolară pentru fiecare elev în parte. În cazul absolvenţilor de învăţământ liceal se poate realiza şi o recomandare sub forma unei orientări vocaţionale de încadrare pe piaţa forţei de muncă. Recomandările sunt consultative şi sunt emise în baza metodologiei specifice şi sunt incluse în portofoliul educaţional.
(4) După finalizarea învăţământului obligatoriu, portofoliul educaţional poate fi completat cu rezultate ale activităţilor de învăţare pe tot parcursul vieţii.
(5) Portofoliul educaţional este obligatoriu începând cu generaţia de preşcolari care intră în grupa mijlocie şi generaţia de elevi din clasa pregătitoare, în anul şcolar 2024-2025. Formatul portofoliului educaţional, modalitatea de înscriere a datelor şi alte detalii sunt cuprinse în metodologia specifică aprobată prin ordin al ministrului educaţiei în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(6) Rezultatele activităţilor desfăşurate în cadrul unităţilor de educaţie extraşcolară sunt cuprinse în portofoliul educaţional.
(7) În vederea aplicării prevederilor alin. (3), Ministerul Educaţiei prin intermediul CNEI şi CJRAE/CMBRAE va asigura resursele necesare achiziţionării instrumentelor de evaluare, iar prin intermediul CNFDCD şi centrelor pentru cariera didactică, denumite în continuare CCD, va asigura costurile licenţierii de către consilierul şcolar a utilizării instrumentelor, precum şi costurile de formare pentru utilizarea instrumentelor licenţiate, în conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (3).
(8) Evaluările prevăzute la art. 105 alin. (9) sunt realizate în cadrul unei platforme naţionale care include teste realizate conform standardelor de alfabetizare funcţională, corelate cu profilul absolventului.
(9) Funcţionarea şi gestionarea platformei naţionale de alfabetizare funcţională sunt realizate de CNCE.
(10) Datele colectate prin evaluările prevăzute la alin. (9) sunt cuprinse într-un raport care se dă publicităţii anual de către Ministerul Educaţiei.
ART. 99
(1) La finalul grupei mari a grădiniţei, cadrul didactic care a asigurat educaţia preşcolarilor, în colaborare cu consilierul şcolar, întocmeşte un raport descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea fizică şi la formarea competenţelor cognitive şi socioemoţionale ale copilului, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2) La finalul clasei pregătitoare şi al clasei I, personalul didactic de predare responsabil întocmeşte, în colaborare cu profesorul consilier şcolar, pe secţiunea specifică, un raport descriptiv de evaluare referitor la dezvoltarea fizică şi la formarea competenţelor socioemoţionale şi cognitive, cu centrare pe abilităţile de citit, scris şi calcul matematic, ale elevului, prin raportare la standardele naţionale de evaluare, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) În situaţia în care elevul urmează învăţământul gimnazial în altă unitate de învăţământ, unitatea de învăţământ de provenienţă transmite rapoartele descriptive de evaluare şi planurile individualizate de învăţare, părţi componente ale portofoliului educaţional, unităţii de învăţământ la care elevul urmează învăţământul gimnazial.
(4) La finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a, elevii susţin evaluări naţionale scrise, obligatorii, la limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe, în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Aceste evaluări includ şi itemi pentru evaluarea nivelului de alfabetizare funcţională a elevilor. Proba de limbă şi comunicare cuprinde, pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, şi limba maternă. Rezultatele acestor evaluări contribuie la monitorizarea calităţii învăţării, cu rol reglator la nivel de sistem.
(5) Rezultatele evaluărilor de la finalul claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor şi sunt trecute în portofoliul educaţional al elevului.
(6) Rezultatele evaluărilor sumative standardizate stau la baza elaborării planurilor individualizate de învăţare, reprezentând criteriu de evaluare a activităţii profesionale a personalului didactic de predare, conform metodologiei specifice, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(7) În vederea aplicării evaluărilor naţionale, cu rol de monitorizare şi prognoză, Ministerul Educaţiei, prin CNCE, realizează bănci de itemi standardizaţi.
ART. 100
(1) Absolvenţii învăţământului gimnazial dobândesc diploma de absolvire şi foaia matricolă, parte a portofoliului educaţional.
(2) Continuarea studiilor din învăţământul gimnazial în învăţământul liceal este asigurată pe baza unui proces de consiliere vocaţională şi de orientare şcolară şi profesională care se desfăşoară pe tot parcursul ciclului gimnazial în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Numărul de locuri alocate pentru primul an al învăţământului liceal este cel puţin egal cu cel al absolvenţilor clasei a VIII-a.
ART. 101
(1) După absolvirea învăţământului gimnazial, elevii susţin evaluarea naţională, obligatorie. Evaluarea naţională a absolvenţilor clasei a VIII-a constă în probe la disciplinele limba şi literatura română, matematică, respectiv limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile gimnaziale într-o limbă a minorităţilor naţionale şi opţional pentru elevii care au studiat limba maternă conform art. 60 alin. (5), fiind organizată conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2) Unităţile de învăţământ liceal pot organiza concurs de admitere în clasa a IX-a, pentru anumite specializări sau pentru toate specializările, pentru maximum 50% din numărul de locuri atribuite prin planul de şcolarizare, raportat la numărul de formaţiuni de studiu după susţinerea de către elevi a evaluării naţionale.
(3) Până la 10% dintre locuri sunt ocupate prioritar, pe baza rezultatelor obţinute la evaluarea naţională şi conform opţiunilor exprimate, prin repartiţie computerizată, de către elevi cu dizabilităţi şi/sau CES şi de către elevi de etnie romă.
(4) Locurile rămase neocupate după organizarea concursului şi repartizarea în urma acestuia conform alin. (2) şi (3) se atribuie pe baza rezultatelor obţinute la evaluarea naţională, conform opţiunilor exprimate, prin repartiţie computerizată.
(5) În situaţia în care la concursul de admitere, pentru fiecare specializare, se înscrie un număr de elevi mai mic decât numărul locurilor scoase la concurs, unitatea respectivă nu are dreptul de a organiza concurs de admitere pentru specializarea respectivă în anul şcolar următor.
(6) Data desfăşurării concursului de admitere se stabileşte prin ordinul ministrului educaţiei privind aprobarea calendarului de desfăşurare a probelor evaluării naţionale, a repartizării şi admiterii în învăţământul liceal şi se face publică la începutul fiecărui an şcolar.
(7) Organizarea concursului şi criteriile de admitere se stabilesc prin hotărârea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, care se publică pe site-ul acesteia, la începutul fiecărui an şcolar. Concursul de admitere constă în administrarea a două probe, stabilite la nivelul unităţii de învăţământ, care vizează discipline aferente profilului/ specializării.
(8) Probele pentru concursul de admitere sunt standardizate şi unice la nivel naţional, fiind elaborate sub coordonarea CNCE, pe baza programei şcolare, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(9) Pot participa la concursul de admitere elevii care au obţinut cel puţin nota 5 (cinci) la fiecare probă a evaluării naţionale. Candidaţii sunt admişi în ordinea descrescătoare a mediei de admitere, în limita locurilor disponibile, cu condiţia promovării fiecărei probe cu minimum nota 5 (cinci). Elevii care nu au fost admişi la concursul de admitere participă la repartiţia computerizată.
(10) Prin excepţie de la prevederile alin. (2) şi (3), unităţile de învăţământ organizează, pentru filiera vocaţională, anterior susţinerii evaluării naţionale, probe de aptitudini specifice pentru admitere.
(11) Unităţile de învăţământ din cadrul învăţământului liceal tehnologic şi tehnologic dual stabilesc condiţiile de acces în colaborare cu operatorii economici parteneri.
(12) Pentru situaţiile prevăzute la alin. (10) şi (11) unităţile de învăţământ au obligaţia de a publica pe site-ul lor disciplina sau disciplinele la care se susţin probele de aptitudini, programele şi procedurile de organizare a acestora, pentru fiecare generaţie, până cel mai târziu la începutul clasei a VIII-a. Probele suplimentare de admitere se susţin la cel mult două discipline.
(13) Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a repartizării şi admiterii în învăţământul liceal este aprobată prin ordin al ministrului educaţiei. Calendarul de desfăşurare a repartizării şi admiterii în învăţământul liceal se publică, pentru fiecare generaţie, cel mai târziu la începutul anului şcolar.
SECŢIUNEA a 3-a
Examenul naţional de bacalaureat
ART. 102
(1) Absolvenţii învăţământului liceal primesc diploma de absolvire, foaia matricolă şi, după caz, certificatul de calificare profesională de nivel 3 sau 4, parte a portofoliului educaţional, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces, în condiţiile legii, pe piaţa muncii.
(2) Elevii care au promovat clasa a XII-a de liceu cu frecvenţă, respectiv clasa a XIII-a de liceu – frecvenţă redusă, respectiv seral, pot susţine examenul naţional de bacalaureat, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) Absolvenţii învăţământului liceal care susţin şi promovează examenul naţional de bacalaureat dobândesc diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învăţământul superior.
(4) Examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea următoarelor probe:
a) proba A01 – probă orală de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română, probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările/ calificările – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;
b) proba A02 – probă orală de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;
c) proba A1 – probă scrisă la Limba şi literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările/calificările, cu excepţia elevilor de la profilul umanist, specializarea filologie, şi pentru elevii care au studiat disciplina Limba şi literatura română pentru şcoli şi secţii cu predare în limba maternă, cu programă specială – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;
d) proba A2 – probă scrisă la Limba şi literatura română pentru elevii de la profilul umanist, specializarea filologie – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare, cu excepţia elevilor care au studiat disciplina Limba şi literatura română pentru şcoli şi secţii cu predare în limba maternă, cu programă specială;
e) proba A3 – probă scrisă la Limba şi literatura română pentru elevii care au studiat disciplina Limba şi literatura română pentru şcoli şi secţii cu predare în limba maternă, cu programă specială;
f) proba B – două probe de evaluare a competenţelor lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională, în acord cu descriptorii elaboraţi pe baza programelor şcolare. Rezultatul evaluării se exprimă prin niveluri de competenţă corespunzătoare celor din Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine. Pentru prima limbă străină nivelul de competenţă vizat este echivalent nivelului B2 din Cadrul european comun de referinţă pentru limbi străine; pentru a doua limbă străină, nivelul de competenţă vizat este echivalent nivelului B1, respectiv A2, în funcţie de tipul de probă, la alegerea candidatului. Examenele cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Prin excepţie, elevii din învăţământul în limba unei minorităţi naţionale care studiază o singură limbă de circulaţie internaţională susţin proba doar din această limbă;
g) proba C – proba de evaluare a competenţelor digitale, în acord cu descriptorii elaboraţi pe baza programelor şcolare. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelurile de competenţă în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Examenele cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale pot fi echivalate conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei;
h) proba D – probă scrisă la Limba şi literatura maternă – probă comună pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale şi opţional pentru elevii care au studiat limba maternă conform art. 60 alin. (5), a unei minorităţi naţionale în unităţi de învăţământ cu predare în altă limbă decât cea maternă de la toate filierele, profilurile şi specializările – se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare;
i) proba E – două probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării, pe baza standardelor naţionale de evaluare;
j) proba F – probă scrisă, obligatorie, pentru evaluarea competenţelor de bază, complementare profilului/probelor scrise E.
(5) Proba E – probe scrise, obligatorii, specifice profilului sau specializării sunt desfăşurate după cum urmează:
a) pentru profilul real, specializarea matematică-informatică, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Matematică şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: Informatică, Fizică, Chimie, Biologie;
b) pentru profilul real, specializarea ştiinţele naturii, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Fizică/Chimie/Biologie şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul real, la alegere între: Fizică, Chimie, Biologie, Matematică sau Informatică, alta decât cea la care a susţinut proba obligatorie;
c) pentru profilul umanist, specializarea ştiinţe sociale, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la Istorie şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între Geografie şi ştiinţe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
d) pentru profilul umanist, specializarea filologie, din filiera teoretică, două probe scrise, dintre care o probă obligatorie la limba şi literatura unei limbi de circulaţie internaţională şi o probă la o disciplină relevantă pentru profilul umanist, la alegere între: Istorie, Geografie sau ştiinţe socioumane: Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
e) pentru filiera tehnologică, o probă scrisă specifică domeniului de pregătire şi o probă la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul real;
f) pentru filiera vocaţională, două probe, dintre care una obligatorie dintre disciplinele de specialitate şi alta la alegere dintre disciplinele relevante pentru profilul predominant al specializării.
(6) Proba F va viza competenţele de bază, după cum urmează:
a) pentru profilul umanist, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competenţelor de bază, la alegere între: Matematică, Fizică, Chimie, Biologie;
b) pentru profilul real, filiera teoretică, proba scrisă pentru evaluarea competenţelor de bază, la alegere între: Istorie, Geografie, Logică, Psihologie, Sociologie, Economie, Filosofie sau Religie;
c) pentru filierele tehnologică şi vocaţională, probă scrisă pentru evaluarea competenţelor prevăzute la lit. a) sau b), complementar disciplinelor alese la proba E.
(7) Lista disciplinelor şi a programelor de examene se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei şi se dă publicităţii la începutul ciclului de învăţământ.
(8) Elevii surzi şi/sau hipoacuzici au dreptul de a susţine examenul naţional de bacalaureat în limba maternă, respectiv limba semnelor române (LSR), potrivit prevederilor <LLNK 12020 27 10 202 7 28>art. 7 din Legea nr. 27/2020. Metodologia de organizare a examenului de bacalaureat pentru elevii surzi şi/sau hipoacuzici se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei.
ART. 103
(1) Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au susţinut proba A01, A02, respectiv F şi au obţinut calificativul admis;
b) au susţinut probele B şi C prevăzute la art. 102 alin. (4) şi au obţinut la proba B cel puţin echivalentul nivelului B1, respectiv A2, în funcţie de tipul de probă susţinut, iar la proba C au obţinut cel puţin nivelul „mediu“;
c) au susţinut, după caz, proba A1, A2 sau A3 prevăzută la art. 102 alin. (4) şi au obţinut cel puţin nota 5 (cinci);
d) au susţinut, după caz, proba D prevăzută la art. 102 alin. (4) şi au obţinut cel puţin nota 5 (cinci);
e) au susţinut proba E, prevăzută la art. 102 alin. (4) şi au obţinut cel puţin nota 5 (cinci) la fiecare dintre cele două discipline;
f) au obţinut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obţinute la A1, A2, A3, D şi E, cel puţin egală cu 6.
(2) În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de bacalaureat.
(3) Absolvenţilor de liceu care au susţinut probele B şi C prevăzute la art. 102 alin. (4) li se eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiţionată de promovarea probelor scrise şi orale prevăzute la art. 102 alin. (4).
(4) În cazul nepromovării examenului naţional de bacalaureat pot fi recunoscute în sesiunile următoare, la cerere, rezultatele la probele care au fost promovate în sesiunea/sesiunile anterioară(e).
(5) În decursul unui an şcolar se organizează două sesiuni ale examenului naţional de bacalaureat.
(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în cazuri temeinic justificate, se poate organiza şi o sesiune de bacalaureat specială, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(7) Candidaţii pot susţine probele din cadrul examenului naţional de bacalaureat fără taxă, de cel mult 3 ori. Prezentările ulterioare la aceste examene sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(8) Probele B, C şi F prevăzute la art. 102 alin. (4) se organizează şi se desfăşoară la nivelul unităţii de învăţământ, în timpul anului şcolar, în condiţiile stabilite prin metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(9) Probele orale A01, respectiv A02 şi probele scrise A, respectiv D şi E, prevăzute la art. 102 alin. (4), se susţin după încheierea cursurilor, în condiţiile stabilite prin metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(10) În situaţia în care absolvenţii studiilor liceale nu au susţinut/nu au promovat examenul naţional de bacalaureat, aceştia pot beneficia de cursuri de pregătire, organizate la nivelul unităţilor de învăţământ liceal, precum şi la nivelul instituţiilor de învăţământ superior acreditate. Fiecare absolvent poate beneficia o singură dată de finanţare pentru a participa la cursurile de pregătire pentru examenul naţional de bacalaureat. Cursurile de pregătire în vederea promovării examenului naţional de bacalaureat, aprobate de Ministerul Educaţiei, se desfăşoară potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(11) Promovarea examenului de bacalaureat conferă titularilor nivelul de calificare 4.
ART. 104
(1) Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări, stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, absolvenţii învăţământului liceal pot susţine un examen de certificare a calificării, separat de examenul de bacalaureat.
(2) În cadrul liceelor tehnologice, după absolvirea clasei a XI-a, elevii pot obţine certificatul de calificare nivel 3, care conferă dreptul de acces pe piaţa muncii la profesia relevantă pentru domeniul de certificare.
(3) Organizarea, desfăşurarea şi calendarul examenului de certificare se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, la începutul fiecărui an şcolar. Examenul de certificare a calificării de nivel 3 constă într-o probă practică, prin realizarea şi prezentarea unui produs/subansamblu/serviciu sau executarea unor operaţii specifice, conform domeniului, specializării şi calificării candidatului.
(4) După absolvirea clasei a XII-a, elevii pot obţine certificatul de calificare nivel 4 care conferă dreptul de acces pe piaţa muncii sau accesul în învăţământul postliceal.
(5) Organizarea, desfăşurarea şi calendarul examenului de certificare se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, la finalul fiecărui an şcolar, pentru anul şcolar următor. Examenul de certificare a competenţelor profesionale de nivel 4 constă într-o probă practică, prin realizarea şi susţinerea unui proiect, conform domeniului, specializării şi calificării candidatului. Aceasta poate fi echivalată, după caz, cu proba E din cadrul examenului de bacalaureat, în cazul în care absolventul a luat minimum nota 5 (cinci) la această probă.
(6) Obţinerea certificatului care atestă nivelul 4 de calificare, conform alin. (5), nu este condiţionată de promovarea examenului naţional de bacalaureat.
CAP. VIII
Drepturile şi obligaţiile beneficiarilor sistemului de învăţământ
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
ART. 105
(1) Beneficiarii primari ai învăţământului preuniversitar sunt antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii, precum şi persoanele adulte înscrise într-o unitate de învăţământ.
(2) Beneficiarii secundari ai învăţământului preuniversitar sunt părinţii, tutorii sau reprezentanţii legali ai antepreşcolarilor, ai preşcolarilor şi ai elevilor.
(3) Beneficiarii terţiari ai sistemului de învăţământ preuniversitar sunt comunitatea locală şi societatea în ansamblul ei.
(4) Drepturile şi îndatoririle elevilor sunt prevăzute în Statutul elevului, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, în urma consultării Consiliului Naţional al Elevilor şi a altor asociaţii reprezentative la nivel naţional ale elevilor.
(5) Învăţământul preuniversitar este centrat pe beneficiari. Toate deciziile majore sunt luate prin consultarea reprezentanţilor beneficiarilor primari, respectiv a Consiliului Naţional al Elevilor şi a altor asociaţii reprezentative la nivel naţional ale elevilor şi prin consultarea reprezentanţilor beneficiarilor secundari şi terţiari, respectiv a structurilor asociative reprezentative ale părinţilor cu activitate relevantă la nivel naţional, a reprezentanţilor mediului de afaceri, a autorităţilor administraţiei publice locale şi a societăţii civile, precum şi a reprezentanţilor personalului din învăţământul preuniversitar.
(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), drepturile, îndatoririle, recompensele şi sancţiunile aplicabile elevilor din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională sunt prevăzute în Statutul elevului din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate, care se aprobă prin ordin al conducătorului ministerelor de resort, cu avizul Ministerului Educaţiei.
(7) Prin excepţie de la prevederile alin. (4), drepturile, îndatoririle, recompensele şi sancţiunile aplicabile elevilor din unităţile de învăţământ postliceal militar sunt prevăzute în regulamentele de organizare şi funcţionare ale acestora, care se aprobă prin ordin al ministrului de resort.
(8) Elevii pot participa la acţiuni de voluntariat, pentru care pot primi stimulente financiare sau de altă natură, finanţate de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului educaţiei şi în conformitate cu prevederile <LLNK 12014 78 12 211 0 17>Legii nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România, cu modificările ulterioare.
(9) Nivelul de alfabetizare funcţională a beneficiarilor primari ai educaţiei este evaluat periodic de către Ministerul Educaţiei.
(10) Se înfiinţează Programul naţional de formare a cadrelor didactice în vederea creşterii nivelului de alfabetizare funcţională a elevilor, finanţat de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei. Implementarea programului este reglementată prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, la propunerea CNFDCD.
(11) În vederea asigurării accesului la învăţământul obligatoriu, unităţile de învăţământ preuniversitar au obligaţia de a înscrie persoanele care nu deţin un cod numeric personal, conform normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(12) Transferul beneficiarilor primari ai educaţiei în cadrul sistemului de învăţământ preuniversitar se realizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
SECŢIUNEA a 2-a
Drepturile şi obligaţiile beneficiarilor sistemului de învăţământ
ART. 106
(1) În calitate de membri ai comunităţii şcolare, beneficiarii primari ai învăţământului preuniversitar au următoarele drepturi:
a) dreptul de a avea acces la educaţie de calitate şi gratuită, în sistemul de învăţământ de stat. Accesul la educaţie presupune şi posibilitatea studierii în limba maternă, accesul la servicii de informare şi consiliere şcolară, profesională şi psihologică, conexe activităţii de învăţământ, accesul la biblioteci, săli şi spaţii de sport, computere conectate la internet, precum şi la alte resurse necesare realizării activităţilor şi proiectelor şcolare în afara programului şcolar, în limitele resurselor umane şi materiale disponibile, manuale şcolare gratuite;
b) dreptul de a învăţa în spaţii adecvate desfăşurării activităţilor didactice şi conexe. Spaţiile trebuie să respecte normele de igienă, de protecţie a muncii, de protecţie civilă şi de pază contra incendiilor, să fie adaptate particularităţilor de vârstă şi nevoilor de învăţare şi numărului de beneficiari primari;
c) dreptul de a învăţa într-un mediu care sprijină libertatea de expresie fără încălcarea drepturilor şi libertăţilor celorlalţi participanţi;
d) dreptul de a fi protejaţi împotriva discriminărilor. În acest sens beneficiarii primari beneficiază de tratament nediscriminatoriu din partea conducerii, a personalului didactic, nedidactic şi din partea altor elevi din cadrul unităţii de învăţământ;
e) dreptul la respectarea imaginii, demnităţii şi personalităţii proprii;
f) dreptul la protecţia datelor personale, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege;
g) dreptul la evaluare obiectivă şi corectă, cu posibilitatea contestării rezultatelor evaluării lucrărilor scrise;
h) dreptul de a fi informat cu privire la notele acordate, înaintea consemnării acestora, la planificarea materiei pe parcursul întregului an şcolar, la rezultatele evaluărilor scrise în termen de maximum 15 zile lucrătoare, precum şi la actele şcolare proprii ce stau la baza situaţiei şcolare;
i) dreptul de a fi susţinuţi în conformitate cu nevoile educaţionale sau sociale în vederea finalizării învăţământului obligatoriu. Statul şi unităţile de învăţământ preuniversitar sprijină elevii cu CES, inclusiv în ceea ce priveşte condiţiile de acces, de studiu şi evaluare adaptate dizabilităţilor, problemelor medicale sau tulburărilor specifice de învăţare. Elevii cu CES au dreptul la şcolarizare la domiciliu sau în unităţi complexe de asistenţă medicală, de tip spital;
j) dreptul de a decide, în funcţie de vârsta beneficiarului primar, privind disciplinele din CDEOŞ, tipul şi forma de învăţământ pe care le va urma, de a participa la concursuri şcolare, olimpiade şi alte activităţi extraşcolare organizate de unitatea de învăţământ preuniversitar sau unităţile de educaţie extraşcolară, precum şi de a participa la programele de pregătire suplimentară organizate în cadrul unităţii de învăţământ;
k) dreptul de a primi premii şi recompense pentru rezultate deosebite la activităţile şcolare şi extraşcolare, în limita resurselor disponibile;
l) dreptul la asistenţă medicală, psihologică şi logopedică gratuită în cabinete medicale, psihologice şi logopedice şcolare ori în unităţi medicale de stat;
m) dreptul de a primi burse şi alte forme de sprijin prevăzute de legislaţia în vigoare.
(2) În calitate de membri ai comunităţii şcolare, beneficiarii primari ai învăţământului preuniversitar au următoarele îndatoriri:
a) obligaţia de a frecventa toate cursurile şi de a se pregăti la fiecare disciplină de studiu în vederea dobândirii competenţelor şi însuşirii cunoştinţelor prevăzute de programele şcolare;
b) obligaţia de a respecta regulamentele şi deciziile unităţii de învăţământ preuniversitar. În acest sens, beneficiarii primari au obligaţia de a cunoaşte prevederile Statutului elevului şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ, în funcţie de nivelul de înţelegere şi de particularităţile de vârstă şi individuale ale acestora;
c) obligaţia de a se prezenta la şcoală într-o ţinută vestimentară decentă şi adecvată, conform regulamentului unităţii de învăţământ preuniversitar;
d) obligaţia de a manifesta înţelegere, toleranţă şi respect faţă de întreaga comunitate şcolară – beneficiari primari şi personalul unităţii de învăţământ;
e) obligaţia de a sesiza reprezentanţii unităţii de învăţământ şi, după caz, autorităţile competente cu privire la orice ilegalităţi în desfăşurarea procesului de învăţământ şi a activităţilor conexe acestuia sau cu privire la orice situaţie care ar pune în pericol siguranţa beneficiarilor primari şi a personalului unităţii de învăţământ;
f) obligaţia de a utiliza în mod corespunzător, conform destinaţiei stabilite, toate facilităţile şcolare la care au acces;
g) obligaţia de a păstra integritatea şi buna funcţionare a bazei materiale puse la dispoziţia lor de către unităţile de învăţământ preuniversitar. Obligaţia se aplică şi în cazul manualelor şcolare primite gratuit, beneficiarii primari având obligaţia restituirii acestora în stare bună, la sfârşitul anului şcolar;
h) obligaţia de a respecta curăţenia, liniştea şi ordinea în spaţiul şcolar;
i) obligaţia de a cunoaşte şi de a respecta, în funcţie de nivelul de înţelegere şi de particularităţile de vârstă şi individuale ale acestora, normele de securitate şi sănătate în muncă, normele de prevenire şi de stingere a incendiilor, normele de protecţie civilă, precum şi normele de protecţie a mediului;
j) obligaţia de a anunţa, în caz de îmbolnăvire, profesorul diriginte, direct sau prin intermediul părinţilor, tutorilor sau susţinătorilor legali, de a se prezenta la cabinetul medical şi, în funcţie de recomandările medicului, mai ales în cazul unei afecţiuni contagioase, de a nu pune în pericol sănătatea colegilor şi a personalului din unitate.
(3) Elevilor le este interzis:
a) să distrugă, să modifice sau să completeze documentele şcolare, precum cataloage, foi matricole, carnete de elev şi orice alte documente din aceeaşi categorie, sau să deterioreze bunurile din patrimoniul unităţii de învăţământ;
b) să introducă şi să difuzeze în unitatea de învăţământ preuniversitar materiale care, prin conţinutul lor, atentează la independenţa, suveranitatea, unitatea şi integritatea naţională a ţării, care cultivă violenţa, intoleranţa sau care lezează imaginea publică a unei persoane;
c) să blocheze căile de acces în spaţiile de învăţământ;
d) să deţină sau să consume droguri, băuturi alcoolice sau alte substanţe interzise, ţigări, substanţe etnobotanice şi să participe la jocuri de noroc în perimetrul unităţii de învăţământ;
e) să introducă şi/sau să facă uz în perimetrul unităţii de învăţământ de orice tipuri de arme sau alte produse pirotehnice, precum muniţie, petarde, pocnitori sau altele asemenea, sprayuri lacrimogene, paralizante sau altele asemenea care, prin acţiunea lor, pot afecta integritatea fizică şi psihică a elevilor şi a personalului unităţii de învăţământ. Elevii nu pot fi deposedaţi de bunurile personale care nu atentează la siguranţa personală sau a celorlalte persoane din unitatea de învăţământ, în conformitate cu prevederile legale;
f) să difuzeze materiale electorale, de prozelitism religios, cu caracter obscen sau pornografic în incinta unităţilor de învăţământ sau în cadrul activităţilor desfăşurate în mediul online;
g) să aibă comportamente jignitoare, indecente, de intimidare, de discriminare şi să manifeste violenţă în limbaj şi în comportament faţă de colegi şi faţă de personalul unităţii de învăţământ;
h) să provoace, să instige şi să participe la acte de violenţă;
i) să părăsească perimetrul unităţii de învăţământ în timpul programului şcolar, cu excepţia elevilor majori şi a situaţiilor prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ;
j) să invite sau să faciliteze intrarea în şcoală a persoanelor străine fără acordul conducerii şcolii şi al diriginţilor;
k) să promoveze idei, concepţii, doctrine, un limbaj, simboluri şi materiale antiţigăniste, în conformitate cu prevederile <LLNK 12021 2 10 201 0 16>Legii nr. 2/2021 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiţigănismului.
(4) Utilizarea unui telefon mobil sau a oricărui alt echipament de comunicaţii electronice de către un elev este interzisă pe perioada desfăşurării cursurilor din învăţământul preşcolar, primar şi gimnazial, inclusiv în timpul activităţilor educaţionale care se desfăşoară în afara unităţilor de învăţământ, cu excepţia utilizării acestora în scop educativ sau în spaţiile autorizate explicit de regulamentul intern al unităţii de învăţământ.
(5) În învăţământul liceal, regulamentul intern al unităţii de învăţământ poate interzice folosirea de către un elev a dispozitivelor menţionate la alin. (3) în întreaga sau doar o parte din incinta unităţii de învăţământ, precum şi în timpul activităţilor care se desfăşoară în afara acesteia.
(6) Prevederile alin. (4) şi (5) nu se aplică echipamentelor pe care elevii cu CES sunt autorizaţi să le folosească.
(7) Nerespectarea prevederilor alin. (4) şi (5) poate duce la preluarea echipamentului de către personalul unităţii de învăţământ în vederea predării, după caz, către părinţi/tutori legali ai beneficiarilor primari minori sau elevi conform regulamentului intern al unităţii de învăţământ.
(8) Obligaţiile beneficiarilor secundari ai sistemului de învăţământ sunt următoarele:
a) de a înscrie copilul la şcoală şi de a asigura frecventarea cu regularitate şi conform programului de către acesta a cursurilor şcolare;
b) de a asigura întreţinerea elevului în vederea asigurării condiţiilor necesare finalizării studiilor;
c) de a păstra legătura cu educatorul/profesorul de învăţământ primar/profesorul diriginte, mediatorul şcolar, consilierul şcolar sau, după caz, cu conducerea unităţii de învăţământ pentru monitorizarea progresului elevului;
d) de a semna contractul educaţional prevăzut la art. 14 alin. (4);
e) de a sprijini integrarea copilului în colectivul şcolii;
f) de a contacta personalul şcolii în intervalul orar stabilit prin regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ;
g) de a cunoaşte, respecta şi susţine copilul să respecte regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de învăţământ în cadrul căreia este înscris beneficiarul primar.
SECŢIUNEA a 3-a
Sancţiuni aplicabile elevilor
ART. 107
(1) Elevii răspund disciplinar pentru încălcarea prevederilor art. 106 alin. (2)-(5).
(2) Analiza disciplinară poate fi iniţiată de personalul şcolar în urma unei încălcări a regulamentelor unităţii de învăţământ preuniversitar sau a comportamentului inadecvat al elevului. Elevul şi părinţii/tutorii legali sunt informaţi cu privire la natura încălcării şi sunt convocaţi la o întâlnire formală.
(3) Elevii au dreptul la apărare şi nu pot fi supuşi unor sancţiuni colective.
(4) Pentru a putea fi sancţionaţi, faptele trebuie să se petreacă în perimetrul unităţii de învăţământ, în cadrul activităţilor extraşcolare sau în cadrul activităţilor desfăşurate în mediul online.
(5) Sancţiunile ce pot fi aplicate elevilor, în funcţie de gravitatea faptei, sunt:
a) observaţie individuală;
b) mustrare scrisă;
c) retragerea temporară sau pe durata întregului an şcolar a burselor de care beneficiază elevul;
d) mutarea disciplinară la o clasă paralelă din aceeaşi unitate de învăţământ;
e) suspendarea elevului pe o durată limitată de timp;
f) preavizul de exmatriculare;
g) exmatricularea cu drept de reînscriere, în anul şcolar următor, în aceeaşi unitate de învăţământ;
h) exmatricularea cu drept de reînscriere, în anul şcolar următor, în altă unitate de învăţământ;
i) exmatricularea fără drept de reînscriere pentru elevii din învăţământul postliceal.
(6) Toate sancţiunile aplicate se comunică individual, în scris, atât elevilor, cât şi părinţilor/tutorilor legali. Sancţiunea se aplică din momentul comunicării acesteia sau ulterior, după caz.
(7) Sancţionarea elevilor sub forma mustrării în faţa colectivului clasei sau al şcolii este interzisă în orice context.
(8) Violenţa fizică sub orice formă se sancţionează conform dispoziţiilor legale în vigoare.
(9) Sancţiunile prevăzute la alin. (5) lit. d)-h) nu se pot aplica în învăţământul primar.
(10) Sancţiunile prevăzute la alin. (5) lit. f) şi g) se pot aplica în învăţământul obligatoriu numai în situaţii foarte grave, când prezenţa elevului în şcoală pune în pericol siguranţa elevilor sau a personalului din şcoală, afectând dreptul la educaţie, respectiv la muncă.
(11) Suspendarea elevului se poate realiza pentru o durată de maximum 5 zile lucrătoare. Un elev nu poate fi suspendat pe durata unui an şcolar pentru mai mult de 15 zile lucrătoare.
(12) Elevii care au fost sancţionaţi conform prevederilor alin. (5) lit. e)-h) beneficiază de consiliere, intervenţie psihologică şi psihoterapie, precum şi de activităţi remediale.
(13) Sancţiunile prevăzute la alin. (5) pot fi însoţite şi de scăderea notei la purtare.
(14) Procedura de aplicare a sancţiunilor prevăzute la alin. (5) este reglementată de Statutul elevului, prevăzut la art. 105 alin. (4).
(15) Procedura de aplicare a sancţiunilor prevăzută la alin. (14) prevede în mod obligatoriu:
a) informarea elevilor şi a părinţilor/tutorilor legali;
b) intervievarea elevilor, în prezenţa părinţilor/tutorilor legali;
c) după caz, consultarea managerului de caz desemnat de DGASPC, în acord cu <LLNK 12011 49 20 301 0 32>Hotărârea Guvernului nr. 49/2011 pentru aprobarea <LLNK 12011 0270 311 0 18>Metodologiei-cadru privind prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea în situaţiile de violenţă asupra copilului şi de violenţă în familie şi a <LLNK 12011 0270 321 0 12>Metodologiei de intervenţie multidisciplinară şi interinstituţională privind copiii exploataţi şi aflaţi în situaţii de risc de exploatare prin muncă, copiii victime ale traficului de persoane, precum şi copiii români migranţi victime ale altor forme de violenţă pe teritoriul altor state şi a raportului de evaluare multidisciplinară realizat de acesta;
d) oferirea posibilităţii de contestare a sancţiunii.
(16) În procesul de sesizare şi analiză disciplinară a elevilor, comunicarea cu părinţii/tutorii legali se realizează în absenţa elevilor, într-un spaţiu dedicat, care asigură confidenţialitatea, în prezenţa consilierului şcolar şi a mediatorului şcolar, dacă este necesar.
(17) Elevii care se fac responsabili de deteriorarea sau sustragerea bunurilor unităţii de învăţământ sunt obligaţi să acopere, în conformitate cu prevederile <LLNK 12016 0853 271 0 51>Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, toate cheltuielile ocazionate de lucrările necesare reparaţiilor sau, după caz, să restituie bunurile ori să suporte toate cheltuielile pentru înlocuirea bunurilor deteriorate sau sustrase.
(18) În cazul distrugerii sau deteriorării manualelor şcolare primite gratuit, elevii vinovaţi înlocuiesc manualul deteriorat cu un exemplar nou, corespunzător disciplinei, anului de studiu şi tipului de manual deteriorat. În caz contrar, elevii vor achita contravaloarea manualelor respective. Elevii nu pot fi sancţionaţi cu scăderea notei la purtare pentru distrugerea sau deteriorarea manualelor şcolare.
SECŢIUNEA a 4-a
Bursele elevilor
ART. 108
(1) Elevii de la cursurile cu frecvenţă de zi din învăţământul preuniversitar de stat obligatoriu beneficiază de burse. Cuantumul minim al burselor şi metodologia-cadru de acordare a burselor sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, denumit în continuare CNFÎP.
(2) Valoarea burselor poate fi suplimentată de către consiliile de administraţie a unităţilor de învăţământ în funcţie de:
a) sume alocate de autorităţile administraţiei publice locale;
b) alte venituri obţinute potrivit legii.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), pentru anul şcolar 2023-2024, cuantumul minim al burselor este stabilit după cum urmează:
a) bursă de merit – 450 lei/lună;
b) bursă socială – 300 lei/lună;
c) bursă tehnologică – 300 lei/lună.
(4) Bursa de merit reprezintă o formă de stimulare a performanţei elevilor.
(5) Bursa socială reprezintă o formă de sprijin a elevilor din medii dezavantajate socioeconomic sau din grupuri vulnerabile sau cu situaţii medicale speciale, prevăzute în metodologia-cadru, în vederea susţinerii participării la activităţile didactice şi a prevenirii abandonului şcolar. Prin excepţie de la prevederile alin. (1), se acordă burse sociale şi elevilor minori, respectiv elevilor în risc de excluziune socială, neangajaţi pe piaţa muncii şi înscrişi în formele de învăţământ cu frecvenţă redusă sau în programele educaţionale de tip „A doua şansă“.
(6) Elevii care beneficiază de bursă socială au dreptul la păstrarea confidenţialităţii asupra identităţii, datelor cu caracter personal şi informaţiilor referitoare la situaţia de dificultate în care se află.
(7) Dreptul la bursă socială al elevilor proveniţi din familii care beneficiază de venit minim de incluziune conform <LLNK 12016 196 12 261 0 18>Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în baza deciziei de stabilire a dreptului la ajutor de incluziune a familiei elevului. Acordarea dreptului se face în urma comunicării de către agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, a listei elevilor care frecventează învăţământul cu frecvenţă, proveniţi din familii beneficiare de ajutor de incluziune, în luna anterioară celei de raportare a listei.
(8) Bursele sociale se acordă în baza unor condiţii privind venitul mediu net pe membru de familie, supus impozitului pe venit, conform metodologiei-cadru prevăzute la alin. (1). Verificarea veniturilor declarate de părinţii/tutorii legal instituiţi/reprezentanţii legali ai elevilor minori, în vederea acordării dreptului la bursă socială, de către unitatea de învăţământ, se face prin solicitarea eliberării unui document care să ateste situaţia veniturilor declarate de către organul central fiscal în a cărui rază teritorială se află situat beneficiarul.
(9) În unităţile de învăţământ în care îşi desfăşoară activitatea mediatori şcolari, aceştia sunt implicaţi în informarea şi susţinerea familiilor pentru accesarea burselor şi a altor forme de sprijin financiar acordat elevilor prin unităţile de învăţământ.
(10) Bursa tehnologică reprezintă o formă de stimulare a elevilor care urmează învăţământul tehnologic în condiţiile metodologiei-cadru, în conformitate cu priorităţile Ministerului Educaţiei.
(11) Pentru stimularea excelenţei, elevii beneficiază de burse de excelenţă olimpică I şi II, acestea fiind alocate în funcţie de distincţiile primite de către aceştia, după cum urmează:
a) bursa de excelenţă olimpică I se acordă elevilor care obţin distincţii, respectiv premiile I, II, III şi menţiune, la olimpiadele şcolare internaţionale, respectiv campionatele sportive şcolare internaţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei şi la Jocurile Olimpice în parteneriat cu Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. Bursele de excelenţă olimpică I se acordă lunar elevilor de gimnaziu şi liceu, pe întreaga durată a anului şcolar următor obţinerii distincţiei. Prin excepţie, elevii din ultimul an de studii liceale primesc un premiu în cuantum egal cu valoarea cumulată a bursei pentru un an şcolar;
b) bursa de excelenţă olimpică II se acordă elevilor care obţin distincţii, respectiv premiile I, II şi III la olimpiadele şcolare naţionale organizate şi finanţate de Ministerul Educaţiei. Bursele de excelenţă olimpică II se acordă lunar elevilor de gimnaziu şi liceu, pe întreaga durată a anului şcolar următor obţinerii distincţiei. Prin excepţie, elevii din ultimul an de studii liceale primesc un premiu în cuantum egal cu valoarea cumulată a bursei pentru un an şcolar.
(12) Bursele elevilor din învăţământul preuniversitar sunt alocate din bugetul Ministerului Educaţiei, după cum urmează:
a) bursele de merit pentru minimum 30% din elevii din fiecare clasă de gimnaziu şi liceu dintr-o unitate de învăţământ preuniversitar, cu respectarea criteriilor şi condiţiilor stabilite prin metodologia-cadru;
b) bursele sociale pentru toţi elevii care se încadrează în criteriile şi condiţiile stabilite prin metodologia-cadru;
c) bursele tehnologice pentru elevii care frecventează învăţământul tehnologic şi care se încadrează în specializările şi condiţiile stabilite prin metodologia-cadru;
d) bursele de excelenţă olimpică I şi II pentru toţi elevii care au obţinut distincţiile prevăzute la alin. (11) lit. a) şi b), cu respectarea metodologiei-cadru.
(13) Elevii şi părinţii sunt informaţi cu privire la criteriile, condiţiile şi metodologia de acordare a burselor cu minimum 15 zile lucrătoare înainte de data-limită pentru depunerea cererilor şi documentelor justificative.
(14) Bursele sociale şi/sau bursele tehnologice se pot cumula cu orice tip de bursă.
(15) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), elevii din unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional beneficiază, de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, de:
a) burse de excelenţă olimpică I şi II;
b) burse sociale, dacă sunt şcolarizaţi fără taxe;
c) burse tehnologice, dacă se încadrează în specializările şi condiţiile stabilite prin metodologia-cadru.
(16) Printre beneficiarii burselor de merit se numără de drept elevii care au obţinut premiul I la concursurile şcolare naţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei, dacă acestea nu au fost finanţate de Ministerul Educaţiei, câştigătorii medaliilor de aur la campionatele naţionale organizate de federaţiile sportive naţionale în sporturi olimpice, precum şi alte categorii de elevi cu performanţe educaţionale, artistice sau sportive în conformitate cu prevederile metodologiei-cadru prevăzute la alin. (1).
(17) Cuantumul lunar al burselor de excelenţă olimpică I/ internaţională şi II/naţională este diferenţiat în funcţie de nivelul distincţiei obţinute, după cum urmează:
a) pentru locul I, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internaţional reprezintă echivalentul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată la data acordării acesteia;
b) pentru locul al II-lea, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internaţional reprezintă echivalentul a 75% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată la data acordării acesteia;
c) pentru locul al III-lea, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internaţional reprezintă echivalentul a 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată la data acordării acesteia;
d) pentru menţiune, cuantumul lunar al bursei de merit olimpic internaţional reprezintă echivalentul a 25% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată la data acordării acesteia;
e) bursa de excelenţă olimpică II/naţională este în cuantum de 700 lei/lună şi poate fi actualizat, anual, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, la propunerea CNFÎP.
(18) Elevul care nu a obţinut media 10 la purtare la finalul anului şcolar pierde bursa de merit în anul şcolar următor.
(19) Mamele minore reintegrate într-o unitate de învăţământ beneficiază de o bursă lunară în cuantum de 700 de lei, pe perioada desfăşurării activităţilor didactice, cu condiţia frecventării orelor de curs.
(20) Sumele alocate pentru bursele elevilor sunt neimpozabile şi nu sunt luate în considerare la calculul venitului mediu net lunar pe membru de familie, necesar pentru obţinerea venitului minim garantat, precum şi pentru alte beneficii sociale.
(21) Elevii pot beneficia şi de alte tipuri de burse, pe bază de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte persoane juridice sau fizice sau acordate de autoritatea publică locală sau judeţeană. Acestea pot fi cumulate cu bursele provenite de la bugetul de stat.
(22) Elevii străini din învăţământul preuniversitar pot beneficia de burse, potrivit prevederilor legale.
(23) Statul român poate aloca anual, prin hotărâre a Guvernului, un număr de burse pentru şcolarizarea elevilor şi cursanţilor străini, în baza unor acorduri bilaterale, a ofertei unilaterale a statului român sau la propunerea ministerelor interesate.
(24) Condiţiile de şcolarizare a elevilor străini, inclusiv condiţiile de finanţare, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
SECŢIUNEA a 5-a
Reprezentarea elevilor
ART. 109
(1) Consiliul Naţional al Elevilor este partener al Ministerului Educaţiei, cu rol consultativ în procesul decizional. Elevii pot fi reprezentaţi şi prin alte asociaţii reprezentative la nivel naţional cu rol consultativ în procesul decizional.
(2) Consiliul Naţional al Elevilor funcţionează după un regulament de organizare şi funcţionare aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) În vederea îndeplinirii misiunii sale de reprezentare a tuturor elevilor din învăţământul preuniversitar, Consiliul Naţional al Elevilor are în subordine consilii judeţene ale elevilor, constituite în fiecare judeţ, respectiv Consiliul Municipal al Elevilor Bucureşti, constituit la nivelul municipiului Bucureşti. De asemenea, la nivel şcolar se constituie consilii şcolare ale elevilor în fiecare unitate de învăţământ preuniversitar.
(4) Alegerile pentru funcţiile vacante din cadrul consiliului elevilor sunt organizate fără ingerinţă din partea cadrelor didactice. Influenţarea sesiunilor de alegeri din cadrul consiliului elevilor constituie abatere disciplinară şi se sancţionează în conformitate cu prevederile art. 210 alin. (1).
(5) În baza principiului subsidiarităţii, consiliile judeţene ale elevilor, respectiv Consiliul Municipal al Elevilor Bucureşti sunt structuri partenere ale DJIP/DMBIP. Aceeaşi relaţie de colaborare trebuie să existe şi între consiliile şcolare ale elevilor, elevii reprezentanţi în consiliile de administraţie şi echipele de conducere ale unităţilor de învăţământ preuniversitar.
(6) Ministerul Educaţiei, respectiv unităţile de învăţământ preuniversitar sprijină activitatea Consiliului Naţional al Elevilor şi a substructurilor sale.
SECŢIUNEA a 6-a
Elevii capabili de performanţe înalte
ART. 110
(1) Statul sprijină elevii capabili de performanţe înalte prin activităţi organizate atât în unităţile de învăţământ, cât şi în centrele judeţene de excelenţă/Centrul Municipiului Bucureşti pentru Excelenţă. Organizarea şi funcţionarea centrelor judeţene de excelenţă/Centrului Municipiului Bucureşti pentru Excelenţă se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(2) Centrele judeţene de excelenţă/Centrul Municipiului Bucureşti pentru Excelenţă, denumite în continuare centre de excelenţă, funcţionează ca unităţi de educaţie extraşcolară cu personalitate juridică şi sunt coordonate metodologic de Centrul Naţional pentru Excelenţă.
ART. 111
(1) În unităţile de învăţământ şi în centrele de excelenţă se pot desfăşura activităţi suplimentare de învăţare şi programe educaţionale pentru elevii capabili de performanţe înalte, adaptate la particularităţile, interesele, potenţialul şi ritmul lor de învăţare. Aceste programe sunt de aprofundare şi extindere a învăţării corespunzătoare curriculumului naţional sau altor domenii, de dezvoltare a unor aptitudini specifice, de mentorat şi transfer de competenţă, de accelerare a promovării, conform ritmului individual de învăţare.
(2) Resursele umane, curriculare, informaţionale, materiale şi financiare pentru susţinerea elevilor capabili de performanţe înalte se asigură de Ministerul Educaţiei, prin DJIP/DMBIP, conform normelor metodologice aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) Administraţiile publice locale pot susţine programele centrelor de excelenţă.
ART. 112
(1) Identificarea tinerilor capabili de performanţă înaltă se realizează de echipe formate din specialişti în domeniu, psihologi, pedagogi, profesori, şi satisface exigenţele de obiectivitate, fidelitate, validitate şi fiabilitate. Membrii acestor echipe nu pot efectua activităţi de pregătire cu tinerii selectaţi.
(2) În procesul de identificare se utilizează profiluri psihocomportamentale, studii de caz, ghiduri de nominalizare, chestionare, teste psihologice de aptitudini şcolare, individuale şi colective, de inteligenţă, de creativitate, de aptitudini speciale, analiza activităţii şi a rezultatelor şcolare, precum şi alte instrumente şi procedee elaborate de specialişti.
(3) Procedurile de identificare a tinerilor capabili de performanţă înaltă proveniţi din medii socioeconomice dezavantajate se adaptează specificului lor şi prin implicarea reprezentanţilor comunităţii locale.
ART. 113
(1) Pentru sprijinirea elevilor capabili de performanţe înalte, Ministerul Educaţiei organizează olimpiade, competiţii şcolare, extraşcolare şi extracurriculare, tabere de profil, simpozioane şi alte activităţi specifice şi poate acorda burse şi alte forme de sprijin material şi financiar. Normele metodologice privind organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor, a competiţiilor şcolare, extraşcolare şi extracurriculare, a taberelor de profil, a simpozioanelor şi a altor activităţi specifice, cuantumul stimulentelor financiare acordate profesorilor care i-au pregătit şi unităţilor şcolare de provenienţă a premianţilor se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(2) Absolvenţii clasei a VIII-a pot fi înscrişi în clasa a IX-a fără susţinerea evaluării naţionale sau a concursului de admitere la liceu dacă au obţinut, pe parcursul gimnaziului, premiul I la etapa naţională a olimpiadelor şcolare organizate şi finanţate de Ministerul Educaţiei sau au obţinut premiile I, II sau III la competiţii internaţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordinul ministrului educaţiei.
(3) Elevii cu performanţe deosebite la olimpiadele naţionale sau la competiţiile internaţionale pot fi înscrişi fără examen în învăţământul superior la filiera/profilul/specializarea care corespunde specificului olimpiadei naţionale/competiţiei internaţionale dacă au obţinut premiul I la etapa naţională a olimpiadelor şcolare organizate şi finanţate de Ministerul Educaţiei sau au obţinut premiile I, II sau III la competiţii internaţionale recunoscute de Ministerul Educaţiei. Lista privind corespondenţa specificului olimpiadei naţionale/competiţiei internaţionale cu filiera/profilul/specializarea la care se face înscrierea se aprobă anual prin ordin al ministrului educaţiei.
(4) Identificarea elevilor capabili de performanţe înalte, care vor urma programele de pregătire din unităţile de învăţământ sau din centrele de excelenţă, se poate realiza începând cu nivelul de vârstă specific clasei a III-a.
(5) Elevii capabili de performanţe înalte pot promova 2 ani de studii într-un an şcolar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cu excepţia celor din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
ART. 114
(1) Se înfiinţează Centrul Naţional pentru Excelenţă, organism de specialitate al Ministerului Educaţiei, fără personalitate juridică, cu rol de organizare şi coordonare metodologică, monitorizare şi evaluare, după caz, a următoarelor activităţi şi servicii educaţionale:
a) elaborarea strategiilor de identificare şi de selecţie a elevilor capabili de performanţe înalte, în vederea constituirii unor grupe de excelenţă pe discipline, arii curriculare sau domenii ştiinţifice, artistice şi tehnice;
b) iniţierea acţiunilor de identificare şi promovare a elevilor capabili de performanţe înalte;
c) coordonarea metodologică a centrelor judeţene de excelenţă/Centrului Municipiului Bucureşti pentru Excelenţă şi unităţilor de învăţământ în cazul activităţilor de sprijin al elevilor capabili de performanţe înalte;
d) asigurarea constituirii, funcţionării şi pregătirii grupelor de excelenţă;
e) elaborarea şi asigurarea implementării unor programe de parteneriat cu diverse instituţii din ţară şi străinătate, cu organizaţii neguvernamentale, cu comunitatea locală, în scopul îmbunătăţirii condiţiilor şi resurselor necesare sprijinirii participării şi implementării activităţilor destinate elevilor capabili de performanţe înalte;
f) dezvoltarea programelor proprii de cercetare didactică şi organizarea conferinţelor care au ca temă activităţile specifice centrului de excelenţă;
g) organizarea taberelor naţionale de pregătire a elevilor capabili de performanţe înalte, pe discipline;
h) organizarea activităţii de pregătire a loturilor olimpice naţionale, judeţene/ale municipiului Bucureşti;
i) crearea de contexte pentru implicarea elevilor capabili de performanţe înalte în procese de reflecţie asupra transformărilor şi reformelor vizate în domeniile acestora de excelenţă;
j) implicarea instituţiilor de învăţământ superior în organizarea programelor şi demersurilor pe care centrele de excelenţă le derulează în vederea sprijinirii elevilor capabili de performanţe înalte.
(2) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Centrului Naţional pentru Excelenţă se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) Centrul Naţional pentru Excelenţă are rol de sprijinire a centrelor de excelenţă.
(4) Finanţarea Centrului Naţional pentru Excelenţă şi a activităţilor centrelor de excelenţă se asigură din bugetul Ministerului Educaţiei.
CAP. IX
Conducerea sistemului naţional de învăţământ
SECŢIUNEA 1
Conducerea şi coordonarea la nivel central şi local
ART. 115
(1) Ministerul Educaţiei, în calitate de organ de specialitate al administraţiei publice centrale, elaborează şi implementează politica naţională în domeniul învăţământului preuniversitar şi are drept de iniţiativă şi de execuţie în domeniul politicii financiare şi al resurselor umane din sfera educaţiei.
(2) Ministerul Educaţiei exercită, în domeniul învăţământului preuniversitar, următoarele atribuţii:
a) elaborează, aplică, monitorizează şi evaluează politicile educaţionale naţionale;
b) coordonează şi controlează sistemul naţional de învăţământ;
c) monitorizează activitatea de evaluare externă;
d) aprobă cadrul general privind politicile educaţionale, scopurile, obiectivele şi standardele ce trebuie asumate şi îndeplinite de unităţile de învăţământ din sistemul naţional;
e) răspunde de evaluarea sistemului naţional de învăţământ, pe baza standardelor naţionale;
f) avizează structura reţelei învăţământului preuniversitar special şi analizează şi propune modificări ale acesteia;
g) înaintează Guvernului, spre aprobare, cifrele de şcolarizare, la propunerea DJIP/DMBIP, în conformitate cu metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei;
h) coordonează elaborarea şi aprobă curriculumul naţional şi sistemul naţional de evaluare, asigură şi supraveghează respectarea acestora;
i) evaluează, aprobă şi achiziţionează manualele şcolare, conform legii, şi, în acest sens, este singura autoritate cu competenţe în domeniu;
j) asigură coordonarea metodologică, prin instituţiile abilitate, a şcolarizării specializate şi a asistenţei psihopedagogice adecvate a beneficiarilor primari cu CES;
k) realizează analiza asigurării condiţiilor echitabile de acces, progres şi finalizare a învăţământului şi propune spre aprobare Guvernului şi autorităţilor administraţiei publice locale abilitate măsuri corespunzătoare;
l) asigură cadrul organizatoric pentru selecţionarea şi pregătirea adecvată a elevilor capabili de performanţe înalte;
m) elaborează politicile naţionale în domeniul resurselor umane din sistemul naţional de învăţământ, precum şi normativele de personal din învăţământul preuniversitar de stat;
n) coordonează, monitorizează şi controlează formarea iniţială şi pe parcursul carierei didactice a personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control, în concordanţă cu politicile publice de la nivel naţional;
o) coordonează concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar de stat;
p) elaborează, împreună cu alte ministere interesate, strategia colaborării cu alte state şi cu organismele internaţionale specializate în domeniul învăţământului, formării profesionale şi al cercetării ştiinţifice;
q) stabileşte modalităţile de recunoaştere şi de echivalare a studiilor, a diplomelor, a certificatelor şi a titlurilor ştiinţifice eliberate în străinătate, pe baza unor norme interne aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, încasează taxe, în lei şi în valută, pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea şi de recunoaşterea actelor de studii, conform legii;
r) stabileşte structura anului şcolar, prin ordin al ministrului educaţiei;
s) elaborează metodologii şi regulamente pentru asigurarea cadrului unitar al implementării politicilor educaţionale la nivel naţional;
ş) elaborează Regulamentul de organizare şi funcţionare a DJIP/DMBIP şi alte regulamente-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor/instituţiilor de la nivelul sistemului naţional de învăţământ şi domeniului educaţiei;
t) aprobă şi publică pe pagina web a instituţiei Calendarul naţional al activităţilor educative extraşcolare şi Calendarul naţional al activităţilor extraşcolare de promovare a ştiinţei;
ţ) asigură omologarea mijloacelor de învăţământ conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei;
u) elaborează norme specifice pentru construcţiile şcolare şi pentru dotarea acestora, după consultarea cu instituţiile cu atribuţii în domeniu;
v) elaborează studii de diagnoză şi de prognoză în domeniul învăţământului, inclusiv de monitorizare a parcursului educaţional/profesional al absolvenţilor;
w) coordonează colectarea şi asigură analizarea şi interpretarea datelor statistice pentru sistemul naţional de indicatori privind educaţia, precum şi transparenţa şi publicarea acestora;
x) face public şi prezintă Parlamentului României anual, până la data de 31 decembrie, raportul privind starea învăţământului preuniversitar din România, în care sunt prezentate inclusiv elemente privind guvernanţa şi direcţiile/priorităţile de dezvoltare a învăţământului preuniversitar;
y) aprobă formularele actelor de studii, ale documentelor şcolare, controlează periodic modul de folosire a acestora de către unităţile de învăţământ şi avizează necesarul de formulare solicitat şi comanda pentru tipărirea acestora;
z) coordonează, prin structuri de specialitate, după caz, funcţionarea optimă a platformelor strategice din domeniul educaţiei;
aa) fundamentează şi propune Ministerului Finanţelor repartizarea pe judeţe şi municipiul Bucureşti a sumelor defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru finanţarea de bază.
(3) În realizarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei, prin ordin al ministrului educaţiei, înfiinţează, organizează şi finanţează comisii şi consilii naţionale şi poate propune Guvernului înfiinţarea, organizarea şi finanţarea de agenţii şi alte instituţii, prin hotărâre a Guvernului.
(4) Ministerul Educaţiei proiectează, fundamentează şi aplică strategiile naţionale în domeniul educaţiei, prin consultarea partenerilor de dialog ai Ministerului Educaţiei.
(5) La nivelul Ministerului Educaţiei funcţionează Corpul de experţi externi pentru monitorizare şi control, denumit în continuare CEEMC, cu atribuţii şi prerogative prevăzute prin regulament propriu de organizare şi funcţionare, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(6) Din CEEMC face parte personal didactic cu competenţe specifice în monitorizare şi control, selectat şi numit prin ordin al ministrului educaţiei, în baza regulamentului propriu de organizare şi funcţionare.
(7) Ministerul Educaţiei poate emite reglementări având ca obiect organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţământ preuniversitar, în condiţiile normei primare, pe durata stării de urgenţă, a stării de alertă şi a stării de asediu.
(8) Ministerul Educaţiei, în concordanţă cu prevederile legale, în vederea susţinerii implementării politicilor din domeniu, poate semna protocoale de colaborare cu autorităţi şi instituţii publice, culte recunoscute de lege, federaţii sindicale, organizaţii neguvernamentale. Protocoalele de colaborare sunt documente publice şi se publică pe site-ul Ministerului Educaţiei.
(9) La stabilirea structurii anului şcolar, Ministerul Educaţiei va avea în vedere:
a) pentru beneficiarii direcţi ai educaţiei şi formării profesionale care aparţin unui cult religios legal, creştin, acordarea zilelor libere pentru Vinerea Mare – ultima zi de vineri înaintea Paştelui, prima şi a doua zi de Paşti, prima şi a doua zi de Rusalii, în funcţie de data la care sunt celebrate de cultul respectiv;
b) includerea a două zile libere suplimentare pentru fiecare dintre cele trei sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase legale, altele decât cele creştine, pentru beneficiarii direcţi ai educaţiei şi formării profesionale aparţinând acestora.
ART. 116
(1) Se înfiinţează direcţiile judeţene de învăţământ preuniversitar/Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar, ca servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educaţiei, cu personalitate juridică, prin reorganizarea inspectoratelor şcolare judeţene/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, finanţate din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educaţiei.
(2) Structura organizatorică a DJIP/DMBIP este aprobată prin ordin al ministrului educaţiei. Posturile sunt prevăzute, în condiţiile legii, pentru personal de conducere, îndrumare şi control, personal didactic auxiliar şi personal administrativ.
(3) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se face încadrarea întregului personal în numărul maxim de posturi aprobat şi în noua structură organizatorică, cu respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru fiecare categorie de personal.
(4) Personalul de conducere, personalul de îndrumare şi control, personalul didactic, didactic auxiliar şi administrativ al inspectoratelor şcolare judeţene/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti este preluat la DJIP/DMBIP, în conformitate cu dispoziţiile regulamentelor de organizare şi funcţionare a acestora, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(5) DJIP/DMBIP exercită următoarele atribuţii:
a) aplică politicile şi strategiile Ministerului Educaţiei, precum şi politicile naţionale la nivel judeţean şi la nivelul municipiului Bucureşti;
b) monitorizează aplicarea legislaţiei la nivelul unităţilor de învăţământ;
c) controlează, monitorizează şi evaluează calitatea managementului unităţilor de învăţământ;
d) sprijină Ministerul Educaţiei în activitatea de coordonare a CJRAE/CMBRAE;
e) coordonează şi controlează activităţile unităţilor de educaţie extraşcolară ale Ministerului Educaţiei din aria judeţului/municipiului Bucureşti;
f) monitorizează modul în care autorităţile administraţiei publice locale îşi îndeplinesc atribuţiile privind asigurarea finanţării unităţilor de învăţământ preuniversitar;
g) colaborează cu instituţia prefectului în vederea asigurării implementării la nivel local a politicilor guvernamentale din domeniu;
h) coordonează admiterea în licee, evaluările naţionale, examenele de certificare a calificărilor profesionale şi concursurile şcolare la nivelul unităţilor de învăţământ din judeţ şi din municipiul Bucureşti;
i) înaintează Ministerului Educaţiei reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ preuniversitar organizată de către autorităţile administraţiei publice locale din raza lor teritorială, în vederea avizării şi publicării;
j) asigură, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, şcolarizarea preşcolarilor şi elevilor şi monitorizează participarea la actul educaţional a acestora pe durata învăţământului obligatoriu;
k) monitorizează situaţia abandonului şcolar şi a părăsirii timpurii a sistemului de învăţământ la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar din raza sa teritorială;
l) colaborează cu centrele şcolare pentru educaţie incluzivă, în vederea asigurării serviciilor educaţionale specializate, coordonează, monitorizează şi evaluează servicii specializate de mediere şcolară;
m) monitorizează respectarea prevederilor legale privind prevenirea segregării şcolare, în toate unităţile de învăţământ din raza teritorială, în vederea identificării şi combaterii fenomenelor de segregare şcolară, şi susţine participarea personalului didactic la cursuri de formare profesională pentru dobândirea de competenţe în educaţie incluzivă;
n) comunică Ministerului Educaţiei, până în prima zi lucrătoare a lunii aprilie a fiecărui an, un raport privind măsurile de combatere a segregării, la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti;
o) monitorizează implementarea programelor naţionale iniţiate de Ministerul Educaţiei, precum şi a proiectelor derulate de unităţile de învăţământ în cadrul programelor UE în domeniul educaţiei;
p) sprijină unităţile de învăţământ în accesarea şi implementarea de proiecte din fonduri naţionale şi europene;
q) mediază conflictele şi litigiile survenite între autorităţile administraţiei publice locale şi unităţile de învăţământ, la solicitarea motivată a oricăreia dintre părţi;
r) menţine, în baza principiului subsidiarităţii, legătura cu organizaţiile reprezentative ale elevilor, profesorilor şi părinţilor şi asigură participarea acestora în procesul de elaborare şi implementare a unor politici educaţionale la nivel judeţean şi la procesul de luare a deciziilor care vizează comunitatea şcolară;
s) sprijină unităţile de învăţământ şi verifică acurateţea datelor raportate de către acestea în vederea sprijinirii elaborării de politici publice bazate pe date;
ş) prezintă public un raport anual privind starea învăţământului la nivelul judeţului sau al municipiului Bucureşti;
t) acordă consiliere şi asistenţă unităţilor de învăţământ în gestionarea resurselor umane;
ţ) monitorizează activităţile de constituire şi de vacantare a posturilor didactice/catedrelor din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, organizează concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar de stat, monitorizează concursurile de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate organizate de unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi examenul naţional de licenţiere în cariera didactică;
u) elaborează şi gestionează baza de date privind personalul angajat în unităţile de învăţământ, în limitele competenţelor ce îi revin;
v) realizează auditul periodic al resursei umane din învăţământul preuniversitar;
w) colaborează cu CCD pentru asigurarea cursurilor specifice de formare, pe baza recomandărilor de formare continuă, asociate fiecărei inspecţii de specialitate;
x) asigură recunoaşterea şi echivalarea studiilor efectuate în străinătate de către elevii români;
y) susţine dezvoltarea şi administrarea resurselor educaţionale deschise şi a platformelor strategice din educaţie.
(6) DJIP/DMBIP are un consiliu de administraţie şi un consiliu consultativ. Funcţionarea acestora se realizează în baza unui regulament propriu, elaborat şi aprobat de consiliul de administraţie, conform regulamentului-cadru aprobat prin ordin al ministrului educaţiei. Reprezentanţii federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar şi un reprezentant al elevilor care face parte din consiliul judeţean al elevilor/Consiliul Municipal al Elevilor Bucureşti, un reprezentant judeţean al structurilor asociative reprezentative ale părinţilor cu activitate relevantă la nivel naţional participă, cu statut de observatori, la lucrările consiliului de administraţie al DJIP/DMBIP.
(7) În structura DJIP/DMBIP din judeţele cu învăţământ şi în limbile minorităţilor naţionale sunt cuprinşi şi inspectori pentru acest tip de învăţământ, conform art. 60 alin. (8). În judeţele/municipiul Bucureşti unde se organizează formaţiuni de studiu sau grupe pentru studiul limbii minorităţii naţionale se normează, suplimentar, un post de inspector. Inspectorii pentru aceste tipuri de învăţământ sunt numiţi respectând prevederile prezentei legi, cu consultarea grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.
(8) În structura DJIP/DMBIP sunt cuprinşi şi inspectori pentru problemele antepreşcolarilor/preşcolarilor şi elevilor proveniţi din medii socioeconomice dezavantajate şi/sau din grupuri marginalizate din punct de vedere social – romi. Inspectorii şcolari pentru copiii şi tinerii proveniţi din grupuri marginalizate din punct de vedere social – romi sunt numiţi respectând procedurile legale în vigoare, cu consultarea grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.
(9) DJIP/DMBIP este condusă de un director general şi directori generali adjuncţi numiţi prin ordin al ministrului educaţiei, în urma susţinerii unui concurs organizat de Ministerul Educaţiei, pe baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(10) Reprezentanţii federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, ai Consiliului Naţional al Elevilor şi ai structurilor asociative reprezentative ale părinţilor cu activitate relevantă la nivel naţional participă, cu statut de observatori, la concursul de ocupare a funcţiilor de conducere, îndrumare şi control din cadrul DJIP/DMBIP.
ART. 117
(1) Se înfiinţează Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar, instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Ministerului Educaţiei, prin reorganizarea Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, care se desfiinţează, şi prin preluarea atribuţiilor şi personalului care îndeplineşte atribuţii de inspecţie generală şi inspecţie tematică de la inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.
(2) Sediul, structura organizatorică şi regulamentul de funcţionare ale ARACIIP şi ale birourilor judeţene/Biroul Municipiului Bucureşti ARACIIP, denumite în continuare BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Educaţiei. ARACIIP este condusă de un preşedinte, ales în baza rezultatului unui concurs desfăşurat conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, pentru un mandat de 4 ani.
(3) ARACIIP este finanţată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, precum şi din venituri proprii.
(4) Veniturile proprii ale ARACIIP provin din:
a) venituri obţinute pe bază de contracte privind evaluarea externă;
b) perceperea unor tarife de autorizare, acreditare şi evaluare periodică, aprobate prin hotărâre a Guvernului;
c) fonduri externe nerambursabile obţinute prin participarea la programe internaţionale;
d) donaţii, sponsorizări, alte surse legal constituite.
(5) La nivelul ARACIIP funcţionează Comisia Naţională pentru Inspecţie Şcolară, denumită în continuare CNIS, cu prerogative de verificare a respectării normelor de etică şi deontologie de către personalul didactic de predare şi personalul de conducere, de îndrumare şi control de la nivelul sistemului naţional de învăţământ. CNIS funcţionează în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(6) Din CNIS face parte personalul didactic de predare cu probitate morală şi profesională, care are experienţă în inspecţie şcolară sau management educaţional de cel puţin 5 ani. Membrii CNIS sunt numiţi prin ordin al ministrului educaţiei pe un mandat de 4 ani, în urma unui concurs organizat de către ARACIIP, pe baza metodologiei care se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(7) În exercitarea mandatului, membrii CNIS au obligaţia să se abţină de la luarea oricărei decizii afectate de interesul personal. Prin interes personal se înţelege orice situaţie în care aceştia trebuie să se pronunţe asupra unei contestaţii/sesizări care priveşte un cadru didactic angajat al unităţii de învăţământ în care aceştia îşi desfăşoară activitatea, soţul/soţia sau o persoană care are calitatea de rudă de până la gradul III sau afin.
(8) ARACIIP dispune de un aparat administrativ propriu, format din Direcţia generală de inspecţie şcolară, Direcţia generală de asigurare a calităţii şi departamente/servicii/ birouri/compartimente, iar, la nivel de judeţ, îşi exercită atribuţiile prin birourile judeţene/Biroul Municipiului Bucureşti.
(9) Persoanele care îndeplinesc o funcţie de demnitate publică nu pot exercita simultan o funcţie în cadrul ARACIIP. În termen de 30 de zile de la intrarea în situaţia de incompatibilitate, persoana are obligaţia de a se suspenda din funcţia de la ARACIIP.
(10) ARACIIP are următoarele atribuţii:
a) elaborează, actualizează periodic şi propune ministrului educaţiei standardele de calitate pentru evaluarea şi asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
b) propune ministrului educaţiei, în colaborare cu CNEI, standardele specifice de calitate privind educaţia specială, care se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei;
c) propune ministrului educaţiei standardele specifice de calitate privind educaţia timpurie, educaţia extraşcolară, alternativele educaţionale şi serviciile complementare, care se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei;
d) elaborează şi propune ministrului educaţiei metodologia-cadru de evaluare instituţională în vederea autorizării privind funcţionarea provizorie, acreditării şi evaluării periodice a unităţilor de învăţământ din învăţământul preuniversitar, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
e) propune ministrului educaţiei metodologia privind evaluarea instituţională în vederea autorizării privind funcţionarea provizorie, a acreditării şi evaluării periodice a unităţilor de învăţământ special, care se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei;
f) propune ministrului educaţiei metodologia privind evaluarea instituţională în vederea autorizării privind funcţionarea provizorie, a acreditării şi evaluării periodice a furnizorilor de educaţie timpurie, care se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei;
g) propune ministrului educaţiei metodologia pentru autorizarea privind funcţionarea provizorie, acreditarea şi evaluarea periodică a unităţilor de educaţie extraşcolară, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei;
h) propune ministrului educaţiei metodologia privind autorizarea de funcţionare provizorie, acreditarea şi evaluarea periodică a alternativelor educaţionale, care se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei;
i) realizează activitatea de evaluare instituţională, autorizare şi acreditare a unităţilor de învăţământ preuniversitar/a unităţilor de educaţie extraşcolară;
j) propune Ministerului Educaţiei autorizarea, acreditarea şi retragerea autorizării/acreditării unităţilor de învăţământ preuniversitar/unităţilor de educaţie extraşcolară. Autorizarea şi acreditarea se fac prin ordin al ministrului educaţiei;
k) realizează evaluarea externă periodică a calităţii pentru unităţile de învăţământ preuniversitar/unităţile de educaţie extraşcolară prin colaboratori externi, experţi în evaluare şi acreditare, înscrişi în Registrul naţional al experţilor în evaluare şi acreditare, denumit în continuare RNEE, în vederea autorizării de funcţionare provizorie, acreditării;
l) propune Ministerului Educaţiei politicile şi strategiile de asigurare a calităţii învăţământului preuniversitar şi, periodic, propuneri de îmbunătăţire a acestora;
m) realizează împreună cu DJIP/DMBIP şi direcţiile de resort din Ministerul Educaţiei activitatea de monitorizare şi control al calităţii;
n) realizează inspecţia unităţilor de învăţământ preuniversitar privind realizarea scopurilor şi obiectivelor proprii diferitelor categorii de unităţi de învăţământ, aşa cum sunt acestea definite prin legislaţia în vigoare;
o) realizează inspecţia şcolară generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar, inspecţia tematică şi inspecţia de specialitate;
p) colaborează cu CCD pentru asigurarea, în baza recomandărilor de formare continuă formulate după fiecare inspecţie şcolară generală sau tematică, a cursurilor specifice de formare pentru personalul didactic;
q) recomandă Ministerului Educaţiei şi CNFDCD, după finalizarea inspecţiilor şi evaluărilor, politici în formarea resursei umane din învăţământul preuniversitar;
r) publică rezultatele evaluărilor externe şi actualizează lunar următoarele registre:
(i) Registrul naţional al unităţilor de învăţământ preuniversitar acreditate;
(ii) Registrul naţional al unităţilor de învăţământ preuniversitar evaluate extern periodic;
(iii) Registrul naţional al unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate să funcţioneze provizoriu;
(iv) Registrul special al unităţilor de învăţământ preuniversitar care funcţionează după un curriculum străin;
(v) Registrul furnizorilor de educaţie antepreşcolară;
s) elaborează manuale de evaluare, ghiduri de bune practici şi alte materiale de informare privind asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar, publică rezultatele evaluărilor externe;
ş) organizează cursuri de formare iniţială şi, periodic, cursuri de formare continuă în domeniul asigurării calităţii educaţiei pentru angajaţi şi membrii RNEE;
t) publică un raport anual cu privire la propria activitate;
ţ) elaborează şi implementează Codul de etică profesională a experţilor în evaluare şi acreditare;
u) propune ministrului educaţiei metodologia privind avizarea organizaţiilor furnizoare de educaţie care şcolarizează în baza unui curriculum al altui stat, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, pe care o aplică;
v) propune ministrului educaţiei metodologia privind verificarea aplicării componentelor de etică şi integritate, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, pe care o aplică;
w) propune ministrului educaţiei regulamentul de inspecţie şcolară generală, tematică şi inspecţie de specialitate a unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(11) Inspecţia generală a unităţilor de învăţământ preuniversitar este realizată de structura centrală a ARACIIP, cu inspectorii judeţeni/ai municipiului Bucureşti şi cu membrii CEEMC, dacă este cazul, în baza regulamentului prevăzut la alin. (10) lit. w). În cadrul acestui tip de inspecţie se realizează inclusiv activităţi de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate, în vederea îmbunătăţirii continue a activităţii unităţii de învăţământ.
(12) Inspecţia tematică, prin birourile judeţene, reprezintă o activitate de evaluare sau control al unui domeniu particular/mai multor domenii particulare ale activităţii unităţilor de învăţământ preuniversitar sau al personalului care deserveşte aceste instituţii, în principal, al activităţii cadrelor didactice. În cadrul acestui tip de inspecţie se realizează inclusiv activităţi de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate, în vederea îmbunătăţirii continue a activităţii unităţii de învăţământ, în baza regulamentului prevăzut la alin. (10) lit. w), cu colaborarea membrilor CEEMC din judeţul de provenienţă.
(13) ARACIIP colaborează cu CCD/CNFDCD pentru asigurarea, în baza recomandărilor de formare continuă formulate după fiecare inspecţie şcolară generală sau tematică, a cursurilor specifice de formare pentru personalul didactic.
(14) Verificarea din punctul de vedere al respectării procedurilor de lucru a rapoartelor de evaluare externă a calităţii se realizează de către BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP. Acestea sunt înaintate către Consiliul ARACIIP, în vederea analizei şi, după caz, aprobării rapoartelor. Ulterior, rezultatele evaluărilor sunt înaintate către Ministerul Educaţiei.
(15) Componenţa Consiliului ARACIIP prevede membrii permanenţi şi membrii observatori, stabiliţi prin ordin al ministrului educaţiei. Membrii permanenţi sunt numiţi, cu drept de vot, pentru un mandat individual de 4 ani, cu posibilitatea de reînnoire pentru încă un mandat de 4 ani. Membrii observatori sunt numiţi pentru un mandat individual de un an, fără drept de vot.
(16) ARACIIP dispune de birouri judeţene de asigurare a calităţii şi inspecţie şcolară, cu personalitate juridică. Acestea sunt conduse de un director numit în urma câştigării concursului pentru ocuparea funcţiei de director. Metodologia de organizare a concursului privind ocuparea funcţiei de director se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea ARACIIP.
(17) BJ-ARACIIP sunt înfiinţate prin ordin al ministrului educaţiei. Organizarea acestora se va realiza astfel:
a) numărul de posturi, structura organizatorică şi regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora se aprobă prin hotărâre a Guvernului;
b) la nivelul fiecărui birou judeţean există angajaţi cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată. Procedura de ocupare a posturilor acestora este stabilită prin regulamentul prevăzut la lit. a). Activitatea BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP este realizată cu implicarea colaboratorilor înscrişi în RNEE şi membrilor CEEMC;
c) activitatea birourilor judeţene este evaluată anual de către Consiliul ARACIIP, care adoptă măsuri în vederea îmbunătăţirii calităţii serviciilor acestora;
d) cooperează cu DJIP/DMBIP în vederea îndeplinirii activităţilor prevăzute de prezenta lege.
(18) În domeniul asigurării calităţii educaţiei, BJ-ARACIIP/ BMB-ARACIIP au următoarele atribuţii:
a) analizează rapoartele anuale de evaluare internă privind calitatea educaţiei în organizaţiile furnizoare de învăţământ preuniversitar din judeţ/municipiul Bucureşti;
b) monitorizează implementarea strategiilor realizate la nivelul comisiilor pentru evaluarea şi asigurarea calităţii educaţiei în organizaţiile furnizoare de învăţământ preuniversitar din judeţ;
c) realizează activităţi de formare iniţială şi periodică în domeniul asigurării calităţii educaţiei, sub coordonarea metodologică a Consiliului ARACIIP, pentru membrii RNEE din judeţ;
d) realizează şi publică periodic studii şi analize cu privire la situaţia calităţii educaţiei în instituţiile de învăţământ preuniversitar din judeţ, care contribuie la recomandările de politică publică educaţională privind îmbunătăţirea calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar, adoptate de Consiliul ARACIIP;
e) participă la recrutarea corpului de evaluatori înscrişi în RNEE, informând periodic Consiliul ARACIIP cu privire la situaţia acestora;
f) organizează schimburi de experienţă şi alte activităţi care vizează schimbul de bune practici privind îmbunătăţirea calităţii educaţiei, atât pentru angajaţii BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP, cât şi pentru membrii RNEE din judeţ;
g) sprijină Consiliul ARACIIP în vederea realizării, gestionării şi actualizării bazei de date a unităţilor de învăţământ/ nivelurilor/specializărilor/calificărilor autorizate, acreditate şi evaluate periodic în judeţ.
(19) În domeniul inspecţiei şcolare, BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP are următoarele atribuţii:
a) realizează activităţile specifice inspecţiei şcolare generale, tematice şi de specialitate cu respectarea metodologiei prevăzute la alin. (10) lit. w);
b) monitorizează implementarea propunerilor de îmbunătăţire a calităţii educaţiei la nivelul unităţilor de învăţământ, elaborate de comisiile pentru evaluarea şi asigurarea calităţii educaţiei, în urma rapoartelor întocmite cu ocazia inspecţiilor generale şi tematice;
c) sprijină activitatea Comisiei Naţionale pentru Inspecţie Şcolară.
(20) Numărul maxim de posturi la nivelul ARACIIP este stabilit prin hotărârea Guvernului prevăzută la alin. (2). Numărul maxim de posturi va fi cel puţin egal cu numărul de posturi din cadrul ARACIP la care se adaugă posturile transferate din cadrul inspectoratelor şcolare judeţene/Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti aferente atribuţiilor de inspecţie generală şi inspecţie tematică.
(21) În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind aprobarea regulamentului de organizare şi funcţionare a ARACIIP, la solicitarea preşedintelui acesteia, vor fi detaşate persoane care au calitatea de titulari în sistemul de învăţământ preuniversitar cu experienţa de minimum 2 ani în activitatea de inspecţie şcolară, care vor desfăşura operaţiuni legate de înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ARACIIP şi a birourilor judeţene.
(22) Până la ocuparea prin concurs a funcţiilor de directori BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP, aceştia sunt numiţi de către preşedintele ARACIIP din rândul personalului de specialitate de la nivelul sistemului naţional de învăţământ detaşat în cadrul agenţiei sau al birourilor judeţene/Biroului Municipiului Bucureşti de către angajatori, în conformitate cu <LLNK 12003 0923 2a1 0 45>Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(23) În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea şi funcţionarea ARACIIP, se face încadrarea personalului în numărul maxim de posturi aprobat şi în noua structură organizatorică, cu respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru fiecare categorie de personal.
(24) Personalul ARACIIP şi al BJ-ARACIIP/BMB-ARACIIP este format din personal de specialitate, inspectori şcolari care au gradul didactic I, experţi în evaluare şi personal contractual. Atribuţiile, sarcinile şi răspunderile individuale ale personalului se stabilesc prin fişa postului, pe baza regulamentului de organizare şi funcţionare.
(25) ARACIIP preia personalul ARACIP şi registrul de evaluatori colaboratori externi, experţi în evaluare şi acreditare, în conformitate cu prevederile hotărârii de Guvern prevăzută la alin. (2).
(26) ARACIIP şi birourile sale judeţene/biroul Municipiului Bucureşti nou-înfiinţate preiau, pe bază de protocol, în termen de 60 de zile, patrimoniul aferent activităţilor preluate de la inspectoratele şcolare judeţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, în ceea ce priveşte componenta de inspecţie şcolară şi activităţile ARACIP, şi se subrogă, în toate drepturile, obligaţiile, contractele, deciziile de finanţare, ordinele de finanţare, acordurile şi litigiile instituţiei, structurii sau activităţii preluate inclusiv prin preluarea tuturor bunurilor mobile şi imobile aflate în administrarea sau, după caz, în proprietatea ARACIP.
ART. 118
(1) Se înfiinţează Centrul Naţional pentru Formare şi Dezvoltarea în Cariera Didactică, denumit în continuare CNFDCD, instituţie publică de interes naţional, finanţată de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educaţiei şi din venituri proprii.
(2) Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea CNFDCD, inclusiv a structurilor subordonate acestuia, se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei în termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3) CNFDCD funcţionează în subordinea Ministerului Educaţiei având ca scop:
a) identificarea nevoilor de formare, dezvoltarea curriculumului de formare, formarea formatorilor şi corelarea acestora cu sistemul de evaluare a cadrelor didactice, cu strategiile şi politicile naţionale şi cu nevoile specifice comunităţilor educaţionale;
b) organizarea şi furnizarea de formare continuă pentru personalul didactic de predare, de conducere, îndrumare şi control, precum şi pentru personalul didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar;
c) coordonarea reţelei naţionale a şcolilor de aplicaţie;
d) coordonarea activităţii de mentorat didactic şi de licenţiere în cariera didactică;
e) elaborarea standardelor ocupaţionale pentru ocupaţiile specifice sistemului de învăţământ preuniversitar, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei;
f) recunoaşterea şi echivalarea nivelurilor de competenţă didactică;
g) identificarea, evaluarea şi recunoaşterea rezultatelor învăţării nonformale şi informale pentru personalul didactic de predare şi didactic auxiliar, precum şi pentru personalul de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar;
h) realizarea de analize periodice privind necesarul de formare iniţială şi continuă a resursei umane din învăţământul preuniversitar;
i) furnizarea de programe de formare şi consiliere pentru îndeplinirea unor obiective specifice, în acord cu planul de dezvoltare instituţională al unităţii de învăţământ;
j) furnizarea de programe de formare şi consilierea unităţilor de învăţământ, pentru îndeplinirea recomandărilor ARACIIP după finalizarea inspecţiilor generale sau tematice;
k) implementarea unui sistem de monitorizare a ofertelor de formare continuă la nivel naţional/judeţean/local şi a impactului programelor de formare continuă la nivelul practicilor didactice ale profesorilor prin colaborarea dintre furnizorii de formare şi unităţile de învăţământ, cu rol de feedback pentru analiza eficienţei şi eficacităţii formării;
l) promovarea şi susţinerea dezvoltării profesionale, prin colaborarea şi schimbul de experienţă între cadrele didactice din aceeaşi unitate de învăţământ şi/sau din unităţi de învăţământ diferite, precum şi între cadrele didactice coordonatoare de practică şi tutorii de practică, în vederea îmbunătăţirii activităţilor de predare, învăţare şi evaluare;
m) dezvoltă şi propune spre aprobare un plan naţional de formare continuă a resurselor umane din învăţământul preuniversitar. Planul este aprobat anual prin ordin al ministrului educaţiei.
(4) Activităţile prevăzute la alin. (3) se realizează prin CCD, instituţii la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti, cu personalitate juridică, subordonate CNFDCD, înfiinţate prin reorganizarea caselor corpului didactic şi preluarea întregului personal, activităţilor şi structurilor acestor instituţii, prin ordin al ministrului educaţiei.
(5) Personalul de conducere şi personalul didactic, didactic auxiliar şi administrativ al caselor corpului didactic este preluat de centrele pentru cariera didactică în conformitate cu dispoziţiile regulamentelor de organizare şi funcţionare a acestora, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(6) La nivelul CCD se realizează procesul de înregistrare şi monitorizare a portofoliilor profesionale şi ale programelor de formare profesională ale cadrelor didactice, în conformitate cu prevederile regulamentului aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(7) Finanţarea activităţii CCD se realizează în baza planului naţional de formare a resurselor umane din învăţământul preuniversitar şi este asigurată din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educaţiei, cât şi din veniturile proprii obţinute şi utilizate cu aceeaşi destinaţie.
ART. 119
(1) DJIP/DMBIP şi CCD preiau, pe bază de protocol, activităţile inspectoratelor şcolare judeţene/ Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti şi ale caselor corpului didactic, după caz, şi se subrogă în toate drepturile şi obligaţiile acestora, inclusiv prin preluarea tuturor bunurilor mobile şi imobile aflate în administrarea sau, după caz, în proprietatea acestora. Personalul instituţiilor reorganizate este preluat de instituţiile nou-înfiinţate, potrivit dispoziţiilor art. 116 alin. (4) şi art. 118 alin. (5).
(2) La data prevăzută în ordinul ministrului educaţiei privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a DJIP/DMBIP şi a ordinului de ministru privind organizarea şi funcţionarea CNFDCD, inspectoratele şcolare judeţene/ Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi casele corpului didactic se desfiinţează.
(3) În cuprinsul contractelor, convenţiilor, înţelegerilor, protocoalelor în care inspectoratele şcolare judeţene/ Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti au fost parte sau al înscrisurilor oficiale din domeniul educaţiei, formării profesionale, cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării în care s-au folosit denumirile „inspectorat şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti“ se va citi „direcţia judeţeană pentru învăţământ preuniversitar/Direcţia Municipiului Bucureşti de Învăţământ Preuniversitar“.
(4) În cuprinsul contractelor, convenţiilor, înţelegerilor, protocoalelor în care casele corpului didactic au fost parte sau al înscrisurilor oficiale din domeniul educaţiei, formării profesionale, cercetării ştiinţifice, dezvoltării tehnologice şi inovării în care s-au folosit denumirile „casa corpului didactic“ se va citi „Centrul Naţional pentru Formarea şi Dezvoltarea Carierei Didactice“, sau „centrele pentru cariera didactică“, după caz.
(5) În cuprinsul contractelor, convenţiilor, înţelegerilor, protocoalelor în care inspectoratele şcolare judeţene/ Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi casele corpului didactic au fost parte sau al înscrisurilor oficiale din domeniul educaţiei, pe componenta de inspecţie şcolară generală şi tematică, precum şi de asigurare a calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar în care s-au folosit denumirile „inspectorat şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti“, „Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar“ se va citi „Agenţia Română pentru Asigurarea Calităţii şi Inspecţie în Învăţământul Preuniversitar“.
(6) Se înfiinţează la nivelul fiecărui judeţ/municipiului Bucureşti Consiliul consultativ pentru învăţământ preuniversitar, structură consultativă cu atribuţii în sprijinirea activităţii de administrare şi dezvoltare a reţelei şcolare, de monitorizare a capacităţii autorităţilor publice locale de a susţine educaţia, respectiv de a furniza resursele necesare.
(7) Consiliul consultativ prevăzut la alin. (6) avizează Raportul privind starea învăţământului, elaborat de DJIP/DMBIP.
(8) Consiliul consultativ prevăzut la alin. (6) este format din 5 membri, după cum urmează: un reprezentant al DJIP/DMBIP, un reprezentant al biroului judeţean al ARACIIP, un reprezentant al CCD, un reprezentant al prefectului, un reprezentant al consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti. La activităţile consiliului participă, cu statut de observator, câte un reprezentant al federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, al Consiliului Naţional al Elevilor, al structurilor asociative reprezentative ale părinţilor cu activitate relevantă la nivel naţional şi al agenţilor economici şi un reprezentant al minorităţilor naţionale, dintre acele minorităţi reprezentate în Parlamentul României care au învăţământ în limba minorităţilor naţionale în acel judeţ. Consiliul consultativ prevăzut la alin. (6) este condus de prefect sau un reprezentant al acestuia.
(9) Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului consultativ pentru învăţământ preuniversitar se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
ART. 120
(1) În fiecare judeţ funcţionează centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională, iar în municipiul Bucureşti funcţionează Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională. Acestea sunt instituţii cu personalitate juridică şi sunt subordonate Ministerului Educaţiei şi coordonate metodologic de CNEI. Structura, organizarea şi funcţionarea CJRAE/CMBRAE se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(2) CJRAE/CMBRAE sunt instituţii de învăţământ special integrat specializate în oferirea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea de servicii educaţionale specifice acordate copiilor/elevilor, cadrelor didactice, părinţilor şi membrilor comunităţii, pentru a asigura tuturor accesul la o educaţie de calitate, precum şi asistenţa necesară în acest sens.
(3) CJRAE/CMBRAE coordonează, monitorizează şi evaluează metodologic activitatea profesorilor-consilieri şcolari, profesorilor-logopezi, profesorilor-psihologi, mediatorilor şcolari, asistenţilor sociali, profesorilor itineranţi şi de sprijin, a cadrelor didactice implicate în programe de educaţie parentală, desfăşurată în cadrul cabinetelor de asistenţă psihopedagogică, a cabinetelor logopedice, a camerelor-resursă şi altor spaţii dedicate, în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar. CJRAE/CMBRAE colaborează cu centrele şcolare pentru educaţie incluzivă în vederea integrării preşcolarilor/elevilor cu CES.
(4) Finanțarea CJRAE/CMBRAE, a cabinetelor de asistenţă psihopedagogică, a cabinetelor logopedice interşcolare, a camerelor-resursă şi altor spaţii dedicate asistenţei educaţionale se asigură de la bugetul unităţii administrativ-teritoriale pe raza căreia îşi desfăşoară activitatea, din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale ale consiliilor judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în baza prevederilor privind finanţarea învăţământului.
(5) CJRAE/CMBRAE îndeplineşte următoarele funcţii:
a) de coordonare, monitorizare şi evaluare a serviciilor specifice din judeţ/municipiu;
b) de monitorizare a evoluţiei beneficiarilor serviciilor educaţionale;
c) de informare şi documentare pentru beneficiarii serviciilor educaţionale;
d) de colaborare cu partenerii sociali din comunitate, precum şi cu organizaţii şi asociaţii la nivel naţional şi internaţional;
e) de colaborare cu instituţiile care au atribuţii în domeniul social, al sănătăţii, al ordinii publice şi securităţii, în interesul beneficiarilor primari.
(6) CJRAE/CMBRAE dezvoltă, coordonează, monitorizează şi evaluează următoarele servicii:
a) servicii de asistenţă psihopedagogică pentru elevii în risc de excluziune şcolară;
b) servicii de consiliere vocaţională, orientare şcolară şi profesională;
c) servicii de terapii logopedice;
d) servicii de evaluare, orientare/reorientare dinspre învăţământul special spre învăţământul de masă şi invers;
e) servicii de mediere şcolară;
f) servicii de sprijin psihopedagogic pentru elevii cu CES integraţi în învăţământul de masă;
g) servicii de sprijin, consiliere şi formare a cadrelor didactice, în parteneriat cu CNFDCD şi CCD;
h) servicii de educaţie parentală;
i) servicii de intervenţie în situaţii de violenţă şcolară, de mediere a conflictelor şcolare şi de consiliere a preşcolarilor/ elevilor implicaţi în situaţii de violenţă şcolară;
j) servicii de informare, consiliere şi sprijin pentru personalul unităţilor de învăţământ şi pentru elevi în scopul prevenirii traficului şi consumului de droguri, a delincvenţei şi predelincvenţei juvenile şi a altor comportamente de risc, precum şi a oricărei forme de violenţă în spaţiul şcolar, inclusiv bullying, cyberbullying, hărţuire;
k) servicii de facilitare a integrării sociale şi culturale a preşcolarilor/elevilor în colectivul clasei/grupei şi al unităţii de învăţământ.
ART. 121
(1) Se înfiinţează Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, cu sediul principal în municipiul Bucureşti, str. General Berthelot nr. 26, sectorul 1, şi Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, denumit în continuare IŞE, cu sediul în municipiul Bucureşti, str. Ştirbei Vodă nr. 37, sectorul 1, în subordinea Ministerului Educaţiei, prin preluarea activităţii şi structurilor specializate de la Centrul Naţional pentru Politici şi Evaluare în Educaţie, care se desfiinţează.
(2) CNCE şi IŞE nou-înfiinţate preiau, pe bază de protocol, personalul şi activităţile Centrului Naţional pentru Politici şi Evaluare în Educaţie şi se subrogă, în toate drepturile, obligaţiile, contractele, deciziile de finanţare, ordinele de finanţare, acordurile şi litigiile instituţiei, structurii sau activităţii preluate inclusiv prin preluarea tuturor bunurilor mobile şi imobile aflate în administrarea sau, după caz, în proprietatea acestuia.
(3) Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare are ca atribuţii principale coordonarea elaborării şi revizuirii periodice a curriculumului naţional, coordonarea sistemului naţional de evaluare şi examinare în învăţământul preuniversitar.
(4) Structura organizatorică, precum şi funcţiile şi atribuţiile aparatului propriu al Centrului Naţional pentru Curriculum şi Evaluare sunt aprobate prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(5) În îndeplinirea atribuţiilor sale, CNCE poate să colaboreze cu specialişti şi cadre didactice cu experienţă, pe bază de contracte civile. Tarifele pentru plata colaboratorilor se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei.
(6) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea şi funcţionarea CNCE se realizează încadrarea personalului preluat, în numărul maxim de posturi aprobat şi în noile structuri organizatorice, prin respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru fiecare categorie de personal.
(7) Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei are ca atribuţii principale: cercetarea, dezvoltarea şi inovarea în educaţie, pentru cunoaşterea şi înţelegerea contextelor, fenomenelor şi proceselor educaţionale, în vederea fundamentării deciziilor de politici publice în domeniul educaţiei, pe baza datelor de cercetare. Activitatea se desfăşoară în baza unui plan anual de cercetare aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(8) Structura organizatorică, precum şi funcţiile şi atribuţiile aparatului propriu ale IŞE sunt aprobate prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(9) În îndeplinirea atribuţiilor sale, IŞE poate să colaboreze cu specialişti şi cadre didactice cu experienţă, pe bază de contracte civile. Tarifele pentru plata colaboratorilor se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei.
(10) În cadrul IŞE funcţionează o secţie de cercetare şi inovare pentru învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale şi în cadrul CNCE funcţionează un compartiment din care fac parte specialişti în învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale.
(11) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea şi funcţionarea IŞE se realizează încadrarea personalului preluat în numărul maxim de posturi aprobat şi în noile structuri organizatorice, prin respectarea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru fiecare categorie de personal.
ART. 122
Centrele de formare continuă în limbile minorităţilor naţionale au personalitate juridică şi sunt finanţate integral din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educaţiei şi funcţionează în subordinea Ministerului Educaţiei. Atribuţiile, structura, organizarea şi funcţionarea acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
ART. 123
(1) Unitatea pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar se organizează, ca instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Educaţiei, cu rol de suport tehnic pentru Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, finanţat de la bugetul de stat.
(2) Structura, organizarea şi funcţionarea Unităţii pentru finanţarea învăţământului preuniversitar se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) Obiectivele Unităţii pentru finanţarea învăţământului preuniversitar sunt următoarele:
a) propune politici de finanţare a învăţământului preuniversitar şi standarde de cost per elev/preşcolar/ antepreşcolar, precum şi coeficienţi de diferenţiere pentru costurile standard per elev/preşcolar/antepreşcolar şi coeficienţi de corecţie pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, în vederea asigurării standardelor de calitate în învăţământul preuniversitar;
b) monitorizează activitatea de finanţare, inclusiv a celei pe baza costurilor standard per elev/preşcolar/antepreşcolar a unităţilor de învăţământ preuniversitar acreditat şi propune redistribuirea fondurilor alocate prin bugetul de stat, pentru asigurarea finanţării unităţilor de învăţământ preuniversitar;
c) elaborează rapoarte, metodologii, studii, analize, prognoze şi programe de formare privind utilizarea eficientă şi transparentă a banilor publici alocaţi pentru finanţarea de bază a învăţământului preuniversitar;
d) prezintă anual Ministerului Educaţiei un raport privind starea finanţării învăţământului preuniversitar.
ART. 124
Se înfiinţează Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual, ca organ de specialitate în subordinea Ministerului Educaţiei, instituţie publică cu personalitate juridică, prin reorganizarea Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, finanţat din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat.
ART. 125
(1) CNITTD are ca scop dezvoltarea învăţământului liceal tehnologic, postliceal şi tehnologic-dual, în concordanţă cu nevoile de dezvoltare socioeconomică locală, regională şi naţională identificate în documente strategice.
(2) Organizarea şi funcţionarea CNITTD, precum şi preluarea personalului se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
ART. 126
(1) Institutul Limbii Române este un organ de specialitate cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Educaţiei, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat. Institutul Limbii Române are ca atribuţii promovarea cunoaşterii limbii române, sprijinirea persoanelor care învaţă această limbă şi atestarea cunoştinţelor de limba română. Atribuţiile, structura, organizarea şi funcţionarea acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(2) În anul şcolar 2023-2024 se elaborează o strategie de dezvoltare a Institutului Limbii Române, cu implementare din anul 2025, care va viza o acoperire globală a nevoilor educaţionale în ceea ce priveşte limba, cultura şi civilizaţia românească din comunităţilor româneşti din afara graniţelor ţării.
ART. 127
În domeniul educaţiei, autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii:
a) asigură, împreună cu DJIP/DMBIP, şcolarizarea elevilor şi monitorizează participarea la cursuri a acestora pe durata învăţământului obligatoriu, emite avertismente părinţilor şi aplică sancţiuni;
b) iniţiază, asigură funcţionarea şi propune reorganizarea ori desfiinţarea, după caz, cu avizul conform al DJIP/DMBIP, a unităţilor de învăţământ de stat care funcţionează în raza administrativ-teritorială a acesteia;
c) asigură organizarea reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi confesional, toate nivelurile, şi special, nivelurile preşcolar, primar, gimnazial, profesional, în unităţile administrativ-teritoriale în care acestea îşi exercită autoritatea;
d) asigură publicarea, pentru fiecare an şcolar, a reţelei şcolare a unităţilor de învăţământ de stat, particular şi confesional, precum şi a listei unităţilor de învăţământ autorizate să funcţioneze provizoriu;
e) asigură spaţii suficiente pentru desfăşurarea activităţilor educaţionale de către toţi beneficiarii primari înscrişi în cadrul unităţilor de învăţământ de stat, în conformitate cu normele elaborate de Ministerul Educaţiei în colaborare cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei şi Ministerul Sănătăţii şi a reprezentanţilor autorităţilor locale;
f) asigură lucrări de investiţii necesare pentru construcţia unor şcoli noi, pentru extinderea şcolilor existente, mansardare, pentru modernizarea spaţiilor destinate desfăşurării de activităţi educaţionale, în conformitate cu normativele privind proiectarea, realizarea şi exploatarea construcţiilor din domeniul educaţional, precum şi a normelor de igienă, aprobate prin ordin al ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, respectiv ministrului sănătăţii;
g) asigură organizarea şi desfăşurarea procesului educaţional în conformitate cu standardele aplicabile;
h) asigură angajarea personalului medical de specialitate, cu avizul Ministerului Sănătăţii, în cabinetele medicale;
i) pot asigura, din venituri proprii, burse şcolare;
j) asigură, din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, acoperirea cheltuielilor pentru transportul de tip curse şcolare destinat exclusiv preşcolarilor şi elevilor;
k) asigură personalului didactic care nu dispune de locuinţă în unitatea administrativ-teritorială decontarea cheltuielilor de transport;
l) pot asigura fonduri pentru organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şi a concursurilor şcolare locale/judeţene/ale municipiului Bucureşti, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, precum şi pentru acordarea stimulentelor financiare elevilor care au obţinut distincţii, medalii şi premii speciale şi cadrelor didactice care s-au ocupat de pregătirea acestora;
m) pot participa la organizarea şi finanţarea unor programe educaţionale, precum programul „Şcoala după şcoală“, programul „A doua şansă“ sau alte programe remediale;
n) participă la organizarea şi poate contribui la finanţarea unor programe şi activităţi naţionale sau locale pentru reducerea abandonului şcolar;
o) participă şi desemnează reprezentanţi în consiliile administrative ale unităţilor de învăţământ, consiliile consultative pentru învăţământ preuniversitar, consiliile de coordonare a zonelor de investiţii prioritare în educaţie şi alte consilii prevăzute de prezenta lege;
p) pot participa la finanţarea unităţilor de educaţie extraşcolare;
q) asigură, împreună cu instituţiile abilitate în acest sens, siguranţa beneficiarilor primari şi a personalului din unităţile de învăţământ;
r) elaborează, împreună cu DJIP/DMBIP, un plan de dezvoltare a reţelei şcolare şi a sistemului de transport şcolar, bazat pe evoluţiile demografice, în vederea asigurării unei dezvoltări coerente a reţelei şcolare.
SECŢIUNEA a 2-a
Conducerea şi coordonarea la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar
ART. 128
(1) Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat cu personalitate juridică, cu excepţia celor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, sunt conduse de consiliile de administraţie, de directori şi de directori adjuncţi, unde este cazul. În exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile de administraţie şi directorii conlucrează cu:
a) Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii, denumită în continuare CEAC;
b) Comisia pentru Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică, denumită în continuare CFDCD;
c) consiliul profesoral;
d) autorităţile administraţiei publice locale;
e) consiliul reprezentativ al părinţilor şi asociaţiile de părinţi, acolo unde există;
f) organizaţiile sindicale afiliate federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar;
g) consiliul şcolar al elevilor.
(2) În unităţile de învăţământ de stat, consiliul de administraţie este organul deliberativ de conducere al unităţii de învăţământ şi este constituit din 7, 9 sau 11 membri, astfel:
a) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 7 membri, aceştia sunt: directorul, 2 cadre didactice, 2 reprezentanţi ai părinţilor, primarul sau un reprezentant al primarului, un reprezentant al consiliului local. Prevederile se aplică în mod corespunzător unităţilor de învăţământ cu efective mai mici de 300 de beneficiari primari. Cvorumul de şedinţă este constituit în prezenţa a cel puţin 4 membri;
b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, aceştia sunt: directorul, 3 cadre didactice, din care un reprezentant poate fi un reprezentant al personalului didactic auxiliar, primarul sau un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului local, 2 reprezentanţi ai părinţilor. Prevederile se aplică în mod corespunzător unităţilor de învăţământ cu efective între 301 şi 400 de beneficiari primari. Cvorumul de şedinţă este constituit în prezenţa a cel puţin 5 membri;
c) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 11 membri, aceştia sunt: directorul, 4 cadre didactice din care un reprezentant poate fi un reprezentant al personalului didactic auxiliar, primarul sau un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului local, 3 reprezentanţi ai părinţilor. Prevederile se aplică în mod corespunzător unităţilor de învăţământ cu efective de peste 400 de beneficiari primari. Cvorumul de şedinţă este constituit în prezenţa a cel puţin 6 membri;
d) în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ de nivel liceal/postliceal, din cota aferentă părinţilor un loc este repartizat, cu drept de vot, unui reprezentant al elevilor care a împlinit 18 ani;
e) în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ care şcolarizează doar nivel postliceal cota aferentă părinţilor revine reprezentanţilor elevilor;
f) în unităţile de învăţământ care organizează învăţământ liceal tehnologic şi postliceal, consiliile de administraţie se pot mări cu 2 membri desemnaţi de operatorii economici parteneri, asociaţii profesionale partenere, consorţii partenere. Reprezentantul desemnat de unul dintre operatorii economici poate avea calitatea de preşedinte al consiliului de administraţie.
Preşedintele consiliului de administraţie este ales dintre membrii acestuia cu majoritate simplă a voturilor. În cazul în care sunt mai mulţi operatori economici parteneri, asociaţii profesionale partenere şi consorţii partenere, aceştia îşi desemnează reprezentanţii în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau pot forma un consiliu reprezentativ care să nominalizeze reprezentanţii pe locurile care le sunt alocate. În acest caz, cvorumul de şedinţă reglementat la lit. a)-c) se măreşte cu 1 membru, respectiv 2 membri;
g) în unităţile de învăţământ care organizează exclusiv învăţământ tehnologic, componenţa consiliului de administraţie asigură reprezentarea în număr egal a membrilor din partea operatorilor economici, asociaţiilor profesionale partenere, consorţiilor partenere, respectiv a membrilor din partea cadrelor didactice, alături de primar sau un reprezentant al acestuia, un reprezentant al consiliului local şi un reprezentant al părinţilor. În cazul în care sunt mai mulţi operatori economici parteneri, aceştia vor desemna reprezentanţii în consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau pot forma un consiliu reprezentativ care să desemneze reprezentanţii pe locurile care le sunt alocate;
h) în unităţile de învăţământ în care funcţionează grupe/clase în limbile minorităţilor naţionale, în consiliul de administraţie minoritatea respectivă va fi reprezentată şi de cadre didactice, părinţi şi elevi aparţinând minorităţii respective;
i) în unităţile de învăţământ vocaţional teologic, consiliile de administraţie se măresc, suplimentar, cu 2 membri, desemnaţi de cultul respectiv. În acest caz, cvorumul de şedinţă reglementat la lit. a)-c) se măreşte cu un membru.
(3) În unităţile de învăţământ special de stat, consiliul de administraţie este organul deliberativ de conducere şi este constituit din 9 membri, astfel: 4 cadre didactice, inclusiv directorul, din care 1 reprezentant poate fi al personalului didactic auxiliar, preşedintele consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau un reprezentant al acestuia, 2 reprezentanţi ai consiliului judeţean/2 reprezentanţi ai consiliului local al sectorului municipiului Bucureşti pe raza căruia se află unitatea de învăţământ, 2 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul şi directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă. Cvorumul de şedinţă este constituit în prezenţa a cel puţin 5 membri.
(4) Preşedintele consiliului de administraţie este directorul unităţii de învăţământ, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (2) lit. f). Preşedintele conduce şedinţele consiliului de administraţie şi semnează hotărârile adoptate.
(5) La şedinţele consiliului de administraţie participă, cu statut de observator, reprezentanţii federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar care au membri în unitatea de învăţământ şi ai asociaţiei de părinţi membre a federaţiilor părinţilor cu activitate relevantă la nivel naţional, iar pentru unităţile de învăţământ gimnazial sau liceal, preşedintele consiliului şcolar al elevilor cu statut de observator. Preşedintele consiliului de administraţie convoacă observatorii la toate şedinţele consiliului de administraţie.
(6) În învăţământul particular şi confesional, în componenţa consiliului de administraţie sunt incluşi reprezentanţi ai fondatorilor. Conducerea consiliului de administraţie este asigurată de persoana desemnată de fondatori. În unităţile care şcolarizează beneficiari primari la niveluri din învăţământul obligatoriu, consiliul de administraţie cuprinde şi un reprezentant al consiliului local.
(7) La şedinţele consiliului de administraţie ale unităţii de învăţământ preuniversitar de stat participă şi profesorul consilier şcolar, atunci când se discută aspecte ce ţin de activitatea acestuia.
(8) Cu excepţia directorului şi directorului adjunct, nu poate face parte din consiliul de administraţie personalul didactic de predare, de conducere, îndrumare şi control şi nici personalul didactic auxiliar şi administrativ care are şi calitatea de părinte al unui elev înmatriculat în respectiva unitate de învăţământ, respectiv persoana care a fost condamnată pentru o faptă penală săvârşită cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării, sau cadrul didactic care are o sancţiune disciplinară neradiată.
(9) Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii principale:
a) adoptă proiectul de buget şi avizează execuţia bugetară la nivelul unităţii de învăţământ;
b) aprobă planul de dezvoltare instituţională, respectiv planul de acţiune al unităţii de învăţământ preuniversitar, la propunerea directorului unităţii de învăţământ;
c) aprobă, la propunerea consiliului profesoral şi după consultarea consiliului şcolar al elevilor şi părinţilor, curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii;
d) analizează şi aprobă propunerile de colaborare cu terţii, în condiţiile legii şi cu respectarea principiului interesului superior al beneficiarului primar;
e) aprobă planul de încadrare cu personal didactic de predare şi didactic auxiliar, precum şi schema de personal administrativ, în conformitate cu normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului educaţiei;
f) aprobă programe de dezvoltare profesională a salariaţilor, la propunerea consiliului profesoral;
g) stabileşte sancţiunile disciplinare care se aplică personalului unităţii de învăţământ;
h) aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatul concursurilor, conform legislaţiei în vigoare;
i) aprobă programul şi orarul unităţii de învăţământ;
j) îşi asumă răspunderea publică pentru performanţele unităţii de învăţământ, alături de director;
k) monitorizează activitatea de raportare a datelor şi informaţiilor în sistemele informatice naţionale;
l) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin legislaţia în vigoare.
(10) Hotărârile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, răspunderea disciplinară şi disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unităţii de învăţământ de către consiliul de administraţie, cu majoritatea voturilor membrilor consiliului. Angajatorul este unitatea de învăţământ.
(11) În cazul în care hotărârile consiliului de administraţie nu pot fi luate conform alin. (10), acesta va fi reconvocat o singură dată. La următoarea şedinţă cvorumul de şedinţă necesar adoptării este de jumătate plus unu din membrii consiliului de administraţie, iar hotărârile consiliului de administraţie se adoptă cu 2/3 din voturile celor prezenţi. Dacă în urma votului nu se obţine numărul de 2/3 din voturile celor prezenţi, hotărârea nu poate fi adoptată.
(12) Hotărârile consiliului de administraţie se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenţi, cu excepţia celor prevăzute la alin. (11). Hotărârile consiliului de administraţie care vizează personalul din unitate, respectiv: procedurile pentru ocuparea posturilor, a funcţiilor de conducere, acordarea gradaţiei de merit, restrângerea de activitate, acordarea calificativelor, aplicarea de sancţiuni şi altele asemenea, se iau prin vot secret. Membrii consiliului de administraţie care se află în conflict de interese nu participă la vot.
(13) Hotărârile privind bugetul şi patrimoniul unităţii de învăţământ se iau cu majoritatea voturilor membrilor consiliului de administraţie. Componenţa consiliului de administraţie, precum şi hotărârile adoptate de acesta se publică la avizierul şcolar, precum şi pe website-ul unităţii de învăţământ preuniversitar.
(14) Directorul unităţii de învăţământ emite deciziile conform hotărârilor consiliului de administraţie.
(15) Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea directorului sau a unei treimi dintre membri.
(16) Metodologia-cadru de organizare şi funcţionare a consiliului de administraţie este aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(17) Reprezentantul desemnat al primarului/primarului de sector, respectiv reprezentantul desemnat al preşedintelui consiliului judeţean în consiliul de administraţie şi reprezentanţii consiliului local, consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti, nu pot avea calitatea de personal didactic de predare, de conducere, îndrumare şi control, personal didactic auxiliar sau administrativ în unitatea de învăţământ respectivă.
ART. 129
(1) Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ este format din totalitatea cadrelor didactice din unitatea de învăţământ, este prezidat de către director şi se întruneşte lunar sau ori de câte ori este nevoie, la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membrii săi.
(2) Atribuţiile principale ale consiliului profesoral sunt următoarele:
a) gestionează şi asigură calitatea actului didactic;
b) stabileşte şi monitorizează aplicarea Codului de etică profesională elaborat în conformitate cu codul-cadru de etică profesională aprobat prin ordin al ministrului educaţiei;
c) propune consiliului de administraţie fişele de evaluare a personalului angajat al unităţii de învăţământ, în baza cărora se stabileşte calificativul anual;
d) propune consiliului de administraţie măsuri de optimizare a procesului didactic;
e) propune consiliului de administraţie curriculumul la decizia elevului din oferta şcolii;
f) propune consiliului de administraţie premierea şi acordarea titlului de „profesorul anului“ personalului didactic de predare cu rezultate deosebite la catedră;
g) aprobă sancţionarea abaterilor disciplinare ale elevilor;
h) propune consiliului de administraţie iniţierea procedurii legale pentru încălcări ale eticii profesionale din partea cadrelor didactice;
i) propune consiliului de administraţie programe de formare şi dezvoltare profesională continuă pentru cadrele didactice;
j) propune şi alege cadrele didactice membre ale consiliului de administraţie, precum şi în alte comisii constituite la nivelul unităţii de învăţământ;
k) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de consiliul de administraţie.
(3) Organizarea şi funcţionarea consiliului profesoral sunt stabilite în conformitate cu prevederile Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
ART. 130
(1) La nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se constituie, prin decizie a directorului, Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii şi Comisia pentru formare şi dezvoltare în cariera didactică, în baza hotărârii consiliului profesoral.
(2) Membrii comisiilor prevăzute la alin. (1) şi responsabilii acestora se aleg din rândul personalului didactic de predare titular, prin vot secret, de către consiliul profesoral. Responsabilii comisiilor nu pot ocupa funcţia de director sau director adjunct.
(3) Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii elaborează şi coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a calităţii, analizează rapoartele întocmite cu ocazia inspecţiilor generale şi tematice şi formulează propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei la nivelul unităţii de învăţământ.
(4) Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii colaborează cu ARACIIP, cu biroul judeţean pentru inspecţie şcolară şi asigurare a calităţii, cu consiliul de administraţie, cu structurile asociative ale părinţilor, cu consiliul şcolar al elevilor şi cu consiliul profesoral al unităţii de învăţământ.
(5) Comisia pentru formare şi dezvoltare în cariera didactică identifică nevoile de formare continuă ale personalului didactic, programele şi proiectele destinate formării continue a personalului didactic şi monitorizează evoluţia în carieră a cadrelor didactice, participarea personalului didactic la programe şi proiecte de formare continuă.
(6) Comisia pentru formare şi dezvoltare în cariera didactică colaborează cu DJIP/DMBIP, cu CNFDCD şi CCD, cu consiliul de administraţie şi cu consiliul profesoral al unităţii de învăţământ.
(7) Organizarea şi funcţionarea Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii şi Comisiei pentru formare şi dezvoltare în cariera didactică sunt stabilite prin prevederile Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
SECŢIUNEA a 3-a
Participarea în programe ale Uniunii Europene în domeniul educaţiei
ART. 131
(1) Ministerul Educaţiei susţine implicarea unităţilor de învăţământ în programe ale Uniunii Europene în domeniul educaţiei, ca instrument de dezvoltare instituţională şi de creştere a calităţii educaţiei.
(2) Rezultatele învăţării obţinute de către cadrele didactice care participă la mobilităţi cu scop de învăţare în proiectele finanţate prin programele UE în domeniul educaţiei vor fi recunoscute şi echivalate în baza metodologiei de acordare a ECTS în învăţarea pe tot parcursul vieţii, ce se aprobă prin ordin al Ministerului Educaţiei şi care este aplicată de CCD/CNFDCD.
(3) Rezultatele învăţării obţinute de elevii care participă la mobilităţi în proiectele finanţate prin programele UE în domeniul educaţiei vor fi recunoscute printr-o metodologie specifică aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(4) Conducerile unităţilor de învăţământ vor sprijini participarea cadrelor didactice la mobilităţi cu scop de învăţare, prin asigurarea suplinirii pe perioada mobilităţii, utilizând resurse financiare din finanţarea complementară, conform art. 140 alin. (2) lit. h). Perioada în care cadrele didactice şi de conducere participă la mobilităţi cu scop de învăţare este considerată perioadă de activitate, participanţii beneficiind de toate drepturile salariale din ţară conform legislaţiei în vigoare.
(5) Conducerea unităţilor de învăţământ are obligaţia de a sprijini participarea elevilor la mobilităţi cu scop educaţional şi să asigure recunoaşterea stagiului sau perioadei petrecute în străinătate ca fiind echivalentă cu perioada de prezenţă la activităţile obişnuite ale şcolii. În acest sens se vor dezvolta şi aplica metodologii specifice de evaluare a competenţelor dobândite de elevi în timpul stagiului în străinătate, care vor fi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Aceste metodologii vor fi folosite pentru a echivala şi recunoaşte competenţele dobândite în străinătate cu cele dobândite în unitatea de învăţământ de origine. De asemenea, conducerea unităţilor de învăţământ va lua măsurile necesare pentru a motiva absenţele elevilor care participă la astfel de mobilităţi şi pentru a permite recuperarea materiei pierdute, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(6) În vederea stimulării participării elevilor la programele internaţionale de mobilitate şi a recunoaşterii realizărilor lor, Ministerul Educaţiei va promova portofoliul Europass de recunoaştere a perioadei petrecute în străinătate, în cazul finalizării cu succes a stagiului de mobilitate. Acestea vor fi incluse în dosarele şcolare ale elevilor şi în alte documente oficiale relevante.
(7) Ministerul Educaţiei va sprijini organizarea de evenimente de promovare a programelor internaţionale de mobilitate şi a realizărilor elevilor care au participat la aceste programe, în scopul de a creşte gradul de conştientizare şi de implicare a comunităţilor locale în aceste proiecte.
(8) Participarea unităţilor de învăţământ în proiectele finanţate prin programele UE în domeniul educaţiei, numărul de mobilităţi realizate, rezultatele şi implementarea acestora se includ printre criteriile de evaluare generală a performanţelor unităţilor de învăţământ de către ARACIIP şi printre criteriile de evaluare externă periodică a calităţii.
(9) Metodologia de evaluare a cadrelor didactice şi didactice auxiliare va include un criteriu referitor la implicarea acestora în elaborarea şi implementarea proiectelor finanţate prin programele UE în domeniul educaţiei.
(10) Pentru recunoaşterea rezultatelor deosebite obţinute de unităţile de învăţământ în implementarea proiectelor finanţate prin programele UE în domeniul educaţiei, Ministerul Educaţiei organizează anual concursul „Şcoala Europeană“, conform metodologiei stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, acordând premii şi distincţii unităţilor câştigătoare.
(11) Cadrele didactice care coordonează implementarea proiectelor europene la nivel de unitate de învăţământ, dar nu sunt remunerate pentru această activitate pot beneficia de o reducere a normei didactice de la 18 la 16 ore/săptămână cu acordul consiliului de administraţie, la propunerea directorului unităţii de învăţământ, în conformitate cu condiţiile şi metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
SECŢIUNEA a 4-a
Transformări digitale în învăţământul preuniversitar
ART. 132
(1) Transformările digitale în învăţământul preuniversitar au în vedere Strategia naţională pentru digitalizarea educaţiei şi dezvoltarea competenţelor digitale în rândul comunităţii educaţionale, strategie adoptată prin hotărâre a Guvernului în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Se înfiinţează Unitatea Executivă pentru Suport, Mentenanţă şi Asistenţă Tehnică pentru Digitalizare, denumită în continuare UESMATD, instituţie publică cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Educaţiei, cu finanţare din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat, cu responsabilităţi în formarea utilizatorilor de tehnologie digitală din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, digitalizarea proceselor şi asistenţă în furnizarea de soluţii pentru probleme informatice la nivel hardware şi software, conform legislaţiei în vigoare. Organizarea şi funcţionarea UESMATD se aprobă prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(3) UESMATD poate să folosească colaboratori externi, angajaţi pe bază de contract civil, experţi în IT, remuneraţi în condiţiile legii.
(4) UESMATD va asigura, direct sau prin servicii externe, integrarea, dezvoltarea şi mentenanţa platformelor strategice ale Ministerului Educaţiei. Lista platformelor educaţionale digitale ce îndeplinesc criteriile calitative, tehnice şi de securitate minimale şi, după caz, metodologiile privind gestionarea bazelor de date aferente se aprobă prin ordine ale ministrului educaţiei, în maximum 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(5) În învăţământul preuniversitar, dezvoltarea platformelor strategice se realizează cu respectarea standardului informatic minim impus dezvoltării, administrării şi interoperabilităţii platformelor dedicate proceselor şi gestiunii de date educaţionale în învăţământul preuniversitar, adoptat prin hotărâre a Guvernului. Acest standard se realizează în conformitate cu prevederile <LLNK 12022 242 10 201 0 18>Legii nr. 242/2022 privind schimbul de date între sisteme informatice şi crearea Platformei naţionale de interoperabilitate, ale legislaţiei protecţiei datelor cu caracter personal, interoperabilitatea tehnică, semantică şi sintactică deplină, precum şi, în mod obligatoriu, cu ale legislaţiei europene şi bunelor practici la nivel global.
(6) Toate dezvoltările, integrările şi asistenţa asociată activităţii UESMATD se vor face cu respectarea standardului informatic minim impus dezvoltării, administrării şi interoperabilităţii platformelor dedicate proceselor şi gestiunii de date educaţionale în învăţământul preuniversitar, prevăzut la alin. (5).
(7) UESMATD colaborează cu CNFDCD în dezvoltarea de programe de formare pentru personalul ce utilizează sau urmează să utilizeze platformele strategice din învăţământul preuniversitar.
(8) UESMATD colaborează cu CNCE, IŞE, Agenţia de Administrare a Reţelei Naţionale de Informatică pentru Educaţie şi Cercetare şi alte instituţii cu atribuţii în domeniul învăţământului în vederea asigurării accesibilităţii resurselor educaţionale online.
(9) Ministerul Educaţiei controlează gestionarea bazelor de date electronice aferente platformelor strategice prevăzute la alin. (4), decide cu privire la modificările şi îmbunătăţirile care se aduc pe baza propunerilor înaintate de către instituţiile care utilizează sistemele informatice şi răspunde solidar pentru confidenţialitatea datelor cu caracter personal înregistrate alături de celelalte instituţii care au acces la acestea.
(10) Datele colectate sunt prelucrate în conformitate cu prevederile <LLNK 12016 679120BO01 0 28>Regulamentului (UE) 2016/679, precum şi ale <LLNK 12018 190 12 201 0 18>Legii nr. 190/2018, cu modificările ulterioare.
(11) Bazele de date pot fi interoperabile cu alte baze de date electronice. Interoperabilitatea se realizează în baza unor protocoale încheiate între Ministerul Educaţiei şi alte ministere sau autorităţi de care aparţin instituţiile care gestionează celelalte baze de date de la nivel naţional. Protocoalele vor avea la bază ordine de ministru comune între ministerele responsabile. Aceste protocoale vor fi realizate cu respectarea <LLNK 12016 679120BO01 0 28>Regulamentului (UE) 2016/679, precum şi ale legislaţiei naţionale aplicabile domeniului protecţiei datelor.
(12) Platformele strategice ale Ministerului Educaţiei vor asigura schimbul de date deschise, în conformitate cu legislaţia privind protecţia datelor cu caracter personal şi <LLNK 12022 179 10 201 0 18>Legea nr. 179/2022 privind datele deschise şi reutilizarea informaţiilor din sectorul public. Datele deschise vor fi publicate în portalul Guvernului României dedicat seturilor de date deschise, putând fi publicate, de asemenea, pe platforme tematice proprii aflate în coordonarea Ministerului Educaţiei, respectiv în agregatoare de seturi de date deschise la nivel internaţional.
ART. 133
(1) Sistemul integrat de management al şcolarităţii, finanţat de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Educaţiei, este un ansamblu de resurse informatice, de comunicaţii şi de securitate cibernetică, bazat pe tehnologia „cloud computing“, interconectat la nivel de servicii cu „clouduri“ publice şi/sau private. Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Sistemului integrat de management al şcolarităţii se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, adoptată în termen de 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Catalogul electronic, parte a Sistemului integrat de management al şcolarităţii, este o aplicaţie care rulează pe o infrastructură de tip „cloud“, bazată pe principiile interoperabilităţii şi interconectării. Înfiinţarea, organizarea, funcţionarea, planul de migrare şi interconectare, precum şi calendarul operaţionalizării catalogului electronic se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei în maximum 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) În termen de 36 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, portofoliul educaţional va fi realizat şi în format digital integrat, ca parte a Sistemului integrat de management al şcolarităţii, administrat de Ministerul Educaţiei prin intermediul UESMATD.
(4) Ministerul Educaţiei va pune la dispoziţia instituţiilor de învăţământ şi a celor îndreptăţite prin lege să gestioneze datele cu caracter educaţional soluţii de interconectare în timp real pentru verificarea statutului de elev, respectiv absolvent al examenului de bacalaureat prin interfeţe de programare ale aplicaţiilor. Specificaţiile vor fi definite în Ghidul privind standardul informatic minim impus dezvoltării, administrării şi interoperabilităţii platformelor dedicate proceselor şi gestiunii de date educaţionale în învăţământul preuniversitar.
(5) Toate informaţiile legate de diplomele emise şi centralizate în sistemele integrate de management al şcolarităţii vor fi interconectate cu Registrul unic naţional integrat al diplomelor şi actelor de studii pentru a asigura trasabilitatea profilului educaţional şi profesional al beneficiarilor sistemului de educaţie.
(6) În termen de maximum 36 de luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educaţiei va asigura interoperabilitatea tuturor datelor existente în sistemele de management al şcolarităţii având la bază principiul „doar o singură dată“, asigurând trasabilitatea şi schimbul de date între sistemele operate la nivelul învăţământului preuniversitar spre universitar, precum şi alte baze de date gestionate de autorităţi şi instituţii publice, după caz.
(7) Începând cu anul şcolar 2027-2028, Ministerul Educaţiei, cu sprijinul CNCE şi UESMATD, asigură administrarea evaluărilor şi examenelor naţionale, integral în format digital, în conformitate cu prevederile art. 97 alin. (3).
(8) Se înfiinţează mecanismul de monitorizare a nivelului de maturitate digitală pentru învăţământul preuniversitar, sistem de evaluare, monitorizare şi îmbunătăţire a transformărilor digitale în ceea ce priveşte infrastructura software şi hardware disponibilă/accesibilă în fiecare unitate de învăţământ preuniversitar, precum şi nivelul competenţelor digitale în rândul elevilor şi cadrelor didactice.
(9) Operaţionalizarea mecanismului prevăzut la alin. (8) se realizează de către UESMATD pe baza unui ordin al ministrului educaţiei.
(10) În baza monitorizării prevăzute la alin. (8), UESMATD propune intervenţii specifice la nivel de sistem sau la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar.
CAP. X
Finanţarea şi baza materială a învăţământului preuniversitar
SECŢIUNEA 1
Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar
ART. 134
Finanţarea cheltuielilor pentru educaţie, la nivelul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar şi superior, cu toate componentele sale, reprezintă, anual, minimum 15% din cheltuielile bugetului general consolidat.
ART. 135
(1) Principiile finanţării învăţământului preuniversitar sunt următoarele:
a) resursa financiară urmează antepreşcolarul/preşcolarul/ elevul;
b) transparenţa fundamentării şi alocării fondurilor;
c) echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învăţământ de calitate;
d) corelarea volumului de resurse cu nevoile identificate şi obiectivele urmărite;
e) predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente şi stabile;
f) eficienţa utilizării resurselor;
g) asigurarea veniturilor necesare prin formula de finanţare, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar, cu personalitate juridică, sub efectiv.
(2) Învăţământul obligatoriu de stat este gratuit. Pentru unele niveluri sau forme de studiu se pot percepe taxe, în condiţiile stabilite de prezenta lege.
(3) Învăţământul poate fi susţinut şi direct de operatori economici, precum şi de alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii.
(4) Învăţământul poate fi susţinut prin burse, stimulente, premii, taxe, donaţii, sponsorizări, surse proprii şi alte surse legale.
ART. 136
(1) Ministerul Educaţiei are drept de iniţiativă în domeniile politicii financiare şi resurselor umane din domeniul educaţiei şi colaborează cu alte ministere, cu autorităţi publice locale, structuri asociative reprezentative ale autorităţilor administraţiei publice locale, cu Consiliul Naţional al Elevilor şi asociaţii reprezentative la nivel naţional ale elevilor, cu structuri asociative reprezentative ale părinţilor, cu activitate relevantă la nivel naţional, asociaţii reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, precum şi federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă în învăţământul preuniversitar.
(2) Unităţile administrativ-teritoriale pot contribui din veniturile proprii la finanţarea de bază şi complementară a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi a unităţilor de educaţie extraşcolară, inclusiv prin finanţarea directă a unor programe precum „Şcoală după şcoală“ sau „învăţare remedială“.
ART. 137
(1) Finanţarea învăţământului preuniversitar de stat, particular şi confesional, după caz, autorizat să funcţioneze provizoriu/acreditat în sistemul de învăţământ românesc, se asigură din fonduri publice sau din alte surse, potrivit legii.
(2) Finanţarea învăţământului preuniversitar particular şi confesional se face din taxe, din fonduri publice, în cazul învăţământului antepreşcolar, preşcolar şi al celui obligatoriu, precum şi din alte surse, potrivit legii.
(3) În învăţământul preuniversitar particular, taxele de şcolarizare se stabilesc de consiliul de administraţie al fiecărei unităţi de învăţământ, în condiţiile legii. La publicarea taxelor de şcolarizare, precum şi în contractul încheiat cu părinţii, este obligatorie precizarea sumei care este acoperită prin finanţarea acordată de la bugetul de stat.
(4) În cazul învăţământului liceal tehnologic, finanţarea din partea operatorilor economici se realizează în baza unui contract de parteneriat încheiat între unitatea de învăţământ, unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se află unitatea şcolară şi operatorul sau operatorii economici. Categoriile de cheltuieli pentru operatorii economici, pentru organizarea şi desfăşurarea învăţământului liceal tehnologic, sunt:
a) cheltuieli cu organizarea procesului de învăţământ, şi anume: cheltuieli efectuate pentru elevi, precum: burse şi premii oferite elevilor, echipamente de lucru/protecţie, transport, masă, cazare pe parcursul pregătirii practice la operatorul economic, alte facilităţi oferite acestora, respectiv cheltuieli cu securitatea şi sănătatea în muncă şi analize medicale obligatorii, în funcţie de domeniul de activitate, cheltuieli pentru asigurări de răspundere civilă în cazul unor eventuale accidente, daune sau vătămări corporale generate în timpul pregătirii practice la operatorul economic, cheltuieli materiale pentru susţinerea activităţilor desfăşurate pe parcursul pregătirii practice la operatorul economic, reprezentând rechizite, cărţi de specialitate, auxiliare didactice, softuri educaţionale, costuri legate de evaluarea şi certificarea elevilor, materii prime şi materiale consumabile şi alte cheltuieli de acest tip, cheltuieli aferente achiziţiei, punerii în funcţiune şi exploatării mijloacelor fixe utilizate la operatorul economic pe parcursul pregătirii practice a elevilor, cheltuieli cu utilităţile şi obiectele de inventar, cheltuieli aferente salarizării şi pregătirii personalului propriu al operatorilor economici – tutori şi formatori – pentru pregătirea practică a elevilor, cheltuieli aferente pregătirii şi sprijinirii cadrelor didactice din unitatea de învăţământ parteneră, precum şi sumele plătite direct cadrelor didactice, în baza unor contracte încheiate în condiţiile legii cu operatorul sau operatorii economici pentru alte activităţi decât cele prevăzute în norma didactică;
b) cheltuieli de investiţii în spaţii de învăţământ existente sau nou-edificate, precum şi în echipamente de natura mijloacelor fixe achiziţionate şi puse în funcţiune pentru a fi utilizate în vederea pregătirii elevilor, realizate în unitatea de învăţământ.
ART. 138
(1) Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cuprinde finanţarea de bază, finanţarea complementară şi finanţarea specială.
(2) Statul asigură finanţarea de bază pentru:
a) beneficiarii primari din învăţământul preuniversitar de stat autorizat provizoriu/acreditat;
b) antepreşcolarii şi preşcolarii din învăţământul preuniversitar particular şi confesional acreditat;
c) elevii din învăţământul preuniversitar particular şi confesional acreditat pe durata învăţământului obligatoriu.
(3) Finanţarea de bază se face în baza şi în limitele costului standard per elev/preşcolar/antepreşcolar.
(4) Costul standard per antepreşcolar/preşcolar/elev se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră şi profil.
(5) Costul standard pentru unităţile de învăţământ defavorizate, stabilite anual pe baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea Consiliului Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, este suplimentat cu 25%.
(6) Costul standard se suplimentează cu 25% pentru unităţile de învăţământ care fac parte din consorţii şcolare sau consorţii de învăţământ dual, constituite din unităţi de învăţământ din mediul urban şi rural.
(7) Determinarea costului standard per antepreşcolar/ preşcolar/elev se face de către Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, în condiţiile prezentei legi şi conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educaţiei şi aprobate prin hotărâre a Guvernului, aplicabile începând din anul şcolar 2024-2025.
(8) Finanţarea de bază a învăţământului preuniversitar se face după principiul „resursa financiară urmează antepreşcolarul/preşcolarul/elevul“, conform căruia alocaţia bugetară aferentă unui beneficiar se transferă la unitatea de învăţământ la care acesta învaţă, prin respectarea prevederilor alin. (2)-(4).
(9) Prin excepţie de la alin. (2) lit. b) şi c), statul asigură finanţarea de bază şi pentru unităţile de învăţământ particular şi confesional autorizate care nu percep taxe de studiu de la beneficiarii primari.
ART. 139
(1) Finanţarea de bază asigură desfăşurarea în condiţii normale a procesului de învăţământ, la nivel preuniversitar, conform standardelor naţionale.
(2) Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, pentru următoarele articole de cheltuieli, în funcţie de care se calculează costul standard per antepreşcolar/preşcolar/elev, după cum urmează:
a) cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora, prin bugetul Ministerului Educaţiei;
b) cheltuieli cu formarea continuă, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale;
c) cheltuieli cu bunuri şi servicii, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale;
d) cheltuieli de transport pentru personalul din învăţământul preuniversitar care nu dispune de locuinţă în unitatea administrativ-teritorială unde are postul.
(3) Costul standard pentru acoperirea cheltuielilor prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c) reprezintă minimum 20% din costul standard pentru cheltuielile prevăzute la alin. (2).
(4) Pentru unităţile de învăţământ preuniversitar acreditate/autorizate să funcţioneze provizoriu, înfiinţate în cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat, finanţarea pentru cheltuielile prevăzute la alin. (2) se asigură prin transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, pe baza costului standard per antepreşcolar/ preşcolar/elev, şi se cuprinde în contractul complementar încheiat cu instituţia de învăţământ superior de stat.
(5) Pentru şcolile din spital, înfiinţate în cadrul instituţiilor de învăţământ superior de medicină şi farmacie, finanţarea pentru cheltuielile prevăzute la alin. (2) se asigură, pentru perioada în care antepreşcolarul/preşcolarul/elevul este înscris la „Şcoala din spital“, prin transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, cel puţin la nivelul costului standard per antepreşcolar/preşcolar/elev majorat cu cel puţin 100%, în baza contractului complementar.
(6) Pentru unităţile de învăţământ preuniversitar în care sunt înscrişi antepreşcolari/preşcolari/elevi care beneficiază de nivelurile de intervenţie I, II sau, după caz, III, în conformitate cu dispoziţiile art. 69, finanţarea se asigură, prin transferuri de la bugetul de stat, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele autorităţilor administraţiei publice locale, cel puţin la nivelul costului standard per antepreşcolar/preşcolar/elev majorat cu 75%.
(7) Baza de calcul a fondurilor alocate unităţilor de învăţământ, pentru finanţarea de bază, o constituie costul standard per antepreşcolar/preşcolar/elev calculat de CNFÎP. În cazul unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică cu mai puţin de 300 de elevi sau mai puţin de 300 de antepreşcolari, preşcolari şi elevi, alocarea fondurilor se face luând în considerare un număr mai mare de elevi astfel încât procesul educaţional să se poată desfăşura în condiţii normale. Factorul de multiplicare este stabilit de CNFÎP şi este adoptat prin hotărâre a Guvernului privind costul standard.
(8) CNFÎP cuprinde reprezentanţii Ministerului Educaţiei, ai partenerilor sociali şi ai structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, ai învăţământului în limbile minorităţilor naţionale, numiţi prin ordin al ministrului educaţiei, şi beneficiază de secretariat tehnic din partea Unităţii pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar. Regulamentul de organizare şi funcţionare a CNFÎP se adoptă prin ordin al ministrului educaţiei.
(9) Alocarea fondurilor pentru finanţarea de bază a unităţii de învăţământ se face pe baza costului standard per antepreşcolar/preşcolar/elev, luând în considerare numărul de antepreşcolari/preşcolari/elevi din unitatea de învăţământ, precum şi coeficienţi de corecţie dependenţi de numărul mic de elevi în unitatea administrativ-teritorială, izolare lingvistică, izolare geografică, severitatea dezavantajelor, predarea în limba minorităţii naţionale şi alţi factori. La stabilirea finanţării se au în vedere factorii de ajustare determinaţi astfel încât să asigure acoperirea tuturor categoriilor de cheltuieli, în funcţie de specificul unităţilor de învăţământ.
(10) Finanţarea de bază, pentru cheltuielile prevăzute la alin. (2) lit. a), se aprobă, anual, după adoptarea legii bugetului de stat, prin ordin al ministrului educaţiei şi se repartizează de Ministerul Educaţiei către DJIP/DMBIP în vederea repartizării pe unităţi de învăţământ.
(11) Finanţarea de bază, pentru cheltuielile prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c), aprobată anual prin legea bugetului de stat, se repartizează de direcţiile generale regionale/administraţiile judeţene ale finanţelor publice, cu asistenţa tehnică de specialitate a DJIP/DMBIP, pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar.
(12) În situaţia în care, la nivelul unor unităţi de învăţământ, sumele repartizate în baza costului standard sunt insuficiente pentru plata drepturilor prevăzute la alin. (2) lit. a), DJIP/DMBIP efectuează redistribuiri ale acestor sume între unităţi de învăţământ de pe raza judeţului/municipiului Bucureşti sau procedează la alocarea sumelor rămase nerepartizate, după caz. Redistribuirea sau, după caz, alocarea de sume rămase nerepartizate unor unităţi de învăţământ de pe raza unor judeţe/sectoare ale municipiului Bucureşti diferite se realizează de către Ministerul Educaţiei cu respectarea principiului echităţii distribuirii fondurilor destinate unui învăţământ de calitate.
(13) Aprobarea redistribuirii sau repartizării sumelor potrivit prevederilor alin. (10) se va face numai după verificarea de către DJIP/DMBIP, pe baza raportului de audit, a modului de angajare a cheltuielilor şi utilizare a sumelor alocate pentru finanţarea de bază, pe baza costurilor standard per antepreşcolar/preşcolar/ elev, după caz, şi după verificarea corelării numărului de personal cu numărul de antepreşcolari/preşcolari/elevi.
(14) În cazul în care sumele repartizate în baza costului standard nu asigură plata cheltuielilor prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c) la unele unităţi de învăţământ, în cadrul sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată aprobate judeţului/municipiului Bucureşti prin legea bugetului de stat, direcţiile regionale ale finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor publice/direcţia generală a municipiului Bucureşti, cu asistenţa tehnică de specialitate a DJIP/DMBIP efectuează redistribuiri ale sumelor repartizate pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti cu această destinaţie sau procedează la repartizarea sumelor rămase nerepartizate, după caz. Redistribuirile se realizează cu respectarea principiului echităţii distribuirii fondurilor destinate unui învăţământ de calitate.
(15) Redistribuirea sumelor între unităţi de învăţământ, potrivit prevederilor alin. (12) şi (14), conduce implicit la modificarea bugetelor iniţiale aprobate, calculate pe baza costurilor standard per elev/preşcolar.
(16) Sumele alocate pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat ca finanţare de bază nu pot fi executate silit pentru recuperarea creanţelor stabilite prin titluri executorii în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale sau a unităţilor de învăţământ şi a unităţilor de educaţie extraşcolară.
ART. 140
(1) Finanţarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale şi alte cheltuieli asociate procesului de învăţământ preuniversitar de stat care nu fac parte din finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar.
(2) Finanţarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinaţie, pentru următoarele categorii de cheltuieli:
a) investiţii, reparaţii capitale şi curente, consolidări;
b) subvenţii pentru internate şi cantine;
c) cheltuieli pentru evaluarea periodică naţională a elevilor;
d) cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaţilor din învăţământul preuniversitar;
e) cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activităţi educative extraşcolare, centre de excelenţă organizate în cadrul sistemului de învăţământ;
f) cheltuieli pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii, pentru personalul angajat, beneficiarii primari;
g) gestionarea situaţiilor de urgenţă;
h) cheltuieli pentru asigurarea suplinirii cadrelor didactice în perioada participării în proiecte europene de cooperare în domeniul educaţiei şi formării profesionale;
i) alte cheltuieli de natura bunurilor şi serviciilor, care nu fac parte din finanţarea de bază;
j) cheltuieli cu bunuri de natura obiectelor de inventar;
k) cheltuieli cu materiale sanitare, reactivi, cărţi, publicaţii şi materiale documentare.
(3) Din veniturile proprii ale unităţilor administrativ-teritoriale de care aparţin unităţile de învăţământ preuniversitar de stat pot fi alocate ca finanţare complementară sume pentru următoarele cheltuieli, dar fără a se limita la acestea:
a) cheltuieli pentru bursele elevilor;
b) cheltuieli pentru premierea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cu rezultate deosebite în incluziunea sau în excelenţa şcolară, precum şi unităţilor de învăţământ preuniversitar în care se înregistrează un risc sporit de abandon şcolar/părăsire timpurie a şcolii;
c) cheltuieli pentru atragerea personalului didactic şi auxiliar, cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activităţi educative extraşcolare, centre de excelenţă organizate în cadrul sistemului de învăţământ, cheltuieli pentru cofinanţarea unor proiecte cu finanţare nerambursabilă/rambursabilă, după caz, nerambursabile;
d) cheltuieli pentru dotarea specifică a cantinelor, sălilor de sport, bibliotecilor, atelierelor şcolare, bazelor sportive.
(4) Finanţarea complementară aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe unităţi/subdiviziuni administrativ-teritoriale şi pe unităţi de învăţământ de direcţiile generale regionale/administraţiile financiare ale finanţelor publice şi cu asistenţa tehnică de specialitate a DJIP/DMBIP:
a) pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti, pentru unităţile de învăţământ;
b) pe judeţe/sectoare ale municipiului Bucureşti, pentru unităţile de educaţie extraşcolară.
ART. 141
Finanţarea de bază şi finanţarea complementară se realizează, după caz, pe baza contractului de management educaţional încheiat de directorul unităţii de învăţământ preuniversitar/unităţii de educaţie extraşcolară cu directorul general al DJIP/DMBIP pentru finanţarea primită din bugetul Ministerului Educaţiei şi a contractului de management încheiat de directorul unităţii de învăţământ preuniversitar cu ordonatorul principal de credite al autorităţii locale pentru finanţarea primită din bugetul autorităţilor locale.
ART. 142
(1) Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi unităţile de educaţie extraşcolară pot obţine venituri proprii din activităţi specifice în domeniul educaţiei, înfiinţate pe lângă unitatea de învăţământ, conform legii. Înfiinţarea de activităţi finanţate integral din venituri proprii se aprobă prin hotărâri ale autorităţilor deliberative ale administraţiei publice locale, care stabilesc totodată domeniul de activitate, categoriile de venituri ce pot fi încasate şi categoriile de cheltuieli ce pot fi finanţate din veniturile obţinute. Bugetele de venituri şi cheltuieli pentru activităţile finanţate integral din venituri proprii se aprobă odată cu bugetul instituţiei publice de care aparţin.
(2) Veniturile proprii ale activităţilor înfiinţate pe lângă unităţile de învăţământ nu diminuează finanţarea de bază, complementară sau specială şi sunt utilizate în scopul pentru care au fost încasate. La sfârşitul anului bugetar, excedentele rezultate din execuţia bugetelor activităţilor finanţate integral din venituri proprii se reportează pentru bugetul anului următor şi vor fi utilizate cu aceeaşi destinaţie.
(3) Directorul şi consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau, după caz, al unităţii de educaţie extraşcolară răspund de încadrarea în bugetul aprobat, în condiţiile legii.
ART. 143
(1) Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte anual, de fiecare unitate de învăţământ preuniversitar sau, după caz, unitate de educaţie extraşcolară, conform normelor metodologice privind finanţarea învăţământului preuniversitar, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, se aprobă şi se execută conform legii. Bugetul se aprobă şi se execută cu respectarea dispoziţiilor legale.
(2) Finanţarea unităţilor de învăţământ special, a claselor de învăţământ special, a elevilor din învăţământul special se asigură:
a) din bugetul Ministerului Educaţiei, pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;
b) din bugetele locale ale judeţelor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale judeţelor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti, indiferent de locul de domiciliu al copiilor, pentru cheltuielile necesare asigurării condiţiilor desfăşurării unui proces educaţional de calitate.
(3) Finanţarea unităţilor de învăţământ special de stat sau particular şi confesional, a claselor de învăţământ special şi a elevilor din învăţământul special de stat sau particular şi confesional, integraţi în învăţământul de masă, se realizează pe baza contractului de management educaţional, încheiat de director cu directorul general al DJIP/DMBIP, pentru finanţarea primită din bugetul Ministerului Educaţiei, şi a contractului de management încheiat de directorul unităţii de învăţământ preuniversitar cu ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale ale judeţelor şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti pentru finanţarea primită din bugetul acestora.
ART. 144
(1) De la bugetul de stat, ca finanţare specială, prin bugetul Ministerului Educaţiei, se asigură următoarele cheltuieli aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv pentru învăţământul special:
a) finanţarea programelor naţionale ale Ministerului Educaţiei, aprobate prin hotărâre a Guvernului;
b) componenta locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanţate de Guvernul României şi de organismele financiare internaţionale, precum şi rambursările de credite externe aferente proiectelor respective;
c) bursele elevilor;
d) bursele, aprobate prin hotărâre a Guvernului, pentru elevii din Republica Moldova, etnicii români din afara graniţelor ţării, precum şi bursele pentru elevii străini;
e) organizarea evaluărilor, a simulărilor şi a examenelor naţionale;
f) perfecţionarea pregătirii profesionale a salariaţilor, pentru implementarea politicilor şi strategiilor Ministerului Educaţiei;
g) finanţarea, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, a unor programe anuale sau multianuale de investiţii, de modernizare şi de dezvoltare a bazei materiale a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv consolidări, reabilitări şi dotări;
h) finanţarea unor programe naţionale de protecţie socială, stabilite prin reglementări specifice;
i) finanţarea privind organizarea de concursuri pentru elevi, pe obiecte de învăţământ şi pe meserii, tehnico-aplicative, ştiinţifice, de creaţie, concursuri şi festivaluri cultural-artistice, campionate şi concursuri sportive şcolare, cu participare naţională şi internaţională, precum şi olimpiade internaţionale pe obiecte de învăţământ;
j) cheltuieli cu eliberarea actelor de studii ale elevilor;
k) alte categorii de cheltuieli pentru care legea prevede că sunt finanţate prin bugetul Ministerului Educaţiei.
(2) Autorităţile locale pot efectua din veniturile proprii, pentru imobilele trecute în administrarea lor, cheltuieli pentru întreţinerea şi funcţionarea lor, precum şi cheltuieli de natura investiţiilor.
(3) Autorităţile administraţiei publice locale pot aloca fonduri, din veniturile proprii ale acestora, ca participare la finanţarea de bază şi ca finanţare complementară a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat.
(4) Consiliul local/Consiliul judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti poate asigura fonduri pentru organizarea şi desfăşurarea olimpiadelor şi a concursurilor şcolare locale/judeţene/ale municipiului Bucureşti, precum şi pentru acordarea stimulentelor financiare elevilor care au obţinut distincţii, medalii şi premii speciale şi cadrelor didactice care s-au ocupat de pregătirea acestora.
(5) Cuantumul stimulentelor financiare prevăzute la alin. (4) se acordă în baza unui regulament aprobat prin hotărâre a consiliului local/judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti.
(6) În vederea evaluării impactului programelor naţionale, Ministerul Educaţiei finanţează elaborarea de studii privind impactul tuturor programelor naţionale din 3 în 3 ani în vederea adaptării politicilor şi finanţării. Studiile pot fi elaborate, după caz, de IŞE, Unitatea pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, denumită în continuare UFÎP, ARACIIP, CNEI, CNFDCD sau de experţi externi care colaborează cu aceste instituţii. Studiile de impact nu pot fi elaborate de instituţiile care au implementat programele analizate.
SECŢIUNEA a 2-a
Finanţarea unităţilor de educaţie extraşcolară
ART. 145
(1) Unităţile de educaţie extraşcolară sunt finanţate de la bugetul de stat, de către Ministerul Educaţiei, prin DJIP/DMBIP.
(2) Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti este finanţat direct de Ministerul Educaţiei.
(3) Unităţile de educaţie extraşcolară pot fi finanţate şi de către autorităţile administraţiei publice locale şi judeţene, prin hotărâri proprii.
(4) Proiectele de educaţie extraşcolară organizate la nivel naţional şi internaţional primesc finanţare de la Ministerul Educaţiei, în urma evaluării acestora, conform regulamentului aprobat prin ordin al ministrului educaţiei. Proiectele de educaţie extraşcolară pot fi organizate sub formă de: concursuri, festivaluri, campionate, proiecte sociale, de voluntariat sau caritabile, spectacole, expoziţii, simpozioane, concerte, turnee, tabere de profil şi alte categorii de activităţi specifice.
(5) Proiectele de educaţie extraşcolară prevăzute la alin. (4) pot fi finanţate şi de către autorităţile administraţiei publice locale, prin hotărâri proprii.
(6) Calendarul proiectelor de educaţie extraşcolară este aprobat anual, prin ordin al ministrului educaţiei, pe baza unor proceduri specifice de evaluare şi cuprinde:
a) calendarul proiectelor naţionale şi internaţionale de educaţie extraşcolară cofinanţate de Ministerul Educaţiei;
b) calendarul proiectelor naţionale şi internaţionale de educaţie extraşcolară fără finanţare din partea Ministerului Educaţiei;
c) calendarul proiectelor regionale şi interjudeţene de educaţie extraşcolară.
(7) La nivel judeţean/al municipiului Bucureşti se aprobă Calendarul de proiecte judeţene de educaţie extraşcolară/ Calendarul municipiului Bucureşti de proiecte de educaţie extraşcolară.
(8) Întocmirea calendarelor de proiecte de educaţie extraşcolară va avea la bază un regulament specific, aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(9) Unităţile de educaţie extraşcolară, inclusiv cluburile sportive şcolare, pot fi preluate de autorităţile publice locale, în baza solicitării acestora, prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Educaţiei, cu respectarea prevederilor legale privind transferul drepturilor de proprietate a terenurilor şi clădirilor. Oportunitatea iniţierii hotărârii Guvernului se aprobă prin memorandum care cuprinde justificarea obiectivă şi temeinică a acesteia.
(10) Unităţile de educaţie extraşcolară, aflate în subordinea autorităţilor publice locale, preluate conform alin. (9), sunt coordonate metodologic de Ministerul Educaţiei, prin structurile abilitate, în conformitate cu regulamentul prevăzut la art. 29 alin. (13), iar finanţarea aferentă acestora este alocată autorităţilor publice locale.
(11) Terenurile şi clădirile preluate în baza alin. (9) nu îşi pot schimba destinaţia, sub sancţiunea prevăzută la art. 146 alin. (14).
(12) Actele de schimbare a destinaţiei terenurilor şi clădirilor, efectuate cu încălcarea dispoziţiilor alin. (11), sunt nule de drept.
SECŢIUNEA a 3-a
Baza materială a învăţământului preuniversitar
ART. 146
(1) Unităţile de învăţământ şi de educaţie extraşcolară pot deţine şi/sau administra:
a) bunuri proprietate publică – unităţile de învăţământ şi de educaţie extraşcolară de stat;
b) bunuri proprietate privată – unităţile de învăţământ şi de educaţie extraşcolară particulare;
c) bunuri proprietate publică şi/sau privată, în funcţie de entitatea care le-a înfiinţat – unităţile de învăţământ şi de educaţie extraşcolară confesionale.
(2) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar de stat fac parte din domeniul public local şi sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi sunt administrate de către acestea prin consiliile de administraţie, conform legislaţiei în vigoare.
(3) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ special de stat fac parte din domeniul public judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti, şi sunt în administrarea consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea. Celelalte componente ale bazei materiale a unităţilor de învăţământ special de stat sunt de drept proprietatea acestora şi sunt administrate de către acestea prin consiliile de administraţie.
(4) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea DJIP/DMBIP, unităţile de educaţie extraşcolară de stat, CJRAE/CMBRAE, precum şi alte unităţi din subordinea Ministerului Educaţiei, ale căror cheltuieli curente şi de capital se finanţează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului şi sunt administrate de Ministerul Educaţiei, prin DJIP/DMBIP şi prin consiliile de administraţie ale acestor unităţi, respectiv de către conducătorul acestora, acolo unde nu există organ colectiv de conducere. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităţilor/instituţiilor respective şi sunt administrate de acestea.
(5) Înţelesul sintagmei „celelalte componente ale bazei materiale“, prevăzută la alin. (2)-(4), cuprinde bunuri imobile şi mobile afectate în mod direct şi special funcţionării învăţământului, ca serviciu public, pentru satisfacerea interesului general, astfel: spaţii pentru procesul de învăţământ, mijloace de învăţământ, bunuri mobile dobândite în urma implementării de proiecte, cu finanţare rambursabilă sau nerambursabilă, biblioteci, ateliere şcolare, ferme didactice, terenuri agricole, cămine, internate, cantine, cluburi ale elevilor, baze şi complexuri cultural-sportive, tabere şcolare, edituri şi tipografii, unităţi de microproducţie, spaţii cu destinaţia de locuinţă, orice alt obiect ce intră în patrimoniul destinat învăţământului şi salariaţilor din învăţământul preuniversitar. Aceste componente ale bazei materiale sunt inalienabile, insesizabile şi imprescriptibile pe toată durata utilizării în sistemul de învăţământ.
(6) Nu fac parte din domeniul public local, judeţean, al municipiului Bucureşti, respectiv al statului, terenurile şi clădirile prevăzute la alin. (2)-(4), deţinute în baza unor contracte de închiriere, concesionare sau comodat, proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice, şi nici imobilele dobândite în proprietate de către unităţile de învăţământ în baza unor contracte de donaţie.
(7) Schimbarea destinaţiei bazei materiale a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat se poate face pentru activităţi care nu influenţează negativ activitatea didactică şi contribuie la dezvoltarea comunităţii locale de către autorităţile administraţiei publice locale numai cu avizul conform al Ministerului Educaţiei.
(8) Schimbarea destinaţiei terenului folosit de unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi a spaţiilor/clădirilor în care nu se mai desfăşoară activităţi didactice se poate face pentru servicii publice de interes local, judeţean şi naţional, respectiv pentru activităţi care contribuie la dezvoltarea comunităţii locale, în primii 3 ani calendaristici de la încetarea activităţii didactice în spaţiul respectiv, de autorităţile administraţiei publice locale numai cu avizul conform al Ministerului Educaţiei.
(9) Procedurile de elaborare a avizelor conform alin. (7) şi (8), precum şi condiţiile necesare acordării acestora se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(10) Termenul pentru soluţionarea cererii de emitere a avizului conform este de 90 de zile calendaristice de la data înregistrării solicitării.
(11) Schimbarea destinaţiei terenului folosit de unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, precum şi a spaţiilor/clădirilor în care nu se mai desfăşoară activităţi didactice se poate face după primii 3 ani calendaristici de la încetarea activităţii didactice în spaţiul respectiv, de către autorităţile administraţiei publice locale, prin hotărâre a consiliului local/consiliului judeţean, fără avizul conform al Ministerului Educaţiei, cu informarea scrisă a acestuia, numai pentru servicii publice de interes local, judeţean şi naţional, respectiv pentru activităţi care contribuie la dezvoltarea comunităţii locale.
(12) În cazul în care, după schimbarea destinaţiei spaţiilor/clădirilor sau a terenului, activitatea specifică actului educaţional în context formal, nonformal şi informal se poate relua, existând solicitări din partea comunităţii locale sau a DJIP/DMBIP, fiind îndeplinite criteriile pentru înfiinţarea, respectiv extinderea activităţii unei unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să reamenajeze şi să readucă imobilul la standardele necesare desfăşurării activităţii educaţionale sau să asigure un alt spaţiu corespunzător realizării unui act educaţional de calitate.
(13) Actele de schimbare a destinaţiei bazei materiale efectuate cu încălcarea dispoziţiilor alin. (8)-(11) sunt nule de drept.
(14) Schimbarea destinaţiei bazei materiale de autorităţile administraţiei publice locale, în lipsa avizului conform emis de Ministerul Educaţiei, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani sau cu amendă.
(15) Închirierea terenurilor şi clădirilor, inclusiv a celorlalte componente ale bazei materiale, se realizează numai cu avizul conform al Ministerului Educaţiei, potrivit reglementărilor legale ce vizează închirierea bunurilor aparţinând domeniului public.
ART. 147
Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparţinând Ministerului Educaţiei sau unităţilor de învăţământ preuniversitar din sistemul învăţământului de stat, precum şi asupra bunurilor aparţinând consiliilor locale, judeţene şi, respectiv, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, se face în cartea funciară, cu scutire de plata taxelor prevăzute de lege. Privatizarea unităţilor de învăţământ de stat este interzisă.
CAP. XI
Răspunderea contravenţională
ART. 148
(1) Următoarele fapte constituie contravenţii, în măsura în care nu constituie infracţiuni, şi se sancţionează după cum urmează:
a) nerespectarea dispoziţiilor art. 14 alin. (1), din culpa părintelui sau a reprezentantului legal, în sensul interzicerii participării beneficiarului direct la programul şcolar, se sancţionează cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei. Prevederea se aplică şi în cazul refuzului semnării contractului educaţional prevăzut la art. 14 alin. (4);
b) fapta de nealocare a burselor săvârşită de directorul unităţii de învăţământ, cu nerespectarea prevederilor art. 108, se sancţionează cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, sau cu prestarea unei activităţi în folosul comunităţii. Aceeaşi prevedere se aplică şi în cazul faptei săvârşite de către directorul unităţii de învăţământ de a refuza semnarea contractului educaţional prevăzut la art. 14 alin. (4).
(2) Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (1) lit. a) se fac de către persoanele împuternicite de primar în acest scop.
(3) Constatarea contravenţiei şi aplicarea sancţiunii prevăzute la alin. (1) lit. b) se fac de către persoanele care au atribuţii de control din cadrul DJIP/DMBIP sau al Ministerului Educaţiei, în urma sesizării formulate de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ sau de către beneficiarii primari ori părinţii/reprezentanţii legali ai acestora.
(4) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile <LLNK 12001 2132 3R1 0 32>Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin <LLNK 12002 180 10 201 0 18>Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) Răspunderea pentru faptele beneficiarilor primari se exercită în conformitate cu prevederile <LLNK 12016 0853 271 0 31>Legii nr. 287/2009, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cartea a V-a, titlul II, capitolul IV, secţiunile 3 şi 4, în măsura în care faptele nu sunt prevăzute în <LLNK 12017 0902 2P1 0 38>Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare.
TITLUL II
Învăţarea pe tot parcursul vieţii
ART. 149
(1) Prezentul titlu reglementează cadrul general şi integrator al învăţării pe tot parcursul vieţii, organizat sau certificat la nivelul de calificare obţinut în cadrul instituţiilor de învăţământ preuniversitar.
(2) În sensul prezentului titlu, Ministerul Educaţiei asigură cadrul legal privind organizarea şi funcţionarea sistemului de învăţare pe tot parcursul vieţii pentru nivelurile de calificare 1-5. De asemenea, Ministerul Educaţiei participă la monitorizarea, evaluarea şi verificarea, direct sau prin organismele abilitate, a funcţionării sistemului de învăţare pe tot parcursul vieţii, pe domeniul de competenţă.
(3) Prevederile <LLNK 12023 199 10 202 187 65>art. 187 alin. (1) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023 privind Cadrul naţional al calificărilor se aplică şi prezentului titlu.
(4) Validarea rezultatelor învăţării realizate în contexte non-formale şi informale în sensul prezentului titlu se realizează cu respectarea <LLNK 12023 199 10 202 188 55>art. 188 din Legea învăţământului superior nr. 199/2023.
ART. 150
Prevederile prezentului titlu sunt complementare celor din <LLNK 12023 199 10 202 1100>titlul II „Învăţarea pe tot parcursul vieţii“ prevăzut în Legea învăţământului superior nr. 199/2023.
ART. 151
Învăţarea pe tot parcursul vieţii, în sensul prezentei legi, cuprinde:
a) învăţământul preuniversitar;
b) servicii de consiliere şi orientare în carieră;
c) recunoaşterea competenţelor dobândite în contexte nonformale şi informale;
d) activităţi pentru tineret.
ART. 152
(1) Instituţiile sau organizaţiile în care se realizează învăţarea în contexte formale, nonformale sau informale la nivelul de calificare prevăzut la art. 149, în contextul învăţării pe tot parcursul vieţii, sunt prevăzute la <LLNK 12023 199 10 202 182 55>art. 182 din Legea învăţământului superior nr. 199/2023.
(2) Învăţarea în contexte formale se realizează şi în unităţi şi instituţii de învăţământ preuniversitar. Elementele care definesc învăţarea formală sunt prevăzute la <LLNK 12023 199 10 202 182 65>art. 182 alin. (1) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023.
(3) Învăţarea în contexte nonformale se realizează şi în centre de îngrijire şi protecţie a copilului, palate şi cluburi ale elevilor sau alte entităţi prevăzute în legislaţie. Elementele care definesc învăţarea nonformală sunt prevăzute la <LLNK 12023 199 10 202 182 65>art. 182 alin. (2) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023.
ART. 153
(1) Finanţarea învăţării pe tot parcursul vieţii se realizează prin fonduri publice şi private pe baza parteneriatului public-privat, prin finanţare şi cofinanţare din partea angajatorilor, organizaţiilor neguvernamentale, prin fonduri nerambursabile din programe europene şi prin contribuţia beneficiarilor.
(2) Formarea şi dezvoltarea competenţelor în învăţarea pe tot parcursul vieţii se face în funcţie de categoriile de competenţe prevăzute la <LLNK 12023 199 10 202 180 55>art. 180 din Legea învăţământului superior nr. 199/2023.
ART. 154
Centrele comunitare de învăţare permanentă se înfiinţează de către autorităţile administraţiei publice locale în parteneriat cu furnizorii de educaţie şi formare. Acestea au rolul de a implementa politicile şi strategiile în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii la nivelul comunităţii.
ART. 155
(1) Unităţile şi instituţiile de învăţământ, de sine stătătoare sau în parteneriat cu autorităţile locale şi alte instituţii şi organisme publice şi private: case de cultură, furnizori de formare continuă, parteneri sociali, centre de tineret, organizaţii neguvernamentale şi altele asemenea, pot organiza la nivel local centre comunitare de învăţare permanentă, pe baza unor oferte de servicii educaţionale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri-ţintă interesate.
(2) Instituţiile de învăţământ prevăzute la alin. (1) pot fi şi cele prevăzute în <LLNK 12023 199 10 201 0 42>Legea învăţământului superior nr. 199/2023.
(3) Centrele de tineret pot îndeplini şi rol de centre comunitare de învăţare permanentă.
ART. 156
Finanţarea centrelor comunitare de învăţare permanentă se face din fonduri publice şi private, în condiţiile legii. Toate veniturile obţinute de centrele comunitare de învăţare permanentă sunt venituri proprii şi rămân la dispoziţia acestora.
ART. 157
(1) Atribuţiile centrelor comunitare de învăţare permanentă la nivel local sunt următoarele:
a) realizează studii şi analize privind nevoia de educaţie şi formare profesională la nivel local;
b) elaborează planuri locale de intervenţie în domeniul educaţiei permanente;
c) oferă servicii educaţionale pentru copii, tineri şi adulţi;
d) oferă servicii de informare, orientare şi consiliere;
e) oferă servicii de evaluare şi certificare a rezultatelor învăţării nonformale şi informale;
f) asigură accesul membrilor comunităţii la mijloace moderne de informare şi comunicare;
g) promovează parteneriatul cu mediul economic;
h) implementează instrumentele dezvoltate la nivel european, Europass şi Youthpass, paşaportul lingvistic, precum şi portofoliul educaţional – componenta de învăţare pe tot parcursul vieţii;
i) gestionează informaţii cu privire la participarea beneficiarilor la serviciile acestora.
(2) Serviciile educaţionale pentru copii, tineri şi adulţi sunt oferite prin:
a) programe de tip remedial pentru dobândirea sau completarea competenţelor-cheie, inclusiv programe educaţionale de tip „A doua şansă“ sau programe de tip „zone de investiţii prioritare în educaţie“ pentru tinerii şi adulţii care au părăsit timpuriu sistemul de educaţie ori care nu deţin o calificare profesională;
b) programe pentru validarea rezultatelor învăţării nonformale şi informale;
c) programe de dezvoltare a competenţelor profesionale pentru calificare/recalificare, reconversie profesională, perfecţionare, specializare şi iniţiere profesională;
d) programe de educaţie antreprenorială, financiară şi juridică;
e) programe de dezvoltare personală sau de timp liber;
f) organizarea de activităţi de promovare a participării la învăţarea permanentă a tuturor membrilor comunităţii.
(3) Serviciile de informare, orientare şi consiliere vizează:
a) accesul la programe de educaţie şi formare profesională;
b) validarea rezultatelor învăţării nonformale şi informale;
c) pregătirea în vederea ocupării unui loc de muncă.
(4) Metodologia de acreditare, evaluare periodică, organizare şi funcţionare a centrelor comunitare de învăţare permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
ART. 158
Sistemul naţional de asigurare a calităţii educaţiei pe tot parcursul vieţii cuprinde sistemul de asigurare a calităţii în învăţământul preuniversitar, sistemul de asigurare a calităţii în învăţământul superior, sistemul de asigurare a calităţii în formarea profesională iniţială, sistemul de asigurare a calităţii în formarea profesională continuă.
ART. 159
(1) Grupul Naţional pentru Asigurarea Calităţii în Educaţie şi Formare Profesională, denumit în continuare GNACEFP, este o structură informală care funcţionează ca punct naţional de referinţă al Reţelei europene pentru asigurarea calităţii în educaţie şi formarea profesională, denumită în continuare EQAVET, având ca principală funcţie coordonarea şi armonizarea sistemelor de asigurare a calităţii în educaţie şi formarea profesională.
(2) GNACEFP este constituit din reprezentanţi desemnaţi din partea Ministerului Educaţiei, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, ANC, CNITTD, ARACIIP, componenţa fiind stabilită prin ordin comun al ministrului educaţiei şi ministrului muncii şi solidarităţii sociale.
ART. 160
(1) Personalul care lucrează în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii poate ocupa următoarele funcţii: cadru didactic, cadru didactic auxiliar, formator, instructor de practică, evaluator de competenţe, mediator, facilitator al învăţării permanente, consilier, mentor, facilitator/tutore online, lucrător de tineret, consilier pentru tineret, consilier de orientare privind cariera, profesor de sprijin şi alte funcţii asociate activităţilor desfăşurate în scopul învăţării pe tot parcursul vieţii.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, şi pentru prevederile <LLNK 12023 199 10 202 1 58>titlului II din Legea învăţământului superior nr. 199/2023.
ART. 161
Ministerul Educaţiei, împreună cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, cu Ministerul Culturii şi cu Autoritatea Naţională pentru Calificări, stabilesc normele metodologice de elaborare a statutului şi rutei de profesionalizare a personalului care lucrează în domeniul educaţiei pe tot parcursul vieţii, aprobate prin hotărâre a Guvernului.
TITLUL III
Statutul şi cariera personalului didactic
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 162
(1) Prezentul titlu reglementează:
a) cariera profesională a personalului din sistemul naţional de învăţământ;
b) funcţiile, competenţele, responsabilităţile, drepturile şi obligaţiile specifice personalului didactic;
c) formarea iniţială şi continuă a personalului didactic;
d) condiţiile şi modalităţile de ocupare a posturilor şi a funcţiilor didactice, didactice auxiliare, de conducere, de îndrumare şi control, precum şi condiţiile şi modalităţile de eliberare din aceste funcţii, de încetare a contractului individual de muncă şi de pensionare a personalului didactic;
e) norma didactică;
f) criteriile de acordare a distincţiilor şi de aplicare a sancţiunilor.
(2) Din categoria personalului didactic fac parte persoanele care îndeplinesc condiţiile de studii prevăzute de lege, care au capacitate de exerciţiu deplină, o conduită morală conformă cu deontologia profesională, sunt apte din punct de vedere medical şi psihologic pentru îndeplinirea funcţiei şi nu se află în situaţia prevăzută la art. 168 alin. (7).
ART. 163
Cariera didactică include succesiunea evolutivă a activităţilor şi a etapelor de formare profesională, în scopul realizării activităţii didactice în sistemul de învăţământ.
ART. 164
(1) Personalul din învăţământul preuniversitar este format din personal didactic şi personal administrativ.
(2) Personalul didactic este format din: personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar şi personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control.
(3) În învăţământul preuniversitar poate funcţiona personal de specialitate din alte domenii de activitate, denumit personal didactic de predare asociat. Prin personal didactic asociat se înţelege personalul de specialitate şi din alte domenii de activitate cu specializare/calificare corespunzătoare postului, conform art. 176.
(4) Personalul administrativ este parte integrantă a familiei ocupaţionale „Învăţământ“ şi îşi desfăşoară activitatea în baza <LLNK 12003 0923 2a1 0 45>Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
CAP. II
Personalul şi funcţiile din învăţământul preuniversitar
ART. 165
(1) Funcţiile didactice de predare sunt:
a) în educaţia timpurie: educator/educatoare, profesor pentru educaţie timpurie pentru care se normează câte un post la fiecare grupă de beneficiari primari. În unităţile de învăţământ cu program prelungit, personalul didactic se normează pe ture;
b) în învăţământul primar: învăţător/învăţătoare, profesor pentru învăţământ primar, pentru care se normează câte un post la fiecare clasă de elevi;
c) în învăţământul gimnazial, liceal şi postliceal: profesor, profesor de instruire practică, maistru-instructor;
d) în învăţământul vocaţional, suplimentar faţă de funcţiile prevăzute la lit. c), se normează şi funcţia de profesor corepetitor;
e) în unităţile de învăţământ preşcolar şi primar în care se organizează alternative educaţionale, pentru fiecare grupă sau clasă se normează personal didactic de predare, conform specificului fiecărei alternative educaţionale;
f) în învăţământul special:
(i) profesor de psihopedagogie specială;
(ii) educator/educatoare, învăţător/învăţătoare, profesor de educaţie timpurie, profesor de învăţământ primar, profesor;
(iii) profesor-psihopedagog;
(iv) educatoare-educator, învăţător-educator, profesor-educator;
(v) educatoare/educator de sprijin, învăţător itinerant şi de sprijin, profesor itinerant şi de sprijin;
(vi) profesor-logoped, profesor preparator (nevăzător), profesor audiolog şcolar, profesor kinetoterapeut;
(vii) profesor de instruire practică, maistru-instructor;
g) în cadrul CJRAE/CMBRAE:
(i) profesor-logoped;
(ii) profesor-psihopedagog;
(iii) profesor itinerant şi de sprijin;
(iv) profesor-consilier şcolar;
(v) profesor-psiholog;
h) în CCD: profesor-metodist, profesor-asociat, formator, mentor de dezvoltare profesională;
i) în cluburile sportive şcolare: profesor, antrenor, profesor-antrenor;
j) pentru realizarea de activităţi extraşcolare: învăţător/ învăţătoare, profesor pentru învăţământ primar, profesor, maistru-instructor, antrenor, profesor-antrenor;
k) în unităţile de învăţământ, pentru asigurarea formării iniţiale şi a inserţiei profesionale a personalului didactic de predare: profesor mentor;
l) în centrele de documentare şi informare: profesor documentarist;
m) în unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională: profesor, instructor militar, instructor de ordine şi securitate publică;
n) în „Şcoala din spital“:
(i) profesor;
(ii) monitor de predare/consiliere.
(2) Personalul didactic de predare asociat este personalul didactic titular în altă unitate de învăţământ, personalul didactic prevăzut la art. 176 alin. (6), personalul didactic de predare pensionat încadrat în regim de plata cu ora sau specialistul în alt domeniu cu specializare/calificare corespunzătoare postului.
CAP. III
Profilul profesional şi rolurile personalului didactic de predare
ART. 166
(1) Profilul profesional al unui cadru didactic include ansamblul de competenţe necesare pentru realizarea activităţii didactice. Profilul cadrului didactic este adaptat pe etape ale carierei şi pe niveluri de învăţământ şi determină setul de standarde de calitate pentru programele de formare iniţială şi setul de standarde profesionale pentru funcţiile didactice. Setul de standarde de calitate pentru programele de formare iniţială şi setul de standarde profesionale pentru funcţiile didactice sunt aprobate prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
(2) Ministerul Educaţiei elaborează ordinul de ministru pentru aprobarea metodologiei privind profilul profesional al cadrului didactic, cu valoare instrumentală pentru formarea iniţială şi continuă şi pentru managementul în cariera didactică.
ART. 167
(1) În cariera profesională, personalul didactic îndeplineşte următoarele roluri necesare pentru desfăşurarea activităţii educaţionale în condiţii optime:
a) planificator şi organizator al procesului de predare-învăţare-evaluare;
b) facilitator al învăţării;
c) conector între toţi beneficiarii procesului de educaţie, direcţi sau indirecţi;
d) dezvoltator de resurse educaţionale şi instrumente de evaluare curentă;
e) suport pentru elevi, prin consiliere şi mentorat;
f) promotor al inovaţiei în educaţie.
(2) Pentru îndeplinirea rolurilor prevăzute la alin. (1), personalul didactic parcurge etapele de formare iniţială şi programe de formare continuă.
ART. 168
(1) Încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică, didactică auxiliară sau administrativă, precum şi într-o funcţie de conducere, de îndrumare şi control sunt condiţionate de prezentarea unui certificat medical, eliberat de medicul specializat de medicina muncii, care atestă că este apt pentru prestarea activităţii.
(2) Avizele pentru exercitarea profesiei sunt stabilite prin ordin comun al ministrului educaţiei şi ministrului sănătăţii.
(3) În situaţii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală a personalului angajat într-o unitate de învăţământ/unitate de educaţie extraşcolară sau în cadrul instituţiilor publice aflate în subordinea şi/sau coordonarea Ministerului Educaţiei, angajatorul poate solicita, la sesizarea oricărui factor implicat în procesul educaţional, prin hotărâre a consiliului de administraţie al instituţiei/unităţii de învăţământ în cauză, un nou examen medical complet.
(4) Situaţiile de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală sunt analizate şi stabilite de către o comisie formată din 3-5 membri, medici specialişti şi psihologi, constituită la nivel judeţean în baza unui ordin comun al ministrului educaţiei şi ministrului sănătăţii, care realizează expertiza capacităţii de muncă în domeniul educaţiei.
(5) Hotărârea consiliului de administraţie nu este publică până la obţinerea rezultatului de la comisia prevăzută la alin. (4).
(6) Nu pot ocupa funcţii în învăţământul preuniversitar, precum şi funcţii de conducere sau de îndrumare şi control persoanele care desfăşoară activităţi cum sunt:
a) prestarea oricărei activităţi comerciale în incinta unităţii de învăţământ sau în zona limitrofă – minimum 300 m;
b) comerţul cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio ori vizuale, cu droguri sau substanţe psihotrope;
c) practicarea, în public, a unor activităţi cu componentă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră obscenă, a corpului.
(7) Nu poate ocupa/exercita o funcţie didactică de predare, de îndrumare şi control, didactică auxiliară, administrativă sau orice activitate didactică sau de conducere în sistemul de învăţământ preuniversitar persoana care a fost condamnată penal definitiv pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii, contra libertăţii persoanei, rele tratamente aplicate minorului, hărţuire, trafic de minori, proxenetism, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale, luare şi dare de mită, trafic de influenţă, fals şi uz de fals, furt calificat, pentru care nu a intervenit reabilitarea.
(8) Dispoziţiile alin. (7) se aplică corespunzător şi persoanelor care exercită/deţin funcţii de conducere la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar, al DJIP/DMBIP, al ARACIIP, al CNFDCD, al Ministerului Educaţiei şi al altor instituţii din sistemul naţional de învăţământ.
(9) Funcţiile de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar sunt incompatibile cu:
a) funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în structurile de conducere ale partidelor politice, la nivel local, judeţean/al municipiului Bucureşti sau naţional;
b) funcţia de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte de consiliu judeţean/al Consiliului General al Municipiului Bucureşti;
c) cu orice funcţie de conducere în organizaţiile sindicale.
ART. 169
(1) Personalul didactic de predare îşi desfăşoară activitatea urmărind respectarea valorilor şi principiilor prevăzute în prezenta lege, precum şi interesul superior al beneficiarului primar.
(2) Personalului didactic îi este interzis să desfăşoare orice activitate care aduce atingere valorilor şi principiilor care guvernează sistemul naţional de învăţământ; acesta trebuie să reprezinte un model de etică şi integritate pentru elevi şi pentru societate.
(3) Pentru a asigura echitatea şi obiectivitatea în activitatea de predare-învăţare-evaluare, personalului didactic de predare îi este interzis să desfăşoare activităţi de pregătire suplimentară contracost pentru elevii de la clasa/clasele la care este încadrat în anul şcolar în curs, având obligaţia de diligenţă să depună eforturi pentru atingerea competenţelor necesare de către fiecare elev, prin activitatea la clasă şi prin programele de învăţare remedială.
(4) Pentru punerea în aplicare a dispoziţiilor alin. (3), la nivelul unităţilor de învăţământ se constituie Registrul declaraţiilor de interese. Modelul Registrului declaraţiilor de interese şi procedura de declarare a intereselor se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
CAP. IV
Formarea iniţială a personalului didactic de predare
ART. 170
(1) În calitatea sa de principal finanţator, pe baza analizei nevoilor de formare din sistem, Ministerul Educaţiei stabileşte calificările şi rutele de formare iniţială a personalului didactic, profilul profesional şi standardele profesionale pentru funcţiile didactice, reperele curriculare pentru formarea iniţială, precum şi alocarea cifrei de şcolarizare corespunzătoare.
(2) Persoanele care optează pentru profesia didactică au obligaţia absolvirii unor programe de formare iniţială pentru cariera didactică în învăţământul preuniversitar, în conformitate cu prevederile Legii învăţământului superior şi a prezentei legi.
(3) Pregătirea practică din cadrul programelor universitare de formare iniţială pentru cariera didactică, conform Legii învăţământului superior, se realizează în baza unor acorduri-cadru încheiate între instituţiile de învăţământ superior şi unităţile de învăţământ de aplicaţie. Avizul DJIP/DMBIP este necesar doar în cazul în care practica pedagogică se desfăşoară într-o unitate de învăţământ care nu are deja statutul de şcoală de aplicaţie. În această situaţie se realizează o informare a DJIP/DMBIP în termen de 10 zile.
(4) Pregătirea practică din cadrul filierelor vocaţionale din învăţământul pedagogic se realizează în baza unor acorduri-cadru încheiate între unităţile de învăţământ pedagogic, unităţile de învăţământ de aplicaţie şi DJIP/DMBIP.
(5) Pe baza acestor acorduri-cadru, unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială încheie contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani şcolari cu unităţile de învăţământ prevăzute la alin. (3) sau (4), după caz, pentru stabilirea condiţiilor de organizare şi desfăşurare a practicii pedagogice.
(6) Unităţile de învăţământ preuniversitar şi instituţiile de învăţământ superior care asigură formarea iniţială pot realiza independent parteneriate cu instituţii de stat/private sau cu organizaţii neguvernamentale care pot să desfăşoare activităţi de pregătire practică în consiliere, logopedie, activităţi extracurriculare şi alte servicii în domeniu.
(7) Pregătirea practică din cadrul programelor de formare iniţială pentru cariera didactică se organizează în unităţi de aplicaţie cu particularităţi diferite, inclusiv în unităţi de învăţământ cu un număr ridicat de antepreşcolari, preşcolari sau elevi în risc de excluziune şcolară. Repartizarea elevilor/studenţilor la unităţile de aplicaţie se face în acord cu specializarea acestora, pe baza unor criterii şi metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(8) Formarea maiştrilor-instructori şi a antrenorilor se realizează prin unităţi de învăţământ terţiar nonuniversitar.
ART. 171
(1) Practica pedagogică, numită şi stagiatura didactică, este parte a masteratului didactic şi constă în desfăşurarea de activităţi didactice în unităţi de învăţământ de aplicaţie şi în alte categorii de instituţii şi organizaţii, sub îndrumarea unui profesor mentor, în colaborare cu tutorele de practică din instituţia de învăţământ superior.
(2) Practica pedagogică se organizează în conformitate cu prevederile unei hotărâri de Guvern, iniţiată de Ministerul Educaţiei.
ART. 172
(1) Pe toată durata practicii pedagogice se aplică sistemul de mentorat didactic, care asigură sprijinul şi îndrumarea în vederea facilitării procesului de dezvoltare profesională şi de integrare în unităţile de învăţământ.
(2) Se înfiinţează Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică, format din personal didactic de predare având cel puţin gradul didactic II şi cu experienţă în activitatea didactică de cel puţin 5 ani. Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică funcţionează pe lângă CNFDCD.
(3) Procedura şi criteriile de selecţie a membrilor Corpului de mentorat şi licenţiere în cariera didactică se stabilesc prin metodologia aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
ART. 173
Activităţile din cadrul practicii pedagogice sunt coordonate de instituţiile de învăţământ superior, în colaborare cu Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică, în baza metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
CAP. V
Licenţierea în cariera didactică
ART. 174
(1) Examenul naţional de licenţiere în cariera didactică constă în mod obligatoriu dintr-o etapă de evaluare a portofoliului personal şi o probă scrisă şi este organizat de Ministerul Educaţiei, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2) Promovarea examenului de licenţiere în cariera didactică este atestată printr-un certificat de licenţiere, eliberat în conformitate cu metodologia prevăzută la alin. (1).
(3) Persoana care nu a promovat examenul pentru licenţiere în cariera didactică se poate prezenta la o nouă sesiune.
(4) Persoana care nu promovează examenul de licenţiere în cariera didactică, în condiţiile prezentului articol, poate fi angajată în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar numai pe perioadă determinată, cu statut de cadru didactic debutant suplinitor.
(5) Înscrierea la examenul de licenţiere este condiţionată de îndeplinirea condiţiilor minime de studii pentru ocuparea funcţiilor didactice, prevăzute la art. 176.
(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), înscrierea la examenul de licenţiere a absolvenţilor de liceu pedagogic cu specializarea „Pedagogia învăţământului primar“ este condiţionată de absolvirea cu diplomă de licenţă a specializării „Pedagogia învăţământului primar“.
ART. 175
(1) Personalul didactic de predare care a susţinut definitivatul în sistemul de învăţământ preuniversitar până la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi păstrează dreptul dobândit, care este echivalent, prin efectul legii, cu statutul de cadru didactic licenţiat în cariera didactică.
(2) Personalul didactic prevăzut la alin. (1) beneficiază de aceleaşi drepturi ca personalul didactic din sistemul de învăţământ preuniversitar licenţiat în cariera didactică după intrarea în vigoare a prezentei legi.
CAP. VI
Condiţiile de ocupare a funcţiilor didactice în învăţământul preuniversitar
ART. 176
(1) Pentru ocuparea funcţiilor didactice prevăzute la art. 165 trebuie îndeplinite următoarele condiţii minime de studii:
a) pentru ocuparea funcţiei didactice de educator/ educatoare: absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, cu specializarea „Educaţie timpurie“;
b) pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor pentru educaţie timpurie: absolvirea cu diplomă de licenţă a specializării „Educaţie timpurie“;
c) pentru ocuparea funcţiilor didactice de învăţător/ învăţătoare cu statut de debutant suplinitor: absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, cu specializarea „Pedagogia învăţământului primar“;
d) pentru ocuparea funcţiei didactice de profesor pentru învăţământ primar, cel puţin una dintre următoarele condiţii:
(i) absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic cu specializările „Pedagogia învăţământului primar“ şi absolvirea cu diplomă de licenţă a specializării „Pedagogia învăţământului primar“;
(ii) absolvirea cu diplomă de licenţă a specializării „Pedagogia învăţământului primar“ şi absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata de un an;
e) pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor în învăţământul gimnazial, liceal şi terţiar nonuniversitar, profesor de instruire practică, profesor documentarist, respectiv profesor corepetitor, cel puţin una din următoarele condiţii:
(i) absolvirea cu examen de licenţă în profilul postului, modulul de formare psihopedagogică totalizând 30 de credite ECTS şi absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an;
(ii) absolvirea cu examen de licenţă a unui program de licenţă din domeniul Ştiinţe ale educaţiei şi absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an;
(iii) absolvirea cu examen de licenţă a unui program de licenţă în profilul postului şi absolvirea unui program de studii universitare de masterat didactic cu durata studiilor de un an şi jumătate;
f) pentru ocuparea funcţiei didactice de maistru-instructor: absolvirea învăţământului liceal cu diplomă de bacalaureat, urmată de absolvirea cu examen a unei şcoli postliceale sau a unui colegiu din învăţământul terţiar nonuniversitar ori a unei şcoli de maiştri în domeniu, precum şi absolvirea cu certificat a unui program de formare psihopedagogică furnizat prin licee pedagogice/instituţii de învăţământ superior;
g) pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor-psihopedagog, de profesor-logoped, de profesor de psihopedagogie specială, de profesor itinerant şi de sprijin în învăţământul special şi în CJRAE/CMBRAE, cel puţin una din următoarele condiţii:
(i) absolvirea cu diplomă a ciclului I de studii universitare de licenţă cu specializări în profilul/ domeniul Ştiinţe ale educaţiei şi absolvirea unui program de studii universitare de masterat cu specializarea „Psihopedagogie specială“;
(ii) absolvirea cu diplomă a ciclului I de studii universitare de licenţă cu specializări în profilul/domeniul psihologie, absolvirea cu certificat a programului de formare psihopedagogică de 30 de credite ECTS şi absolvirea unui program de studii universitare de masterat cu specializarea „Psihopedagogie specială“;
h) pentru ocuparea funcţiilor didactice de educatoare-educator, educator/educatoare, educatoare/educator de sprijin în învăţământul special: absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, cu specializarea „Educaţie timpurie“, absolvirea cu certificat a unui modul de educaţie specială şi efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experienţă în educaţia specială;
i) pentru ocuparea funcţiilor didactice învăţător-educator, învăţător/învăţătoare, învăţător itinerant şi de sprijin în învăţământul special: absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, cu specializarea „Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar“, absolvirea cu certificat a unui modul de educaţie specială şi efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experienţă în educaţia specială;
j) pentru ocuparea funcţiei de profesor de educaţie timpurie în învăţământul special sunt necesare îndeplinirea condiţiilor de studiu definite pentru învăţământul de masă, potrivit dispoziţiilor lit. b) şi absolvirea cu certificat a unui modul de educaţie specială şi efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experienţă în educaţia specială;
k) pentru ocuparea funcţiei de profesor de învăţământ primar în învăţământul special sunt necesare îndeplinirea condiţiilor de studiu definite pentru învăţământul de masă, potrivit dispoziţiilor lit. d) şi absolvirea cu certificat a unui modul de educaţie specială şi efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experienţă în educaţia specială;
l) pentru ocuparea funcţiei de profesor şi profesor-educator în învăţământul special sunt necesare îndeplinirea condiţiilor de studiu definite pentru învăţământul de masă, potrivit dispoziţiilor lit. e), şi absolvirea cu certificat a unui modul de educaţie specială şi efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experienţă în educaţia specială;
m) pentru ocuparea funcţiei didactice de maistru-instructor din învăţământul special trebuie îndeplinite în mod corespunzător condiţiile prevăzute la lit. f) şi efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experienţă în educaţia specială;
n) pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor preparator nevăzător, profesor audiolog şcolar, profesor de instruire practică sau profesor kinetoterapeut: absolvirea studiilor în profilul postului, absolvirea cu certificat a unui modul de educaţie specială şi efectuarea unui stagiu practic, cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub îndrumarea unui profesor mentor cu experienţă în educaţia specială;
o) pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor-psiholog în învăţământul special şi în CJRAE/CMBRAE:
(i) absolvirea cu diplomă a ciclului I de studii universitare de licenţă cu specializări în profilul/domeniul psihologie şi absolvirea cu certificat a programului de formare psihopedagogică de 30 de credite ECTS;
(ii) psiholog atestat profesional cu drept de liberă practică şi absolvirea cu certificat a programului de formare psihopedagogică de 30 de credite ECTS;
p) pentru ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul special trebuie îndeplinite în mod corespunzător condiţiile prevăzute la lit. a)-l), iar pentru alte specializări decât cele psihopedagogice este necesar un stagiu atestat de pregătire teoretică şi practică în educaţie specială, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului educaţiei;
q) pentru ocuparea funcţiei didactice de profesor-consilier şcolar, cel puţin una din următoarele condiţii:
(i) absolvirea cu examen de licenţă în profilul/domeniul psihologie/sociologie/asistenţă socială, absolvirea modulului de formare psihopedagogică totalizând 30 de credite ECTS şi absolvirea unui program de studii universitare de masterat cu specializarea „Consiliere şcolară şi în carieră“;
(ii) absolvirea cu examen de licenţă în profilul/domeniul ştiinţele educaţiei/pedagogie/consiliere şcolară şi în carieră şi absolvirea unui program de studii universitare de masterat cu specializarea „Consiliere şcolară şi în carieră“;
r) pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor şi profesor-antrenor în palatele şi cluburile elevilor şi în cluburile sportive şcolare trebuie îndeplinite în mod corespunzător condiţiile prevăzute la lit. e);
s) pentru ocuparea funcţiei didactice de antrenor în cluburile sportive şcolare, în palatele şi în cluburile copiilor: absolvirea învăţământului liceal cu diplomă de bacalaureat, urmată de absolvirea cu examen de diplomă a unei şcoli postliceale, cu specializarea în ramura de sport respectivă, precum şi absolvirea cu certificat a unui program de formare psihopedagogică furnizat prin liceele pedagogice/instituţiile de învăţământ superior;
ş) pentru ocuparea funcţiilor didactice în vederea realizării de activităţi extraşcolare trebuie îndeplinite următoare condiţii:
(i) pentru funcţia didactică de învăţător/învăţătoare trebuie îndeplinite condiţiile prevăzute la lit. c);
(ii) pentru funcţia didactică de profesor pentru învăţământ primar trebuie îndeplinită cel puţin una dintre condiţiile prevăzute la lit. d);
(iii) pentru funcţia didactică de maistru-instructor trebuie îndeplinite condiţiile prevăzute la lit. f).
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. e), în cadrul colegiilor terţiare nonuniversitare, organizate în cadrul instituţiilor de învăţământ superior, pot preda cadre didactice titulare şi asociate în instituţia de învăţământ superior, conform regulamentului privind organizarea colegiilor terţiare nonuniversitare adoptat de senatul instituţiei de învăţământ superior.
(3) Condiţiile de ocupare a funcţiilor didactice specifice: CCD, şcolilor din spital şi funcţia de profesor-mentor se stabilesc prin metodologie aprobată de ministrul educaţiei.
(4) Pentru ocuparea tuturor funcţiilor didactice de profesor din învăţământul vocaţional teologic este necesar avizul cultului recunoscut oficial de stat.
(5) Pentru absolvenţii programelor de studii universitare din cadrul învăţământului superior de scurtă sau lungă durată din perioada anterioară aplicării <LLNK 12004 288 12 261 0 18>Legii nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale programelor de formare psihopedagogică se consideră îndeplinite condiţiile minime de studii pentru ocuparea funcţiilor didactice de predare din învăţământul preuniversitar.
(6) În situaţii justificate de lipsa de personal calificat la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, pot fi angajaţi cu statut de cadru didactic asociat, pe perioadă determinată de cel mult un an şcolar, în regim de plata cu ora, şi absolvenţi ai învăţământului superior care nu au parcurs formarea iniţială conform prevederilor Legii învăţământului superior sau masteranzi ai programului de master didactic, cu avizul DJIP/DMBIP, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(7) În situaţii justificate de lipsa personalului titular la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, pot fi angajaţi cu statut de cadru didactic suplinitor debutant pe perioadă determinată, absolvenţi ai învăţământului superior de licenţă în domeniul postului şi ai programului de formare psihopedagogică, cu avizul DJIP/DMBIP, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(8) În situaţii justificate de lipsa personalului calificat la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, pot fi angajaţi cu statut de cadru didactic suplinitor fără studii corespunzătoare postului, pe perioadă determinată, absolvenţi ai învăţământului superior de licenţă în alt domeniu decât cel corespunzător postului şi ai programului de formare psihopedagogică, cu avizul DJIP/DMBIP, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
ART. 177
(1) În învăţământul preuniversitar de stat, posturile didactice/catedrele vacante/rezervate se ocupă prin concurs naţional unic organizat de DJIP/DMBIP, conform metodologiei-cadru aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, după consultarea partenerilor de dialog social, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an.
(2) În învăţământul preuniversitar particular, posturile didactice/catedrele vacante/rezervate se ocupă prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ particular sau prin asociere temporară la nivel local, judeţean ori interjudeţean, în baza reglementărilor proprii. Unităţile de învăţământ preuniversitar particular decid şi ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în condiţiile alin. (1).
(3) Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate are caracter deschis. La concurs se poate prezenta orice persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 176.
(4) În învăţământul preuniversitar de stat validarea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor se face de către DJIP/DMBIP.
(5) În învăţământul preuniversitar de stat, angajarea pe post/catedră a personalului didactic de predare se face de către directorul unităţii de învăţământ, în calitate de reprezentant legal al acesteia, pe baza deciziei de repartizare semnate de directorul general al DJIP/DMBIP, prin încheierea contractului individual de muncă.
(6) În învăţământul preuniversitar particular, validarea concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor, organizat în baza alin. (1), se realizează de către DJIP/DMBIP, şi angajarea pe post a personalului didactic de predare se realizează de către conducerea unităţii de învăţământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de directorul general al DJIP/DMBIP. În situaţia concursului pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor, organizat conform alin. (2), angajarea pe post a personalului didactic de predare se face prin decizia conducerii unităţii de învăţământ, care se comunică în scris DJIP/DMBIP.
(7) În vederea ocupării prin concurs naţional unic, catedra este constituită din cel puţin o jumătate de normă didactică de predare, potrivit dispoziţiilor art. 207 alin. (4), la nivelul uneia sau mai multor unităţi de învăţământ preuniversitar. Procedura de constituire a posturilor didactice la nivelul sistemului de învăţământ preuniversitar se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(8) Prin excepţie de la alin. (1), posturile didactice/catedrele vacante/rezervate din cadrul unităţilor de învăţământ aflate în structura sau în subordinea instituţiilor de învăţământ superior, pot fi ocupate cu personal didactic din instituţiile de învăţământ superior, cu respectarea prevederilor art. 176, înainte de organizarea concursului naţional de ocupare a posturilor, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, după consultarea partenerilor de dialog social.
(9) Pentru posturile didactice/catedrele vacante şi rezervate din unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică, care şcolarizează exclusiv în învăţământ tehnic şi au o pondere majoritară a învăţământului dual, candidaturile vor fi însoţite de avizul consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
ART. 178
(1) Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor didactice auxiliare şi administrative dintr-o unitate de învăţământ de stat sunt coordonate de director. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatele concursului.
(2) Angajarea, prin încheierea contractului individual de muncă, a personalului didactic auxiliar şi administrativ în unităţile de învăţământ de stat cu personalitate juridică se face de către directorul unităţii, cu aprobarea consiliului de administraţie. În cazul unităţilor de învăţământ particular, angajarea prin încheierea contractului individual de muncă a personalului didactic auxiliar şi administrativ se face de către director, în baza hotărârii consiliului de administraţie.
(3) Înscrierea la concursul de ocupare a posturilor didactice auxiliare şi administrative de la alin. (1) se poate realiza şi în format online.
ART. 179
(1) La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar şi instituţii din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, se realizează anual evaluarea activităţii personalului didactic de predare şi didactic auxiliar. Metodologia de evaluare se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei.
(2) Rezultatele evaluării stau la baza hotărârii consiliului de administraţie privind acordarea calificativului anual şi a gradaţiei de merit.
(3) Evaluarea anuală a activităţii manageriale desfăşurate de directorii şi directorii adjuncţi din unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi a inspectorilor şcolari din cadrul DJIP/DMBIP se realizează de către DJIP/DMBIP, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. În cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar particular, activitatea managerială a directorilor este evaluată de către consiliul de administraţie.
(4) Evaluarea anuală a activităţii inspectorilor şcolari din birourile judeţene/biroul Municipiului Bucureşti ARACIIP se realizează de către directorul biroului teritorial, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(5) Evaluarea anuală a activităţii manageriale desfăşurate de personalul de conducere al DJIP/DMBIP se realizează de Ministerul Educaţiei, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(6) Evaluarea directorului biroului judeţean ARACIIP se realizează de ARACIIP, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(7) Ministerul Educaţiei dezvoltă Programul naţional de stimulare a excelenţei didactice, finanţat din propriul buget, din care se premiază excelenţa didactică, respectiv profesorii cu rezultate excelente în practica didactică, profesorii care aplică practici inovative şi cei care lucrează cu elevi în risc educaţional şi care demonstrează progres în învăţarea acestora.
(8) Metodologia pentru implementarea Programului naţional de stimulare a excelenţei didactice se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
ART. 180
(1) Consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ pot propune modificarea duratei contractului individual de muncă din durată determinată de un an în contract individual de muncă pe durata de viabilitate a postului/catedrei, pentru cadrele didactice care au promovat examenul de licenţiere în cariera didactică, au obţinut nota/media de cel puţin 7 la un concurs naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante în învăţământul preuniversitar în ultimii 6 ani şi dacă postul este vacant.
(2) Cadrele didactice care beneficiază de prevederile alin. (1) au dreptul să participe la etape ale mobilităţii de personal didactic, potrivit metodologiei elaborate cu consultarea partenerilor de dialog social şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
CAP. VII
Angajarea personalului didactic de predare
ART. 181
(1) În unităţile de învăţământ preuniversitar, precum şi în cele asociate în consorţiile şcolare/consorţiile de învăţământ dual poate fi angajat personal didactic de predare cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată, pe durata de viabilitate a postului sau pentru o perioadă determinată de cel mult un an şcolar, cu posibilitatea prelungirii contractului sau în regim de plata cu ora, în condiţiile legii.
(2) Constituirea posturilor didactice la nivelul unităţilor de învăţământ şi al consorţiilor şcolare/consorţiilor de învăţământ dual se face pe baza planurilor-cadru de învăţământ şi a normativelor privind formaţiunile de studiu în vigoare.
(3) Activităţile de laborator şi instruire practică din învăţământul liceal se pot desfăşura pe grupe, pe baza normativelor în vigoare privind formaţiunile de studiu.
(4) Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învăţământul preuniversitar de stat cu personal didactic de predare încadrat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau perioadă determinată se organizează potrivit dispoziţiilor art. 177 alin. (1). Concursul constă în inspecţie specială la clasă/probă practică şi probă scrisă.
(5) Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învăţământul preuniversitar de stat cu personal încadrat în regim de plata cu ora, cu personal didactic de predare asociat sau pensionat se organizează la nivelul unităţilor de învăţământ, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an.
(6) Încadrarea unităţilor de învăţământ cu personal didactic, vacantarea posturilor didactice/catedrelor, ocuparea posturilor didactice/catedrelor, organizarea concursurilor pe posturi didactice/catedre şi angajarea personalului didactic de predare se realizează conform metodologiei-cadru prevăzute la art. 177 alin. (1).
(7) Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte posturile didactice/catedrele disponibile pentru angajare pe perioadă nedeterminată sau determinată ori pe perioada viabilităţii postului didactic/catedrei şi statutul acestora: vacante, rezervate şi le comunică DJIP/DMBIP.
(8) DJIP/DMBIP analizează şi actualizează, în colaborare cu unităţile de învăţământ, oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate în vederea avizării.
(9) Lista de posturi didactice/catedre se face publică prin afişare la DJIP/DMBIP şi la unităţile de învăţământ respective, precum şi pe site-ul acestor instituţii cu cel puţin 30 de zile înaintea declanşării procedurilor de selecţie şi angajare pe aceste posturi didactice/catedre.
(10) Candidatul care solicită angajarea cu contract individual de muncă pe un post didactic/o catedră cu predare în altă limbă decât cea în care şi-a făcut studiile susţine, în faţa unei comisii de specialitate, o probă de competenţe lingvistice de specialitate pentru limba de predare.
(11) Subiectele pentru proba scrisă la concursul naţional organizat de DJIP/DMBIP se stabilesc de Ministerul Educaţiei, iar lucrările scrise se evaluează de comisii, pe specialităţi, în centre de evaluare stabilite de Ministerul Educaţiei. Subiectele pentru concursurile organizate de unităţile de învăţământ particulare se stabilesc de către acestea, pe baza programelor specifice aprobate de Ministerul Educaţiei.
(12) În învăţământul preuniversitar de stat, validarea concursului pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice se face de către consiliul de administraţie al DJIP/DMBIP. Încheierea contractului individual de muncă se face de directorul unităţii de învăţământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de directorul general al DJIP/DMBIP.
(13) Concursul naţional, prevăzut la alin. (11), va conţine o probă de evaluare a competenţelor digitale.
ART. 182
În învăţământul particular, validarea concursurilor se realizează de către conducerea unităţii de învăţământ particular şi se comunică, în scris, DJIP/DMBIP. Angajarea pe post se realizează de către conducerea unităţii de învăţământ particular, în baza deciziei de repartizare emise de către conducerea unităţii de învăţământ particular şi avizate de către directorul general al DJIP/DMBIP.
ART. 183
(1) Candidaţii care au promovat examenul de licenţiere în învăţământ, precum şi personalul didactic de predare cu drept de practică în învăţământul preuniversitar care au ocupat un post didactic/catedră vacant(ă) publicat(ă) pentru angajare pe perioadă nedeterminată, prin concurs naţional, organizat în condiţiile metodologiei prevăzute la art. 177 alin. (1), devin titulari în învăţământul preuniversitar. Pe baza deciziei de repartizare emise de DJIP/DMBIP, directorul unităţii de învăţământ încheie cu aceştia contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată.
(2) Absolvenţii de liceu pedagogic cu specializarea „Pedagogia învăţământul primar“ care, în urma promovării concursului naţional, îndeplinesc condiţiile pentru a ocupa un post didactic pe perioadă nedeterminată pentru funcţia didactică de învăţător/învăţătoare prevăzută la art. 165 alin. (1) lit. b), încheie cu directorul unităţii de învăţământ un contract individual de muncă pe o perioadă determinată de 6 ani, o singură dată. În situaţia în care aceşti candidaţi finalizează cu diplomă un program de studii universitare de licenţă cu specializarea „Pedagogia învăţământului primar“ şi promovează examenul prevăzut la art. 174 alin. (1), în termen de 6 ani de la ocuparea postului didactic, consiliul de administraţie hotărăşte modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată, urmând să ocupe funcţia didactică de profesor pentru învăţământ primar.
(3) Pentru candidaţii care nu au obţinut licenţierea în învăţământ şi au ocupat un post didactic vacant, prin concurs naţional, directorul unităţii de învăţământ încheie cu aceştia contractul individual de muncă pe o perioadă determinată de cel mult un an şcolar. În situaţia în care aceşti candidaţi promovează, în termen de 3 ani, de la ocuparea postului didactic/catedrei vacant(e) prin concurs naţional, examenul pentru licenţierea în învăţământ, consiliul de administraţie hotărăşte modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată.
(4) Candidaţii care au ocupat prin concurs naţional, în condiţiile metodologiei, un post didactic/o catedră vacant(ă) publicat(ă) pentru angajare pe perioadă determinată sau un post didactic/o catedră rezervat(ă), pe baza deciziei de repartizare semnate de directorul general al DJIP/DMBIP, încheie, cu directorul unităţii de învăţământ, contract individual de muncă pe o perioadă determinată, până la revenirea titularului pe post/catedră, dar nu mai mult de sfârşitul anului şcolar. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ poate hotărî prelungirea contractului individual de muncă şi pentru anul şcolar următor, în condiţiile prevăzute de metodologia-cadru prevăzută la art. 177 alin. (1).
(5) Cadrele didactice asociate şi pensionate care au ocupat un post didactic/o catedră vacant(ă)/rezervat(ă), indiferent de numărul de ore din care este constituită, prin concursul prevăzut la art. 181 alin. (5), încheie contract individual de muncă în regim de plata cu ora cu directorul unităţii de învăţământ.
(6) DJIP/DMBIP centralizează la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti posturile didactice şi orele rămase neocupate, care vor fi repartizate în ordinea stabilită prin metodologie, elaborată după consultarea partenerilor de dialog social şi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(7) Reprezentanţii federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar participă cu statut de observator la toate etapele de organizare şi desfăşurare a concursurilor organizate de DJIP/DMBIP sau de unităţile de învăţământ.
(8) Posturile didactice/catedrele rămase neocupate prin concurs sau vacantate în timpul anului şcolar se ocupă pe perioadă determinată, prin detaşare, prin plata cu ora, până la sfârşitul anului şcolar ori până la revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar. În situaţia în care posturile didactice nu pot fi astfel ocupate până la începerea cursurilor, DJIP/DMBIP organizează, la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti, concursuri pentru ocuparea posturilor didactice în vederea angajării cu contract individual de muncă pe perioadă determinată a personalului didactic de predare.
(9) În mod excepţional, până la începerea cursurilor, DJIP/DMBIP poate organiza testări prin interviu şi lucrare scrisă, în profilul postului solicitat, în vederea angajării cu contract individual de muncă pe perioadă determinată de cel mult un an şcolar a personalului fără studii corespunzătoare postului, cu respectarea prevederilor art. 170. La testare pot participa, în mod excepţional, şi persoane care au absolvit cel puţin liceul, cu diplomă de bacalaureat, în condiţiile metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic.
(10) Posturile didactice/catedrele vacantate pe parcursul anului şcolar se ocupă la nivelul unităţii de învăţământ, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(11) Încetarea contractului individual de muncă al personalului didactic de predare din unităţile de învăţământ de stat cu personalitate juridică se dispune prin decizia directorului unităţii, în condiţiile legii, cu aprobarea consiliului de administraţie, iar, din unităţile de învăţământ preuniversitar particular, de către conducerea unităţii de învăţământ. Deciziile emise privind încetarea contractului individual de muncă al personalului didactic de predare, în situaţia în care contractul individual de muncă nu încetează de drept, se transmit către DJIP/DMBIP care, pentru personalul didactic de predare din unităţile de învăţământ de stat, va emite decizia de constatare a încetării contractului individual de muncă.
ART. 184
(1) Preşedintele României, persoanele alese în Parlament, numite în Guvern sau care îndeplinesc funcţii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului, al Administraţiei Prezidenţiale, al Guvernului şi în Ministerul Educaţiei, precum şi cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului, care au calitatea de cadre didactice titulare, angajate cu contract pe perioadă nedeterminată, au drept de rezervare a postului didactic sau a catedrei pe perioada în care îndeplinesc aceste funcţii, cu păstrarea tuturor drepturilor.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi cadrelor didactice titulare, cu contract pe perioadă nedeterminată, care îndeplinesc funcţia de prefect sau subprefect, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, primar, viceprimar, precum şi cadrelor didactice trecute în funcţii de conducere, de îndrumare şi control în sistemul de învăţământ, de cultură, de tineret şi sport, în funcţii de conducere, de îndrumare şi control în birourile judeţene/biroul Municipiului Bucureşti ale ARACIIP. De aceleaşi drepturi beneficiază şi cadrele didactice numite ca personal de conducere sau în funcţii de specialitate la CNFDCD şi în CCD, la comisiile şi agenţiile din subordinea Administraţiei Prezidenţiale, a Parlamentului, a Guvernului sau a Ministerului Educaţiei, după caz.
(3) Persoanele desemnate de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar au dreptul de rezervare a postului sau a catedrei, conform prevederilor legale în vigoare şi contractului colectiv de muncă la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar.
(4) Prevederile alin. (1) se aplică şi personalului didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată trimis să desfăşoare activităţi în cadrul unor misiuni diplomatice ale României ori în cadrul unor organisme sau instituţii ale UE ori în alte organisme sau instituţii de drept public internaţional, ca reprezentant al unei instituţii publice ori al statului român, pentru perioada respectivă, precum şi însoţitorii acestora, dacă sunt personal didactic de predare.
(5) Personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată, solicitat în străinătate pentru predare, cercetare, activitate artistică sau sportivă, pe bază de contract, ca urmare a unor acorduri, convenţii guvernamentale, interuniversitare sau interinstituţionale, beneficiază de rezervarea postului didactic sau a catedrei.
(6) Personalul didactic are dreptul la suspendarea activităţii didactice, cu rezervarea postului sau a catedrei, pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copiilor cu handicap, până la împlinirea vârstei de 3 ani, conform prevederilor legale în vigoare. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părinţi sau reprezentanţii legali.
(7) De prevederile alin. (1) beneficiază şi personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată care îndeplineşte serviciul militar la declararea mobilizării totale sau parţiale, a stării de război, respectiv la instituirea stării de asediu sau de urgenţă.
(8) Perioada de rezervare a postului didactic sau a catedrei, în condiţiile alin. (1)-(7), se consideră vechime în învăţământ.
(9) Personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată poate beneficia de concediu fără plată pe timp de un an şcolar, o dată la 10 ani consecutivi, cu aprobarea unităţii de învăţământ, cu rezervarea postului pe perioada respectivă.
(10) Personalului didactic titular în învăţământul preuniversitar care beneficiază de pensie de invaliditate, stabilită în condiţiile legislaţiei în vigoare, i se va rezerva catedra/postul didactic pe durata invalidităţii. Contractul individual de muncă este suspendat până la finalizarea procedurilor de autorităţile competente, pentru constatarea schimbării gradului de invaliditate sau redobândirea capacităţii de muncă. Rezervarea catedrei/postului didactic încetează de la data emiterii de către autorităţile competente a deciziei prin care se constată pierderea definitivă a capacităţii de muncă.
CAP. VIII
Formarea continuă a personalului didactic din învăţământul preuniversitar
ART. 185
(1) Formarea continuă a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesională prin programe şi activităţi de formare, precum şi etapele de evoluţie în carieră, după obţinerea dreptului de liberă practică pentru cariera didactică.
(2) Evoluţia în carieră se realizează prin obţinerea gradului didactic II, gradului didactic I şi a titlului de profesor emerit.
(3) Gradul didactic II şi gradul didactic I sunt titluri obţinute în urma unor examene care atestă dobândirea competenţelor la nivelul de complexitate aferent etapei de evoluţie în carieră, potrivit profilului cadrului didactic aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, specific nivelului de învăţământ.
(4) Probele de examen, tematica, bibliografia, precum şi procedura de organizare şi desfăşurare a examenelor pentru obţinerea gradelor didactice sunt reglementate prin metodologia specifică aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(5) Gradul didactic II se obţine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puţin 4 ani de la obţinerea licenţierii în cariera didactică. Evaluarea pentru obţinerea gradului didactic II cuprinde următoarele etape:
a) observarea la clasă;
b) autoevaluarea;
c) analiza portofoliului profesional şi evaluările periodice;
d) interviul cu evaluatorul;
e) proba de evaluare a competenţelor pedagogice şi în didactica specialităţii.
(6) Etapele prevăzute la alin. (5) lit. a), c) şi d) sunt realizate de către DJIP/DMBIP şi de Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică. Proba de evaluare a competenţelor în didactica specialităţii va fi organizată de DJIP/DMBIP în colaborare cu instituţiile de învăţământ superior care furnizează programe de formare iniţială pentru cadrele didactice.
(7) Proba de evaluare prevăzută la alin. (5) lit. e) este elaborată pe baza unei tematici şi a unei bibliografii pentru fiecare specialitate în parte, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(8) Gradul didactic I se obţine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de cel puţin 4 ani de la acordarea gradului didactic II. Evaluarea pentru obţinerea gradului didactic I cuprinde următoarele etape:
a) analiza portofoliului profesional şi recomandarea Corpului de mentorat şi licenţiere în cariera didactică privind profilul cadrului didactic;
b) o inspecţie şcolară specială, precedată de cel puţin două inspecţii şcolare curente, eşalonate pe parcursul celor 4 ani, toate apreciate cu calificativul maxim, realizate de DJIP/DMBIP şi Corpul de mentorat şi licenţiere în cariera didactică;
c) elaborarea unei lucrări metodico-ştiinţifice, care include resurse educaţionale elaborate de cadrul didactic, pe baza unor microcercetări aplicate la nivelul activităţii didactice sub îndrumarea unui conducător ştiinţific nominalizat de instituţia cu competenţe în domeniu, şi susţinerea acesteia în faţa unei comisii din care face parte şi un reprezentant al Corpului de mentorat şi licenţiere în cariera didactică, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(9) În caz de nepromovare, examenele pentru obţinerea gradelor didactice II, respectiv I pot fi repetate la un interval de cel puţin 2 ani şcolari.
(10) Personalul didactic de predare care a obţinut media 10 la licenţierea în învăţământ sau la gradul didactic II se poate prezenta, după caz, la examenele pentru gradul II, respectiv gradul I, cu un an mai devreme faţă de perioada prevăzută de prezenta lege.
(11) În cazul în care cadrele didactice au dobândit două sau mai multe specializări, licenţierea în învăţământ şi gradele didactice II şi I obţinute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare dintre specializările dobândite prin studii.
(12) Gradele didactice se acordă prin ordin al ministrului educaţiei.
ART. 186
(1) Personalul didactic de predare care a obţinut gradul didactic I şi are performanţe deosebite în activitatea didactică poate dobândi, prin ordin al ministrului educaţiei, titlul de profesor emerit în sistemul de învăţământ preuniversitar.
(2) Criteriile de obţinere a titlului de profesor emerit se stabilesc printr-o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) Persoana care obţine titlul de profesor emerit dobândeşte calitatea de mentor pentru formarea continuă a cadrelor didactice, precum şi recunoaşterea unei expertize de către autorităţile şi instituţiile de la nivel naţional şi judeţean. Ministerul Educaţiei poate solicita persoanei care deţine titlul de profesor emerit sprijin în activităţi desfăşurate în teritoriu.
(4) Profesorul emerit are prioritate la ocuparea unui post prin transfer/pretransfer şi prioritate la ocuparea posturilor didactice, în condiţii de medii egale.
(5) Prin excepţie de la prevederile alin. (3), calitatea de mentor poate fi acordată şi personalului didactic de predare care a obţinut gradul didactic I şi care nu are titlul de profesor emerit, în conformitate cu o metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
ART. 187
(1) Ministerul Educaţiei stabileşte strategia de formare în cariera didactică şi coordonează implementarea‚ monitorizarea şi evaluarea acesteia la nivelul sistemului de învăţământ preuniversitar‚ în conformitate cu politicile educaţionale naţionale, prin CNFDCD.
(2) CNFDCD este instituţie publică de interes naţional, care realizează cartografierea periodică a nevoilor de formare, stabileşte priorităţile periodice de formare continuă în relaţie cu politicile şi strategiile educaţionale naţionale şi gestionează programe de formare continuă a personalului didactic, care pot fi derulate în colaborare cu instituţiile de învăţământ superior care furnizează programe de formare iniţială pentru cadrele didactice.
(3) CNFDCD şi CCD sunt centre de resurse, asistenţă şi sprijin pentru dezvoltarea profesională şi managerială a personalului didactic şi sunt furnizori de formare continuă.
(4) CCD-urile sunt autorizate/acreditate şi evaluate periodic de către Autoritatea Naţională pentru Calificări, denumită în continuare ANC, în calitate de furnizori de formare continuă. Evaluările se realizează în baza metodologiei privind autorizarea/acreditarea centrelor de evaluare a competenţelor profesionale obţinute în contexte de învăţare nonformală şi informală, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea ANC, prevăzută la <LLNK 12023 199 10 202 196 65>art. 196 alin. (3) din Legea învăţământului superior nr. 199/2023.
(5) Gestionarea de către CNFDCD a programelor de formare la nivel naţional se realizează prin structurile sale teritoriale, CCD şi în colaborare cu instituţiile de învăţământ superior care furnizează programe de formare iniţială pentru cadrele didactice.
(6) CNFDCD în baza acreditării ANC poate autoriza/acredita centre de evaluare a competenţelor profesionale obţinute în contexte de învăţare nonformală şi informală care furnizează doar programe de formare dedicate exclusiv cadrelor didactice.
(7) CNFDCD desfăşoară procesele de autorizare/acreditare în baza unei proceduri distincte, simplificată şi adecvată la context, prevăzută într-o secţiune distinctă în metodologia privind acreditarea/autorizarea centrelor de evaluare a competenţelor profesionale, prevăzută la alin. (4).
(8) CNFDCD are obligaţia de a informa constant ANC cu privire la procesul de autorizare/acreditare desfăşurat, în vederea actualizării Registrului naţional al centrelor de evaluare a competenţelor profesionale obţinute în contexte de învăţare nonformală şi informală.
(9) În cazul în care ANC constată, în baza raportărilor periodice, că CNFDCD a încălcat prevederile legale privind acreditarea/autorizarea centrelor de evaluare a competenţelor profesionale, acesta va fi supus unei evaluări în vederea menţinerii sau nu a acreditării.
(10) Dezvoltarea profesională a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control şi recalificarea profesională se bazează pe profilul profesional al cadrului didactic şi pe standardele profesionale pentru funcţiile didactice şi are următoarele scopuri:
a) dezvoltarea competenţelor în domeniul de specializare corespunzător funcţiei didactice ocupate, precum şi în domeniul psihopedagogic;
b) dezvoltarea competenţelor corespunzătoare etapelor de evoluţie în cariera didactică, prin sistemul de pregătire şi obţinere a gradelor didactice;
c) dobândirea sau dezvoltarea competenţelor de conducere, de îndrumare şi control;
d) dobândirea de noi competenţe, inclusiv prin programe de conversie pentru noi specializări şi/sau ocuparea de noi funcţii didactice, altele decât cele ocupate în baza formării iniţiale;
e) dobândirea şi dezvoltarea de competenţe digitale de predare-învăţare-evaluare;
f) dobândirea şi dezvoltarea de competenţe pentru consiliere educaţională şi orientarea în carieră, pentru educaţia adulţilor, competenţe sociale şi alte domenii tematice prioritare la nivelul sistemului de învăţământ preuniversitar;
g) dobândirea şi dezvoltarea de competenţe de comunicare în limbi de circulaţie internaţională;
h) dezvoltarea altor competenţe transversale necesare pentru activitatea didactică, în acord cu standardele profesionale pentru funcţiile didactice;
i) dobândirea şi dezvoltarea de competenţe în aria combaterii segregării şcolare, promovării strategiilor de adaptare curriculară şi lucrului cu copii în situaţii de risc, precum şi în aria prevenirii şi combaterii violenţei psihologice-bullying.
(11) Descrierea competenţelor prevăzute la alin. (10) se realizează prin metodologia privind rezultatele învăţării în domeniul formării continue a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea CNFDCD.
(12) Modalităţile de evaluare şi certificare a acestora se realizează prin intermediul Sistemului european de credite transferabile (ECTS), în baza metodologiei de acordare a ECTS în învăţarea pe tot parcursul vieţii, ce se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(13) CCD-urile şi centrele de evaluare şi certificare prevăzute la alin. (5) eliberează certificate de competenţe profesionale, însoţite de o anexă a certificatului, denumită Supliment descriptiv al certificatului, în care se precizează rezultatele învăţării.
(14) Portofoliul profesional al cadrului didactic reprezintă totalitatea documentelor referitoare la activitatea profesională, didactică şi de învăţare pe tot parcursul vieţii a acestuia.
(15) Portofoliul profesional al cadrului didactic este utilizat în următoarele situaţii:
a) în realizarea evaluării activităţii personalului didactic de predare, prevăzut la art. 179 alin. (1);
b) în procesul de evaluare privind restrângerea de activitate, prevăzut la art. 190 alin. (1);
c) în analiza dosarelor cadrelor didactice care urmăresc obţinerea gradului didactic II sau I, după caz.
(16) Portofoliul profesional al cadrului didactic cuprinde în mod obligatoriu:
a) toate formele de certificare a participării la programele de formare continuă, prevăzute la art. 188 alin. (2);
b) documente relevante privind activitatea didactică desfăşurată în cadrul unităţii de învăţământ, precum şi activităţile specifice de management şi leadership în comisiile sau structurile de conducere ale unităţii de învăţământ preuniversitar, precum şi în alte structuri cu atribuţii în domeniul educaţiei, prevăzute de prezenta lege.
(17) Programele de formare continuă în învăţământul tehnologic se realizează numai împreună cu mediul de afaceri.
ART. 188
(1) Pentru personalul didactic, formarea continuă este un drept şi o obligaţie.
(2) Tipul programelor pentru dezvoltare în cariera didactică, asigurarea calităţii programelor şi sistemul de acumulare a creditelor se reglementează prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea CNFDCD.
(3) Distribuţia numărului de credite ECTS obţinut, începând cu numărul minim, va respecta următoarele criterii:
a) minimum 5 credite ECTS vor respecta competenţele prioritare prevăzute în planul naţional de formare continuă în cariera didactică. Acestea sunt finanţate prin programe naţionale, din bugetul CCD sau, după caz, din finanţarea specială a unităţilor de învăţământ pentru cheltuieli privind perfecţionarea pregătirii profesionale a personalului didactic şi didactic auxiliar, pentru implementarea politicilor şi strategiilor Ministerului Educaţiei;
b) minimum 5 credite ECTS vor respecta priorităţile la nivel şcolar sau, după caz, local, în conformitate cu cartografierea periodică a nevoilor de formare la nivelul judeţului, realizată de CCD, sau, după caz, în funcţie de nevoile de formare continuă ale personalului didactic identificate la nivelul CFDCD. Acestea sunt finanţate din bugetul CCD sau, după caz, din finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ pentru cheltuieli cu pregătirea profesională, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale;
c) maximum 5 credite ECTS vor fi la decizia cadrului didactic. Acestea pot fi finanţate din bugetul CCD sau, după caz, din finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ pentru cheltuieli cu formarea continuă, din sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.
(4) Evaluarea rezultatelor învăţării programelor de formare continuă şi procedura-cadru de finanţare se stabilesc prin metodologie, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea CNFDCD.
(5) Obţinerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite de specializarea curentă, se consideră formare continuă.
(6) Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competenţe didactice, pentru disciplinele din acelaşi domeniu fundamental cu domeniul licenţei, prin programe de formare a adulţilor.
(7) Personalul didactic din învăţământul preuniversitar este obligat să participe cel puţin o dată la 2 ani la cel puţin un program de formare continuă acreditat, conform unui plan stabilit la nivelul unităţii de învăţământ, pe baza analizei nevoilor de formare elaborată de CNFDCD.
(8) Programele de conversie profesională postuniversitare pentru cadre didactice sunt organizate de instituţiile de învăţământ superior. Acestea se desfăşoară în baza unor norme metodologice specifice, adoptate prin ordin al ministrului educaţiei.
(9) Cheltuielile pentru formarea continuă a personalului didactic de predare din învăţământ preuniversitar sunt suportate de către angajator, din sume alocate de la bugetul de stat sau din alte surse de finanţare, conform legii, cel puţin pentru obţinerea numărului minim de credite ECTS prevăzut la alin. (2).
(10) Unităţile de învăţământ, pe baza unui regulament aprobat de consiliul de administraţie, pot susţine stagii de dezvoltare profesională pentru obţinerea gradelor didactice II şi I de către personalul didactic de predare din învăţământul preuniversitar.
(11) Pentru personalul din învăţământul preuniversitar, formarea continuă va include, în mod obligatoriu şi periodic, un curs de prim ajutor.
ART. 189
Responsabilităţile asumate în plan didactic şi extradidactic sunt definite în corelaţie cu competenţele dobândite în fiecare etapă de carieră didactică parcursă.
CAP. IX
Mobilitatea personalului didactic de predare
ART. 190
(1) Prin restrângere de activitate se înţelege:
a) situaţia în care postul/norma didactică nu se încadrează în sistemul de normare privind efectivele de antepreşcolari/ preşcolari şi elevi prevăzute de lege şi/sau competenţele dobândite în etapele de evoluţie în carieră sunt insuficiente pentru constituirea normei didactice;
b) situaţia în care se constată diminuarea numărului de ore sub nivelul unei jumătăţi de normă.
(2) În condiţiile intrării în restrângere de activitate, cadrele didactice titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar beneficiază de soluţionarea restrângerii de activitate, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an, prin:
a) transferul consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar, pe aceeaşi specialitate pentru care s-a dat concurs naţional, cu păstrarea statutului de cadru didactic în sistemul de învăţământ preuniversitar;
b) transfer pentru soluţionarea restrângerii de activitate, prin repartizarea pe posturi/catedre vacante, coordonată de DJIP/DMBIP.
(3) Cadrele didactice titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar beneficiază, la cerere, de pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ. Pretransferul este etapa de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuniversitar în cadrul căreia un cadru didactic titular, la cererea acestuia, poate trece de la o unitate de învăţământ cu personalitate juridică/unitate de educaţie extraşcolară la o altă unitate de învăţământ cu personalitate juridică/unitate de educaţie extraşcolară ori dintr-o specializare în alta în aceeaşi unitate sau la o altă unitate de învăţământ, cu păstrarea statutului de cadru didactic în sistemul de învăţământ preuniversitar.
(4) Pretransferul se realizează la nivelul unităţii de învăţământ, la nivelul consorţiului şcolar/consorţiului de învăţământ dual, în aceeaşi unitate administrativ-teritorială, în unitatea administrativ-teritorială în care îşi are domiciliul cadrul didactic titular în sistemul de învăţământ preuniversitar sau pentru apropiere de domiciliu, conform metodologiei elaborate cu consultarea partenerilor de dialog social şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(5) La etapele de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate prin transfer pentru soluţionarea restrângerii de activitate/pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ, poate participa personalul didactic de predare titular în unităţi de învăţământ preuniversitar de stat şi personalul didactic de predare titular din învăţământul preuniversitar particular, dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a) au calitatea de personal didactic de predare titular în unităţi de învăţământ preuniversitar particulare acreditate/autorizate, în baza concursului naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante în învăţământul preuniversitar de stat;
b) au calitatea de personal didactic de predare titular în unităţi de învăţământ preuniversitar particular acreditate/ autorizate, transferate/pretransferate din învăţământul preuniversitar de stat;
c) au calitatea de personal didactic de predare titular în unităţi de învăţământ preuniversitar particular acreditate/autorizate şi au obţinut cel puţin nota/media 7 la un concurs naţional unic de titularizare în învăţământul preuniversitar de stat în ultimii 6 ani.
(6) Personalul didactic repartizat cu statut de cadru didactic titular în unităţi de învăţământ aflate în zone defavorizate sau izolate, stabilite, cu consultarea partenerilor de dialog social, prin ordin al ministrului educaţiei, beneficiază de o primă de instalare neimpozabilă egală cu 5 salarii minime brute pe ţară cu obligaţia ca, pentru o perioadă de 5 ani şcolari, să rămână titular în unitatea de învăţământ respectivă. Prima se asigură din bugetul Ministerului Educaţiei şi se acordă o singură dată, indiferent de numărul de repartizări/transferuri/pretransferuri.
(7) Personalul didactic titular care a dobândit titlul de profesor emerit are prioritate la ocuparea unui post/unei catedre prin transfer, prin repartizare, respectiv prin transfer/pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ.
(8) La nivelul consorţiului şcolar/consorţiului de învăţământ dual, are prioritate la ocuparea unui post/unei catedre prin transfer/pretransfer, în unităţile membre ale consorţiului, personalul didactic titular al unităţilor care fac parte din consorţiu.
ART. 191
(1) Personalul didactic de predare titular în învăţământul preuniversitar poate fi detaşat în interesul învăţământului, cu acordul său, pentru ocuparea unor posturi din unităţi de învăţământ, unităţi de educaţie extraşcolară, CCD-uri, la solicitarea acestora.
(2) Personalul didactic de predare titular în învăţământul preuniversitar, care se distinge prin calităţi profesionale, manageriale şi morale, poate fi detaşat în interesul învăţământului, cu acordul său, pentru asigurarea pe perioadă determinată de cel mult un an şcolar a conducerii unităţilor de învăţământ, unităţilor de educaţie extraşcolară, DJIP/DMBIP, birourilor judeţene ale ARACIIP/biroului Municipiului Bucureşti ARACIIP şi a funcţiilor de îndrumare şi control din DJIP/DMBIP şi din birourile judeţene ale ARACIIP/biroului Municipiului Bucureşti ARACIIP.
(3) În cazul în care nu se poate asigura numirea prin detaşare în interesul învăţământului, conducerea interimară va fi asigurată de un cadru didactic membru al consiliului de administraţie din unitatea de învăţământ, cu acordul acestuia, căruia i se deleagă atribuţiile specifice funcţiei de conducere, până la organizarea concursului, dar nu mai mult de 60 de zile calendaristice şi fără a depăşi sfârşitul anului şcolar. În această ultimă situaţie, în baza avizului consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar, inspectorul şcolar general emite decizie de delegare a atribuţiilor specifice funcţiei.
(4) Detaşarea în interesul învăţământului a personalului didactic titular, pe posturi didactice/catedre, se realizează pe o perioadă de cel mult 5 ani şcolari consecutivi, cu păstrarea calităţii de titular în învăţământul preuniversitar. Detaşarea în interesul învăţământului se realizează conform metodologiei elaborate după consultarea partenerilor de dialog social şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(5) Detaşarea la cerere a personalului didactic titular în învăţământul preuniversitar se realizează prin concurs sau concurs specific, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Detaşarea la cerere a personalului didactic titular se realizează pe o perioadă de cel mult 5 ani şcolari consecutivi, cu păstrarea calităţii de titular în învăţământul preuniversitar.
(6) Asigurarea conducerii unei unităţi de învăţământ preuniversitar particular, până la organizarea concursului, dar nu mai mult de sfârşitul anului şcolar, se poate realiza de personalul didactic de predare care se distinge prin calităţi profesionale, manageriale şi morale, după cum urmează:
a) prin numirea în funcţia de conducere de către persoana juridică finanţatoare, la propunerea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ particular, a unui cadru didactic din cadrul respectivei unităţi de învăţământ sau a unui cadru didactic pensionat; actul de numire se aduce la cunoştinţa DJIP/DMBIP pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea unitatea şcolară;
b) prin detaşarea în interesul învăţământului a cadrelor didactice titulare în învăţământul preuniversitar de stat sau a cadrelor didactice titulare în alte unităţi de învăţământ particular, la propunerea conducerii persoanei juridice finanţatoare şi cu acordul scris al persoanelor solicitate, prin decizie a DJIP/DMBIP.
(7) La nivelul consorţiului şcolar/consorţiului de învăţământ dual, prioritate la ocuparea unui post/unei catedre prin detaşare între unităţile membre ale consorţiului au cadrele didactice titulare în unităţile de învăţământ care fac parte din consorţiu.
(8) Pentru ocuparea catedrelor vacante/rezervate la disciplina „Religie“ sunt necesare avizele eliberate de cultele recunoscute oficial de stat, în care se precizează etapa de mobilitate pentru care au fost eliberate.
CAP. X
Personalul didactic auxiliar
ART. 192
(1) Personalul didactic auxiliar este format din:
a) bibliotecar, documentarist, redactor;
b) informatician, analist programator;
c) laborant;
d) tehnician;
e) pedagog şcolar;
f) instructor de educaţie extraşcolară;
g) asistent social;
h) corepetitor;
i) mediator şcolar;
j) secretar;
k) administrator financiar (contabil);
l) instructor-animator;
m) administrator de patrimoniu;
n) referent debutant, referent, referent de specialitate debutant, referent de specialitate, numai pentru unităţi de învăţământ şi de formare profesională nonuniversitară din Ministerul Apărării Naţionale;
o) auditor, consilier juridic, consilier, expert, referent din DJIP/DMBIP;
p) infirmiere în educaţia timpurie, îngrijitoare în educaţie timpurie;
q) supraveghetor de noapte.
(2) Personalul de sprijin în vederea sprijinirii procesului educaţional printr-o abordare integrată a nevoilor antepreşcolarului/preşcolarului/elevului, profesionişti din alte domenii fundamentale ale dezvoltării copilului şi adolescentului: sănătate, consiliere/evaluare/terapie psihologică şi asistenţă socială, este încadrat în sistemul de învăţământ preuniversitar cu statut de personal didactic auxiliar.
(3) Procedura şi criteriile de selecţie a profesioniştilor menţionaţi la alin. (2) se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
ART. 193
(1) Pentru ocuparea funcţiilor didactice auxiliare trebuie îndeplinite următoarele condiţii de studii:
a) pentru funcţia de bibliotecar, de documentarist şi de redactor – absolvirea, cu examen de diplomă, a unei instituţii de învăţământ superior, secţia de biblioteconomie, sau a altor instituţii de învăţământ superior, ai căror absolvenţi au studiat în timpul şcolarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei, absolvenţi ai învăţământului postliceal sau liceal cu diplomă în domeniu/absolvirea cu examen de diplomă a unei instituţii de învăţământ preuniversitar, secţia de biblioteconomie, sau a altor instituţii de învăţământ preuniversitar ai căror absolvenţi au studiat în timpul şcolarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei. Pot ocupa funcţia de bibliotecar, de documentarist sau de redactor şi alţi absolvenţi ai învăţământului superior, postliceal sau liceal cu diplomă, pe perioadă determinată, dacă au urmat un curs de iniţiere în domeniu;
b) pentru funcţia de informatician – absolvirea, cu diplomă, a unei instituţii de învăţământ superior sau a unei unităţi de învăţământ preuniversitar de profil;
c) pentru funcţia de laborant – absolvirea, cu examen de diplomă, a unei instituţii de învăţământ superior, a unei şcoli postliceale sau a liceului, în domeniu;
d) pentru funcţia de tehnician – absolvirea unei şcoli postliceale sau a liceului, în domeniu/absolvirea cu examen de diplomă, în profilul postului, a unei şcoli postliceale sau a liceului, urmată de un curs de iniţiere în domeniu, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului educaţiei;
e) pentru funcţia de pedagog şcolar – absolvirea liceului cu examen de bacalaureat;
f) pentru funcţia de instructor de educaţie extraşcolară – absolvirea cu diplomă a unei instituţii de învăţământ superior, a unei şcoli postliceale în specialitate ori a unui liceu pedagogic sau a echivalentului acestuia ori a altui liceu;
g) pentru funcţia de asistent social – absolvirea unei instituţii de învăţământ superior cu specializare în domeniul de asistenţă socială, acreditată conform legii;
h) pentru funcţia de corepetitor – absolvirea unui liceu de specialitate;
i) pentru funcţia de mediator şcolar – absolvirea studiilor universitare cu diplomă de licenţă a oricărei specializări, absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, specializarea mediator şcolar, sau absolvirea cu diplomă de bacalaureat a oricărui profil liceal, urmată de un curs de formare profesională cu specializarea mediator şcolar, recunoscut de Ministerul Educaţiei;
j) pentru funcţia de secretar – absolvirea unui liceu, cu diplomă de bacalaureat, sau absolvirea învăţământului postliceal cu specialitatea tehnician în activităţi de secretariat sau a unei instituţii de învăţământ superior;
k) pentru funcţia de administrator financiar – îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru funcţia de contabil, contabil-şef;
l) pentru funcţia de administrator de patrimoniu – îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru funcţia de inginer/subinginer, economist;
m) pentru funcţia de supraveghetor de noapte – absolvirea liceului cu examen de bacalaureat.
(2) Pentru funcţiile didactice auxiliare prevăzute la art. 192 alin. (1) lit. o) şi p), condiţiile de studii sunt stabilite prin legislaţia care le reglementează activitatea.
(3) Pentru funcţia didactică auxiliară de informatician sau analist programator, condiţiile de studii, vechime şi competenţe sunt stabilite prin ordin al ministrului educaţiei.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (1) lit. i), pentru funcţia de mediator şcolar, în comunităţile cu populaţie semnificativă de etnie romă, unde nu există mediator şcolar care să îndeplinească condiţiile de studii prevăzute de lege – absolvirea, cel puţin, a clasei a XII-a/XIII-a, fără diplomă de bacalaureat, urmată de un curs de formare profesională cu specializarea mediator şcolar, recunoscut de Ministerul Educaţiei.
(5) Ministerul Educaţiei, în colaborare cu Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, este autorizat ca, în funcţie de dinamica învăţământului, să propună stabilirea şi reglementarea de noi funcţii didactice auxiliare prin hotărâre a Guvernului.
CAP. XI
Personalul de conducere, de îndrumare şi control
ART. 194
(1) Recrutarea, încadrarea, formarea şi evaluarea persoanelor care realizează managementul unităţilor de învăţământ preuniversitar se realizează în baza standardelor profesionale care formează profilul profesional al managerului şcolar, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2) Funcţiile didactice de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar sunt:
a) funcţiile de conducere de la nivelul DJIP/DMBIP: director general, director general adjunct;
b) funcţiile de conducere de la nivelul birourilor judeţene/biroului municipiului Bucureşti ale/al ARACIIP şi CCD: directori al biroului judeţean ARACIIP şi director al CCD;
c) funcţiile de îndrumare şi control de la nivelul DJIP/DMBIP şi al birourilor judeţene/biroului municipiului Bucureşti ale/al ARACIIP: inspector şcolar;
d) funcţiile de conducere de la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar/unităţii de educaţie extraşcolară: director şi director adjunct.
(3) Alte funcţii didactice de îndrumare şi control şi alte funcţii specifice se stabilesc prin actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea instituţiilor ce se înfiinţează în baza şi în aplicarea prezentei legi.
(4) Directorul şi directorul adjunct din învăţământul preuniversitar au obligaţia să urmeze un program de formare profesională, în primul an al fiecărui mandat de management. Programul de formare profesională trebuie să fie în domeniul managementului şcolar şi reprezintă criteriu de evaluare a activităţii manageriale a acestuia.
(5) Programul de formare profesională menţionat la alin. (4) este furnizat de CNFDCD, inclusiv prin intermediul CCD sau furnizori acreditaţi potrivit dispoziţiilor art. 187 alin. (6).
(6) Directorul şi directorul adjunct din învăţământul preuniversitar care exercită primul mandat de management educaţional este consiliat în activitate de un mentor pentru management educaţional.
(7) Se înfiinţează Corpul Managerilor Educaţionali, format din mentorii pentru management educaţional, organism de specialitate aflat în coordonarea Ministerului Educaţiei, care are drept scop dezvoltarea politicilor publice din educaţie şi derularea activităţii de mentorat pentru directorii aflaţi la început de carieră şi asigură monitorizarea, evaluarea şi respectarea principiilor etice şi a conduitei deontologice în managementul şcolar. Metodologia privind constituirea, organizarea concursului de selecţie şi funcţionarea Corpului Managerilor Educaţionali se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(8) Corpul Managerilor Educaţionali colaborează, în condiţiile stabilite de Ministerul Educaţiei, cu CNFDCD în vederea desfăşurării activităţilor de organizare şi furnizare de formare continuă pentru personalul didactic de conducere, îndrumare şi control, precum şi pentru identificarea, evaluarea şi recunoaşterea rezultatelor învăţării nonformale şi informale pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar.
(9) Funcţiile de conducere, îndrumare şi control şi funcţiile de la nivelul DJIP/DMBIP, CNFDCD, CCD, ARACIIP şi al birourilor judeţene/biroului municipiului Bucureşti ale/al acesteia şi al CJRAE/CMBRAE nu sunt funcţii publice prevăzute de <LLNK 12019 57182 3K1 0 45>Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările şi completările ulterioare.
ART. 195
(1) Directorul exercită conducerea executivă a unităţii de învăţământ. În cazul unităţilor de învăţământ cu predare integrală în limbile minorităţilor naţionale, directorul are obligaţia cunoaşterii limbii respective. În cazul unităţilor de învăţământ cu secţii de predare în limbile minorităţilor naţionale/studiul limbii minorităţii naţionale, unul dintre directori are obligaţia cunoaşterii limbii respective. În aceste cazuri, numirea directorului se face cu consultarea organizaţiei care reprezintă minoritatea respectivă în Parlamentul României sau, dacă minoritatea nu are reprezentare parlamentară, cu consultarea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.
(2) Directorul unităţii de învăţământ de stat are următoarele atribuţii:
a) este reprezentantul legal al unităţii de învăţământ şi realizează conducerea executivă a acesteia;
b) este ordonatorul de credite al unităţii de învăţământ;
c) îşi asumă, alături de consiliul de administraţie, răspunderea publică pentru performanţele unităţii de învăţământ pe care o conduce;
d) propune spre aprobare consiliului de administraţie regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ;
e) propune spre aprobare consiliului de administraţie proiectul de buget şi raportul de execuţie bugetară;
f) răspunde, după caz, de selecţia, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea şi încetarea raporturilor de muncă ale personalului din unitatea de învăţământ;
g) îndeplineşte alte atribuţii stabilite de consiliul de administraţie, conform legii;
h) prezintă anual un raport asupra calităţii educaţiei în unitatea de învăţământ sau în instituţia pe care o conduce. Raportul este prezentat în faţa consiliului profesoral, a consiliului şcolar al elevilor, a consiliului reprezentativ al părinţilor şi a conducerii asociaţiei de părinţi, acolo unde există. Raportul este adus la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice locale şi a DJIP/DMBIP şi postat pe site-ul unităţii de învăţământ;
i) coordonează colectarea şi transmite DJIP/DMBIP datele statistice pentru sistemul naţional de indicatori privind educaţia;
j) propune spre aprobare consiliului de administraţie obiectivele unităţii de învăţământ preuniversitar privind asigurarea calităţii educaţiei, prin raportare la cadrul general privind politicile educaţionale, scopurile, obiectivele şi standardele stabilite de Ministerul Educaţiei. Îndeplinirea obiectivelor unităţii de învăţământ privind asigurarea calităţii educaţiei reprezintă criteriu în evaluarea managerială realizată de directorul general al DJIP/DMBIP şi este verificată periodic de ARACIIP;
k) colaborează cu consiliul şcolar al elevilor, structurile asociative ale părinţilor şi federaţiile sindicale, pentru identificarea celor mai bune metode privind dezvoltarea sistemului educaţional;
l) îndeplineşte alte atribuţii în conformitate cu legislaţia în vigoare.
(3) Structurile şi funcţiile de conducere ale unităţilor de învăţământ particular şi confesional, atribuţiile, modul de constituire, precum şi durata mandatelor sunt stabilite prin regulamentele de organizare şi funcţionare ale acestora, în concordanţă cu prevederile legale.
(4) Atribuţiile directorului unităţii de învăţământ particular sunt stabilite de consiliul de administraţie în conformitate cu prevederile regulamentului de organizare şi funcţionare al acesteia.
(5) În îndeplinirea atribuţiilor, directorul emite decizii şi note de serviciu.
(6) În unităţile de învăţământ liceal militar, atribuţiile prevăzute la alin. (2) sunt exercitate de către comandant.
ART. 196
(1) Procedura de recrutare şi selecţie a directorilor şi directorilor adjuncţi din unităţile de învăţământ de stat se bazează pe un proces care cuprinde următoarele etape:
a) evaluare de competenţe în cadrul căreia se testează capacităţile şi aptitudinile personale ale candidatului. Evaluarea se realizează de comisia de concurs împreună cu specialişti în psihometrie;
b) probă scrisă;
c) interviu, în care se evaluează capacităţile şi aptitudinile personale ale candidatului, precum şi calitatea planului managerial şi planului de acţiune.
(2) Recrutarea pentru ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct din unităţile de învăţământ se realizează prin concurs naţional, organizat prin DJIP/DMBIP, sub coordonarea Ministerului Educaţiei, potrivit metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) Poate participa la concursul pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct personalul didactic de predare titular în învăţământul preuniversitar care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are diplomă de licenţă sau atestat de echivalare;
b) are o vechime în învăţământ de cel puţin 5 ani;
c) nu a fost condamnat, pentru fapte incompatibile cu funcţia didactică, în conformitate cu prevederile art. 168 alin. (7);
d) a obţinut avizul cultului, în cazul învăţământului vocaţional teologic.
(4) Persoanele care au câştigat concursul sunt numite în funcţiile de director şi de director adjunct pentru o perioadă de 4 ani, prin decizie a directorului general al DJIP/DMBIP. De la data numirii, în vederea îndeplinirii atribuţiilor specifice funcţiei, directorul şi directorul adjunct încheie cu directorul general al DJIP/DMBIP un contract de management educaţional.
(5) În urma selectării prin concurs, directorul supune avizării consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ şi, ulterior, primarului, în vederea aprobării, planul de management administrativ-financiar pentru perioada mandatului de 4 ani şi încheie cu primarul un contract de management administrativ-financiar.
(6) Conţinutul contractului de management educaţional şi al contractului de management administrativ-financiar este aprobat prin ordin al ministrului educaţiei şi conţine indicatori de performanţă care iau în calcul specificul unităţii de învăţământ, obiectivele naţionale şi locale în zona educaţiei.
(7) Anual, autoritatea publică locală efectuează evaluarea respectării planului de management administrativ-financiar şi poate propune consiliului de administraţie al DJIP/DMBIP eliberarea din funcţie a directorului unităţii de învăţământ preuniversitar. Hotărârea finală aparţine DJIP/DMBIP.
ART. 197
Contractul de management educaţional poate fi încheiat numai după prezentarea unei evaluări medicale care atestă faptul că persoana este aptă pentru funcţia vizată.
ART. 198
(1) DJIP/DMBIP numeşte comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de director şi director adjunct al unităţii de învăţământ preuniversitar sau al unităţii de învăţământ pentru activităţi extraşcolare. Comisia de concurs pentru funcţiile de conducere din Palatul Naţional al Copiilor este constituită la nivelul Ministerului Educaţiei, prin ordin al ministrului educaţiei.
(2) Comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de director şi director adjunct al unităţii de învăţământ preuniversitar se stabileşte conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Din comisia de concurs fac parte şi reprezentanţi ai mediului economic şi de afaceri. La organizarea şi desfăşurarea concursului pentru ocuparea funcţiei de director şi director adjunct al unităţii de învăţământ preuniversitar participă cu statut de observator reprezentanţi ai federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, un reprezentant al elevilor, desemnat de Consiliul Naţional al Elevilor, şi un reprezentant desemnat de federaţiile reprezentative ale asociaţiilor de părinţi cu activitate relevantă la nivel naţional.
(3) Consiliul de administraţie al DJIP/DMBIP validează rezultatele concursului de ocupare a funcţiilor de director şi director adjunct. Directorul general al DJIP/DMBIP emite decizia de numire în funcţia de director şi de director adjunct.
(4) Directorul, respectiv directorul adjunct al unităţii de învăţământ de stat, numiţi în urma concursului naţional, pot fi eliberaţi din funcţie:
a) la propunerea motivată a directorului general al DJIP/DMBIP, cu avizul consiliului de administraţie al DJIP/DMBIP;
b) la propunerea motivată a 2/3 dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ;
c) la propunerea consiliului profesoral, cu votul secret a 2/3 dintre membri. În această situaţie, este obligatorie realizarea unui audit de către DJIP/DMBIP. Rezultatele auditului se analizează în consiliul de administraţie al DJIP/DMBIP. În funcţie de hotărârea consiliului de administraţie al DJIP/DMBIP, directorul general emite decizia de eliberare din funcţie a directorului, respectiv directorului adjunct al unităţii de învăţământ;
d) pentru încălcarea cu vinovăţie a obligaţiilor stabilite prin contractul de management, cu respectarea procedurii de cercetare disciplinară prevăzută de prezenta lege.
(5) Directorul unităţii de învăţământ particular şi confesional poate fi eliberat din funcţie, la propunerea consiliului de administraţie, cu votul a 2/3 din membrii săi, prin decizia persoanei juridice fondatoare.
(6) În cazul vacantării funcţiei de director sau de director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar, de un cadru didactic titular, numit prin detaşare în interesul învăţământului, prin decizia directorului general, cu avizul consiliului de administraţie al DJIP/DMBIP şi cu acordul scris al persoanei solicitate.
ART. 199
(1) Ocuparea funcţiei de director general/director general adjunct al DJIP/DMBIP se realizează prin concurs, organizat de Ministerul Educaţiei, care cuprinde următoarele etape:
a) probă scrisă;
b) evaluarea proiectului managerial depus de candidat;
c) un interviu susţinut în faţa comisiei de concurs.
(2) Se poate înscrie la concursul pentru ocuparea funcţiei de director general/director general adjunct al DJIP/DMBIP personalul didactic de predare titular în învăţământ, care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are diplomă de licenţă;
b) deţine gradul didactic I;
c) are o vechime în învăţământ de cel puţin 10 ani;
d) nu a fost condamnat, pentru fapte incompatibile cu funcţia didactică, în conformitate cu prevederile art. 168 alin. (7).
(3) Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de director general/director general adjunct al DJIP/DMBIP se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(4) Persoanele care au câştigat concursul sunt numite în funcţia de director general/director general adjunct al DJIP/DMBIP pentru o perioadă de 4 ani, prin ordin al ministrului educaţiei. De la data numirii, în vederea îndeplinirii atribuţiilor specifice funcţiei, încheie cu ministrul educaţiei contractul de management.
(5) Directorii generali/Directorii generali adjuncţi sunt evaluaţi anual, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, prin raportare la clauzele prevăzute în contractul de management încheiat cu ministrul educaţiei.
(6) Conţinutul contractului de management este aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(7) Numirea în funcţie a personalului didactic care a promovat concursul pentru ocuparea funcţiilor de îndrumare şi de control din DJIP/DMBIP se face de către directorul general, prin decizie, cu avizul Ministerului Educaţiei, pentru o perioadă de 4 ani.
(8) Personalul de îndrumare şi control numit prin concurs încheie contract de management cu directorul general al DJIP/DMBIP, ca formă specifică de contract individual de muncă.
ART. 200
Directorii unităţilor destinate activităţilor extraşcolare sunt numiţi de către directorul general al DJIP/DMBIP sau de către ministrul educaţiei, conform subordonării acestora, în urma concursului public, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Directorul încheie contract de management cu directorul general al DJIP/DMBIP sau cu ministrul educaţiei, conform subordonării acestora, pe o perioadă de 4 ani.
ART. 201
(1) Funcţiile de îndrumare şi control din DJIP/DMBIP se ocupă prin concurs de către cadrele didactice titulare în învăţământul preuniversitar care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) au diplomă de licenţă;
b) au cel puţin gradul didactic II;
c) nu au fost condamnate, pentru fapte incompatibile cu funcţia didactică, în conformitate cu prevederile art. 168 alin. (7).
(2) Concursul constă într-o probă scrisă şi un interviu, organizat conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) Comisia pentru concursul de ocupare a funcţiilor de îndrumare şi control din DJIP/DMBIP este formată din: directorul general – în calitate de preşedinte şi doi reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, din care unul poate fi un profesor sau un conferenţiar universitar din profilul postului pentru care candidează. La organizarea şi desfăşurarea concursului participă de drept, cu statut de observatori, reprezentanţi ai federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, un reprezentant al elevilor, desemnat de Consiliul Naţional al Elevilor, şi un reprezentant desemnat de federaţiile reprezentative ale asociaţiilor de părinţi cu activitate relevantă la nivel naţional.
(4) Numirea în funcţie a personalului didactic care a câştigat concursul pentru ocuparea funcţiilor de îndrumare şi de control din DJIP/DMBIP se face de către directorul general, prin decizie, cu avizul Ministerului Educaţiei, pentru o perioadă de 4 ani.
(5) Personalul de îndrumare şi control numit prin concurs încheie contract de management cu directorul general al DJIP/DMBIP.
ART. 202
(1) Funcţia de conducere de director al unui birou judeţean al ARACIIP, respectiv funcţiile de conducere de director din cadrul CCD se ocupă prin concurs naţional organizat de Ministerul Educaţiei, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(2) Pot ocupa funcţia de director al unui birou teritorial cadrele didactice care îndeplinesc următoarele condiţii:
a) au diplomă de licenţă;
b) au cel puţin gradul didactic I;
c) au o vechime de cel puţin 10 ani în învăţământ;
d) nu au fost condamnate, pentru fapte incompatibile cu funcţia didactică, în conformitate cu prevederile art. 168 alin. (7).
(3) Concursul constă în evaluarea portofoliului managerial întocmit de candidat, probă scrisă şi susţinerea unei probe de interviu în faţa unei comisii de concurs‚ organizat conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(4) La organizarea şi desfăşurarea concursului participă de drept, cu statut de observatori, reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale afiliate la federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate.
ART. 203
Candidaţii înscrişi la concursurile pentru ocuparea funcţiei de director/director adjunct în unităţile de învăţământ preuniversitar, respectiv în unităţile pentru activităţi extraşcolare, precum şi pentru ocuparea funcţiilor de conducere, îndrumare şi control din DJIP/DMBIP, CCD şi birourile judeţene/biroul municipiului Bucureşti ale/al ARACIIP trebuie să obţină minimum nota 7 (şapte) la proba scrisă, respectiv la proba de evaluare a proiectului managerial, după caz, pentru a promova la proba de interviu. Punctajul obţinut la proba de interviu trebuie să fie minimum 7 (şapte).
CAP. XII
Personalul din cadrul unităţilor de învăţământ militar
ART. 204
Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiţiei şi alte instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale coordonează şi controlează unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, împreună cu Ministerul Educaţiei, prin DJIP/DMBIP.
ART. 205
Personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională se constituie din personalul didactic prevăzut în statutul personalului didactic din învăţământul preuniversitar şi din corpul instructorilor militari, de ordine şi securitate publică.
ART. 206
(1) Personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul militar de apărare, ordine publică şi securitate naţională are drepturile şi îndatoririle care decurg din prezenta lege şi din calitatea de cadru militar în activitate, respectiv de funcţionar public cu statut special.
(2) Funcţiile didactice specifice corpului instructorilor militari, de apărare, ordine publică şi securitate naţională din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională sunt următoarele:
a) pentru Ministerul Apărării Naţionale: instructor, instructor principal şi instructor superior;
b) pentru Ministerul Afacerilor Interne: instructor militar/instructor de poliţie, instructor militar principal/instructor de poliţie principal, instructor militar specialist/instructor de poliţie specialist;
c) pentru Ministerul Justiţiei – Administraţia Naţională a Penitenciarelor: ofiţer profesor.
(3) Funcţiile didactice prevăzute la alin. (2) lit. a) se prevăd în statele de organizare ale unităţilor de învăţământ preuniversitar militar cu grade militare, iar cele prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c) cu grade profesionale de poliţie/poliţie penitenciară sau grade militare, după caz, potrivit prevederilor legale în vigoare.
(4) Funcţiile vacante de instructori militari, de apărare, ordine publică şi securitate naţională din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională se ocupă prin modalităţile prevăzute de legislaţia specifică aplicabilă Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiţiei – Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi altor instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale.
(5) Procedura de ocupare a funcţiilor specifice corpului instructorilor militari, de apărare, ordine publică şi securitate naţională se stabileşte prin ordin al ministrului de resort.
(6) Condiţiile generale de selecţie pentru ocuparea funcţiilor din corpul instructorilor militari, de ordine şi securitate publică din unităţile de învăţământ preuniversitar din Ministerul Apărării Naţionale şi din Ministerul Afacerilor Interne sunt următoarele:
a) pentru funcţiile de instructor prevăzute a fi ocupate de ofiţeri/ofiţeri de poliţie, candidaţii trebuie să fie absolvenţi cu diplomă de licenţă/inginer ai unei instituţii de învăţământ superior militar sau ai unei instituţii civile autorizate/acreditate, în domeniul corespunzător disciplinei/ariei curriculare pentru care este prevăzută funcţia scoasă la concurs, şi ai programelor de formare psihopedagogică sau ai masterului didactic, să aibă o vechime de cel puţin 3 ani de activitate ca ofiţeri/ofiţeri de poliţie şi să fie apreciaţi/evaluaţi în ultimii 3 ani cu cel puţin calificativul „Foarte bun“/„Foarte bine“;
b) pentru funcţiile de instructor, prevăzute a fi ocupate de maiştri militari sau subofiţeri/agenţi de poliţie, candidaţii trebuie să fie absolvenţi ai unor programe de studii postliceale din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională acreditate, cu certificate de absolvire, în domeniul corespunzător disciplinei/ariei curriculare pentru care este prevăzută funcţia scoasă la concurs, să aibă o vechime de cel puţin 3 ani de activitate ca maistru militar/subofiţer/agent de poliţie şi să fie apreciaţi/evaluaţi în ultimii 3 ani cu cel puţin calificativul „Foarte bun“/„Foarte bine“.
(7) Pentru funcţiile din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prevăzute la alin. (6) lit. a), absolvirea programelor de formare psihopedagogică sau a masterului didactic se realizează în maximum 3 ani de la numirea în funcţie.
(8) La concursul/examenul de ocupare a funcţiilor de instructor militar, instructor de poliţie, respectiv de instructor militar principal/instructor de poliţie principal, în specialităţile informatică, limbi străine şi educaţie fizică şi sport, din unităţile de învăţământ ale Ministerului Afacerilor Interne, pot participa, prin excepţie de la prevederile alin. (6) lit. a), şi candidaţi care au obţinut gradul didactic II în specialitatea funcţiei pentru care se organizează concursul.
(9) Condiţiile generale de selecţie a candidaţilor pentru ocuparea funcţiilor de ofiţer profesor din unităţile de învăţământ preuniversitar ale Ministerului Justiţiei – Administraţia Naţională a Penitenciarelor:
a) să fie absolvenţi cu diplomă de licenţă/echivalentă ai studiilor universitare de licenţă, în domenii corespunzătoare modulului/ariei curriculare/disciplinei pentru care este prevăzută funcţia didactică;
b) să aibă o vechime de cel puţin 2 ani de activitate în funcţii de poliţist de penitenciare şi să fi obţinut calificativul cel puţin „foarte bun“ la ultimele 2 aprecieri/evaluări anuale de serviciu, pentru încadrarea din sursă internă, sau cel puţin 2 ani vechime în specialitatea postului pentru încadrarea din sursă externă.
(10) Personalul care ocupă funcţii de ofiţer profesor în unităţile de învăţământ preuniversitar ale Ministerului Justiţiei – Administraţia Naţională a Penitenciarelor are obligaţia să absolve modulul psihopedagogic ori programele de formare psihopedagogică de nivel I sau II sau masterul didactic în termen de 3 ani de la numirea în funcţie, sub sancţiunea aplicării prevederilor statutare specifice.
(11) Pentru ocuparea funcţiilor prevăzute la alin. (2) sunt incidente şi condiţiile generale şi criteriile specifice stabilite potrivit legislaţiei aplicabile fiecărei categorii de personal.
(12) În unităţile de învăţământ preuniversitar militar, de apărare, ordine publică şi securitate naţională pot funcţiona instructori militari asociaţi, pentru categoriile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), în condiţiile stabilite prin ordine şi instrucţiuni proprii.
CAP. XIII
Norma didactică
ART. 207
(1) Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână, şi cuprinde:
a) activităţi didactice de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de învăţământ, de pregătire pentru evaluări/examene naţionale şi/sau pentru obţinerea performanţei educaţionale, precum şi de învăţare remedială;
b) activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică, activităţi de dezvoltare a curriculumului la decizia elevului din oferta şcolii, în acord cu nevoile elevilor;
c) activităţi de educaţie, mentorat şi alte activităţi complementare procesului de învăţământ;
d) activităţi de management al clasei;
e) activităţi specifice elaborării, implementării şi evaluării proiectelor educaţionale;
f) activităţi de sprijin pentru persoanele care ocupă funcţia didactică de profesor itinerant şi sprijin în cadrul CJRAE/CMBRAE.
(2) Suplimentar faţă de activităţile prevăzute la alin. (1), după obţinerea gradului didactic I, personalul didactic de predare poate avea activităţi extradidactice şi activităţi pentru crearea şi funcţionarea cluburilor, cercurilor ŞTIAM, care încurajează cercetarea/inovarea. Suplimentar, după obţinerea titlului de profesor emerit, personalul didactic de predare poate desfăşura activităţi de stimulare a excelenţei didactice, de diseminare şi schimb de bune practici pedagogice cu alte cadre didactice de la nivelul sistemului de învăţământ, precum şi activităţi de formare a mentorilor. Aceste activităţi sunt remunerate în regim de plată cu ora. Condiţiile de participare a cadrelor didactice la organizarea şi funcţionarea cluburilor şi cercurilor ŞTIAM se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) Activităţile prevăzute la alin. (1) şi (2), care corespund profilului profesional, specializării şi aptitudinilor persoanei care ocupă postul didactic respectiv, sunt prevăzute în fişa postului. Aceasta se aprobă în consiliul de administraţie, se revizuieşte anual şi constituie anexă la contractul individual de muncă.
(4) Norma didactică de predare-învăţare-evaluare, de instruire practică şi de evaluare curentă a antepreşcolarilor/ preşcolarilor şi a elevilor în clasă, în care pot fi incluse şi activităţi de pregătire pentru evaluări/examene naţionale şi/sau pentru obţinerea performanţei educaţionale, precum şi cele de învăţare remedială, reprezintă numărul de ore corespunzător activităţilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi se stabileşte după cum urmează:
a) un post de educator sau de profesor pentru educaţie timpurie pentru fiecare grupă cu program normal, respectiv două posturi de educator sau de profesor pentru educaţie timpurie pentru fiecare grupă cu program prelungit constituită în educaţia timpurie;
b) un post de educator/educatoare ori de profesor pentru educaţie timpurie pentru fiecare grupă cu program normal, respectiv două posturi de educator/educatoare ori de profesor pentru învăţământul preşcolar pentru fiecare grupă cu program prelungit constituită în educaţia timpurie;
c) un post de învăţător/învăţătoare ori de profesor pentru învăţământul primar pentru fiecare clasă din învăţământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate;
d) 18 ore pe săptămână pentru profesorii din învăţământul gimnazial, liceal şi postliceal, pentru profesorii din unităţile şi clasele cu program integrat şi suplimentar de artă şi sportiv, precum şi din unităţile de educaţie extraşcolară, care au dobândit cel puţin licenţierea în cariera didactică;
e) 14 ore pe săptămână pentru profesorii din învăţământul preuniversitar care au dobândit gradul didactic I sau titlul de profesor emerit şi care desfăşoară activitate de mentorat;
f) 24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică şi maiştrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel puţin licenţierea în cariera didactică;
g) 20 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică şi maiştrii-instructori, pentru cei care au dobândit cel puţin gradul didactic I şi care desfăşoară activitate de mentorat;
h) pentru personalul didactic de predare din învăţământul special, norma didactică se stabileşte astfel: învăţători, profesori la predare, profesori care efectuează terapiile specifice – 16 ore pe săptămână; învăţător-educator, institutor-educator, profesor-educator, profesor preparator (nevăzător), maistru-instructor şi profesor pentru instruire practică – 20 de ore pe săptămână;
i) un post pentru personalul didactic de predare din învăţământul special integrat, pentru personalul didactic itinerant şi de sprijin, pentru personalul didactic din învăţământul special preşcolar, kinetoterapie, educaţia psihomotrică, terapii specifice şi altele, în funcţie de tipul şi nivelul de severitate al dizabilităţii, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei;
j) un post de profesor documentarist pentru digitalizare, în centrele de documentare şi informare.
(5) Pentru personalul didactic încadrat pe post, care desfăşoară activitate de mentorat, orele de mentorat se remunerează în sistem de plată cu ora, echivalent a 4 ore pe săptămână.
(6) Pentru pregătirea remedială sau de stimulare a excelenţei didactice se pot aloca în norma didactică de predare până la 4 ore.
(7) Profesorii prevăzuţi la alin. (4) lit. e) şi g) au dreptul la remunerarea activităţii în regim de plată cu ora a activităţilor prevăzute la alin. (2), după efectuarea normei didactice de predare diminuate.
(8) Profesorii prevăzuţi la alin. (4) lit. e) şi g), precum şi personalul prevăzut la alin. (5) desfăşoară cel puţin 4 ore pe săptămână activităţi de mentorat.
(9) Norma didactică a profesorului consilier şcolar corespunde unui post de profesor-consilier şcolar şi se stabileşte prin raportare la un număr de maximum 500 de elevi, maximum 500 de elevi şi preşcolari sau de maximum 300 de preşcolari. Activităţile specifice normei didactice sunt stabilite prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei şi includ colaborarea cu asistentul social şi asistentul medical comunitar/mediatorul sanitar în cadrul echipelor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei şi excluziunii sociale.
(10) Norma didactică a profesorului-logoped interşcolar corespunde unui post de profesor-logoped şi se stabileşte prin raportare la un număr de maximum 500 de elevi, de maximum 500 de elevi şi preşcolari sau de maximum 300 de preşcolari. Activităţile specifice normei didactice sunt stabilite prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(11) Norma didactică de predare-învăţare-evaluare prevăzută la alin. (4) lit. d), f) şi h) pentru personalul didactic de predare şi de instruire practică cu o vechime în învăţământ de peste 15 ani şi cu gradul didactic I se poate reduce cu două ore săptămânal, la cerere, fără diminuarea salariului.
(12) Norma didactică a personalului prevăzut la alin. (11) se poate reduce ca urmare a solicitării cadrului didactic, adresată directorului unităţii de învăţământ preuniversitar.
(13) Personalul didactic de predare şi de instruire practică, care beneficiază de reducerea normei didactice, poate avea dreptul la remunerarea activităţii în regim de plată cu ora sau cumul de norme doar după efectuarea normei complete prevăzute la alin. (4) lit. d), f) şi h).
ART. 208
(1) Norma didactică în învăţământul preuniversitar cuprinde ore prevăzute în planurile-cadru de învăţământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licenţă ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obţinerea de competenţe de predare a unei noi discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diplomă.
(2) În norma didactică prevăzută la alin. (1) se pot include ore de la disciplinele stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul Educaţiei şi ore de pregătire pentru evaluări/examene naţionale şi/sau pentru obţinerea performanţei educaţionale, precum şi ore de învăţare remedială, fără a depăşi o jumătate de normă de predare-învăţare-evaluare, cu menţinerea drepturilor salariale.
(3) În situaţia în care norma didactică nu se poate constitui conform prevederilor alin. (1) şi (2), aceasta se poate completa cu activităţi de educaţie, complementare procesului de învăţământ: şcoala după şcoală, învăţare pe tot parcursul vieţii.
(4) Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate, în condiţiile prezentei legi, de profesorii pentru învăţământul primar de la clasa respectivă, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competenţă, şi sunt remunerate prin plata cu ora. Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate şi de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora sau prin plata cu ora.
(5) Profesorii pentru învăţământul preşcolar şi primar de la grupele/clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale sunt remuneraţi, în regim de plata cu ora, pentru orele care depăşesc numărul acestora prevăzut în planurile-cadru de învăţământ de la grupele/clasele cu predare în limba română.
(6) Profesorii pentru învăţământul preşcolar şi primar de la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale predau disciplinele „Comunicare în limba română“, precum şi „Limba şi literatura română“ pe tot parcursul ciclului preşcolar/primar.
(7) În învăţământul primar, orele de educaţie fizică prevăzute în planurile-cadru de învăţământ sunt predate de profesori cu studii superioare de specialitate.
(8) În palatele şi în cluburile copiilor, norma didactică cuprinde activităţile prevăzute în planurile de educaţie corespunzătoare profilurilor cercurilor şi atelierelor, stabilite în regulamentul aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, în limitele normelor didactice prevăzute la art. 207 alin. (4).
(9) Prin excepţie, dacă norma didactică a profesorilor din învăţământul gimnazial nu se poate constitui conform prevederilor art. 207 alin. (4), aceasta poate fi constituită din 2/3 din numărul de ore de la specializarea sau specializările de bază şi completată cu 1/3 din numărul de ore de la disciplinele prevăzute la alin. (1) ori prin adăugarea de ore de activităţi de educaţie, complementare procesului de învăţământ: şcoala după şcoală, învăţare pe tot parcursul vieţii.
(10) În învăţământul gimnazial din mediul rural, norma didactică se poate constitui din 1/2 din numărul de ore de la specialitatea sau specialităţile de bază şi completată cu 1/2 din numărul de ore de la disciplinele prevăzute la alin. (2) sau prin completarea cu ore de activităţi de educaţie, complementare procesului de învăţământ: şcoala după şcoală, învăţare pe tot parcursul vieţii.
(11) Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi control poate fi degrevat total sau parţial de norma didactică, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, elaborate prin consultarea federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar. De acelaşi drept pot beneficia şi persoanele desemnate de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, ca urmare a participării acestora la procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii sistemului de învăţământ, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei. Prin acelaşi ordin se stabilesc atribuţiile persoanelor desemnate de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, degrevate de norma didactică.
(12) Personalul degrevat potrivit alin. (11) primeşte drepturile salariale pentru funcţia în care este încadrat, precum şi celelalte sporuri şi indemnizaţii prevăzute de lege pentru activitatea desfăşurată, după caz.
(13) Timpul săptămânal de activitate al personalului didactic auxiliar şi personalului administrativ este de 40 de ore. Sarcinile acestuia sunt prevăzute în fişa individuală a postului.
(14) Norma didactică de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică pentru instructorii militari, de ordine şi securitate publică din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională este prevăzută de prezenta lege şi se stabileşte adaptat specificului fiecărei categorii de funcţii didactice din învăţământul preuniversitar de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
CAP. XIV
Răspunderea disciplinară şi patrimonială a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi control
SECŢIUNEA 1
Răspunderea disciplinară a personalului didactic
ART. 209
(1) Personalul didactic are obligaţia să îşi exercite profesia respectând atât principiile şi valorile consacrate în prezenta lege, cât şi cadrul legal general, precum şi interesul superior al copilului.
(2) Reprezintă abateri disciplinare ale personalului didactic de predare şi se sancţionează potrivit art. 210, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiune:
a) faptele de violenţă fizică şi/sau verbală îndreptate împotriva elevilor sau a colegilor;
b) orice fapte sau atitudini care pot pune în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a antepreşcolarilor/preşcolarilor/ elevilor;
c) manifestarea convingerilor politice şi prozelitismul religios în spaţiul şcolar;
d) activitatea de desfăşurare a meditaţiilor cu elevii de la propria clasă;
e) încălcarea dispoziţiilor legii, a obligaţiilor din prezentul titlu, a normelor statutului profesiei, deciziilor obligatorii ale organelor profesiei la nivel naţional sau ale unităţii de învăţământ al cărei angajat este sau în cadrul căreia prestează activităţi de predare-învăţare-evaluare cu antepreşcolarii/preşcolarii/elevii;
f) fapte de natură să aducă atingere imaginii, demnităţii sau drepturilor copiilor/elevilor şi familiilor acestora ori să prejudicieze onoarea şi/sau prestigiul unităţii/instituţiei, interesul învăţământului.
(3) Abaterile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b) pot fi sancţionate numai după solicitarea unui raport de specialitate realizat de specialişti din cadrul DGASPC la solicitarea scrisă a unităţii de învăţământ.
(4) Cercetarea disciplinară a personalului didactic auxiliar se realizează conform prevederilor <LLNK 12003 0923 2a1 0 45>Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
(5) În cazul în care cadrul didactic este cercetat pentru una din faptele prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), pe perioada desfăşurării cercetării disciplinare, acesta nu va desfăşura activităţi didactice cu beneficiarii primari, cu păstrarea corespunzătoare a drepturilor salariale.
ART. 210
(1) Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic de predare, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt:
a) avertisment scris;
b) reducerea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
c) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru obţinerea gradaţiei de merit, pentru ocuparea unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control ori a unei funcţii didactice superioare;
d) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de a face parte din comisiile de organizare şi desfăşurare a examenelor naţionale;
e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
(2) Pentru abaterile disciplinare prevăzute la art. 209 alin. (2) lit. a) şi b) se pot aplica cumulat sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (1) lit. b)-d) sau cea prevăzută la alin. (1) lit. e). Pentru celelalte abateri se poate aplica sancţiunea prevăzută la alin. (1) lit. e) ori una sau mai multe cumulate dintre sancţiunile prevăzute la alin. (1).
(3) În funcţie de gravitatea abaterii disciplinare, la aplicarea sancţiunilor prevăzute la lit. b)-e) se dispune şi măsura retragerii decoraţiilor, ordinelor, medaliilor, titlurilor primite de cadrul didactic în conformitate cu prevederile art. 218.
ART. 211
(1) Orice persoană poate sesiza în scris, cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară, prin înregistrarea sesizării la secretariatul unităţii de învăţământ, pentru faptele săvârşite de personalul didactic angajat, prevăzute de prezenta lege ca abateri disciplinare.
(2) Pentru cercetarea împrejurărilor şi faptelor reclamate la alin. (1), săvârşite de personalul didactic de predare din unităţile de învăţământ, se constituie o comisie de cercetare disciplinară formată din 3-5 membri, dintre care unul reprezintă federaţia sindicală din care face parte persoana aflată în discuţie sau este un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea. În situaţia în care la nivelul unităţii de învăţământ nu există suficienţi salariaţi care au funcţia didactică cel puţin egală cu a salariatului cercetat, comisia de cercetare se completează cu persoane care au cel puţin aceeaşi funcţie, desemnate de către DJIP/DMBIP, la solicitarea conducerii unităţii de învăţământ.
(3) Comisiile de cercetare disciplinară se constituie prin decizie a directorului unităţii de învăţământ abilitate în soluţionarea sesizării, după aprobarea lor de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar, pentru personalul unităţii.
(4) Pentru personalul didactic de predare din unităţile de învăţământ preuniversitar, propunerea de sancţionare se face de către oricare membru al consiliului de administraţie. Sancţiunile se aprobă de cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor consiliului de administraţie şi sunt puse în aplicare şi comunicate prin decizie a directorului unităţii de învăţământ preuniversitar.
ART. 212
(1) În cadrul cercetării împrejurărilor şi faptelor reclamate, se stabilesc urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte date concludente. Audierea celui cercetat şi verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la audiere, deşi a fost înştiinţat în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum şi de a da declaraţii scrise se constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării şi să îşi producă probe în apărare.
(2) Cercetarea faptei şi comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării raportului de cercetare disciplinară, la registratura generală a unităţii de învăţământ preuniversitar, fiindu-i adusă la cunoştinţă persoanei de către conducătorul instituţiei după aprobarea în consiliul de administraţie al acesteia, dar nu mai târziu de 6 luni de la data săvârşirii faptei. Persoanei nevinovate i se comunică în scris inexistenţa faptelor pentru care a fost cercetată.
(3) Sancţiunea se stabileşte, pe baza raportului comisiei de cercetare, şi se comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, de către directorul unităţii de învăţământ.
(4) Persoanele sancţionate încadrate în unităţile de învăţământ au dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la Comisia Naţională pentru Inspecţie Şcolară de la nivelul ARACIIP.
(5) Normele privind componenţa, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Comisiei Naţionale pentru Inspecţie Şcolară de la nivelul ARACIIP se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei.
(6) Sub sancţiunea nulităţii absolute, decizia de sancţionare disciplinară cuprinde în mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă care au fost încălcate de către salariat;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de către salariat în timpul cercetării disciplinare;
d) temeiul de drept în baza căruia sancţiunea se aplică;
e) termenul în care sancţiunea poate fi contestată;
f) instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată.
(7) Dreptul persoanei sancţionate de a se adresa instanţelor judecătoreşti este garantat.
SECŢIUNEA a 2-a
Răspunderea disciplinară a personalului de conducere, de îndrumare şi control
ART. 213
Fapta săvârşită de personalul de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar prin care se încalcă dispoziţiile legale, respectiv obligaţiile din prezentul titlu şi normele statutului profesiei, deciziile obligatorii ale organelor profesiei la nivel naţional sau ale unităţii de învăţământ al cărei angajat este sau în cadrul căreia prestează activităţi de predare-învăţare cu elevii şi alte fapte de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul unităţii/instituţiei/interesului învăţământului sau ale beneficiarilor sistemului de învăţământ constituie abatere disciplinară şi se sancţionează, în raport cu gravitatea abaterilor, după cum urmează:
a) observaţie scrisă;
b) reducerea salariului cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
c) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru obţinerea gradaţiei de merit, pentru ocuparea unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control;
d) suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de a face parte din comisiile de organizare şi desfăşurare a examenelor naţionale;
e) destituirea din funcţia de conducere, de îndrumare şi control din învăţământ.
ART. 214
(1) Orice persoană poate sesiza în scris cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară, prin înregistrarea sesizării, după cum urmează:
a) la secretariatul DJIP/DMBIP, pentru fapte săvârşite de personalul de conducere al unităţilor de învăţământ şi de personalul de îndrumare şi control şi de execuţie al DJIP/DMBIP, precum şi pentru fapte săvârşite de membrii comisiilor/consiliilor sau responsabilii numiţi de DJIP/DMBIP;
b) la registratura Ministerului Educaţiei, pentru fapte săvârşite de personalul de conducere din cadrul DJIP/DMBIP, ARACIIP şi CNFDCD;
c) la registratura ARACIIP, pentru fapte săvârşite de personalul de conducere, de îndrumare şi control din cadrul birourilor judeţene/biroului municipiului Bucureşti ale/al ARACIIP;
d) la registratura CNFDCD, pentru fapte săvârşite de personalul de conducere de la nivelul CCD.
(2) Pentru cercetarea împrejurărilor şi faptelor prevăzute la art. 213, săvârşite de personalul de conducere al unităţilor de învăţământ preuniversitar, personalul de îndrumare şi control şi personalul de conducere din cadrul DJIP/DMBIP, ARACIIP şi CNFDCD, membrii comisiilor/consiliilor sau responsabilii numiţi de DJIP/DMBIP, comisiile de cercetare disciplinară se constituie după cum urmează:
a) pentru personalul de conducere al DJIP/DMBIP, birourilor judeţene/biroului municipiului Bucureşti ale/al ARACIIP, respectiv ale CNFDCD, comisii formate din 3-5 membri, dintre care un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea;
b) pentru personalul de conducere al unităţii de învăţământ preuniversitar, comisii formate din 5-7 membri, persoane din cadrul DJIP/DMBIP, dintre care un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea. Participă cu statut de observator un reprezentant al elevilor şi un reprezentant al părinţilor;
c) pentru membrii comisiilor/consiliilor sau responsabilii numiţi de DJIP/DMBIP, comisii formate din 5-7 membri: persoane din cadrul DJIP/DMBIP şi un membru care reprezintă organizaţia sindicală din care face parte persoana aflată în discuţie sau este un reprezentant al personalului DJIP/DMBIP.
(3) Comisiile de cercetare disciplinară se constituie prin decizia/ordinul conducătorului instituţiei abilitate în soluţionarea sesizării.
ART. 215
(1) În cadrul cercetării împrejurărilor şi faptelor reclamate la art. 214 alin. (1) se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte date concludente, cu aplicarea dispoziţiilor art. 212.
(2) Cadrele didactice sancţionate cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă nu pot ocupa posturi didactice/catedre în învăţământul preuniversitar de stat pentru o perioadă de 7 ani şcolari.
(3) Pentru personalul de conducere din DJIP/DMBIP, ARACIIP, CNFDCD, propunerea de sancţionare se face de ministrul educaţiei şi se comunică prin ordin. Pentru personalul de conducere al unităţilor de învăţământ, personalul de îndrumare şi control al DJIP/DMBIP, precum şi pentru membrii comisiilor/consiliilor sau responsabilii numiţi de DJIP/DMBIP, propunerea de sancţionare se face de oricare din membrii consiliului de administraţie al DJIP/DMBIP şi se comunică prin decizie a directorului DJIP/DMBIP.
(4) Sancţiunea se stabileşte, pe baza raportului comisiei de cercetare, de autoritatea care a numit această comisie şi se comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, după caz, de către directorul unităţii de învăţământ, directorul general sau de către ministrul educaţiei.
(5) Sub sancţiunea nulităţii absolute, decizia de sancţionare disciplinară cuprinde în mod obligatoriu:
a) descrierea faptei care constituie abatere disciplinară;
b) precizarea prevederilor din statutul de personal, regulamentul intern, contractul individual de muncă sau contractul colectiv de muncă care au fost încălcate de către salariat;
c) motivele pentru care au fost înlăturate apărările formulate de către salariat în timpul cercetării disciplinare;
d) temeiul de drept în baza căruia sancţiunea se aplică;
e) termenul în care sancţiunea poate fi contestată;
f) instanţa competentă la care sancţiunea poate fi contestată.
(6) Dreptul persoanei sancţionate de a se adresa instanţelor judecătoreşti este garantat.
SECŢIUNEA a 3-a
Răspunderea patrimonială
ART. 216
Răspunderea patrimonială a personalului didactic, a personalului didactic auxiliar, precum şi a celui de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar se stabileşte potrivit legislaţiei muncii sau legislaţiei aplicabile acestuia în cazul personalului din instituţiile de apărare, ordine publică şi securitate naţională. Decizia de imputare, precum şi celelalte acte pentru recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se întocmesc de conducerea unităţii sau a instituţiei al cărei salariat este cel în cauză, în afară de cazurile când, prin lege, se dispune altfel.
CAP. XV
Distincţii şi premii
ART. 217
(1) Personalul didactic din învăţământul preuniversitar beneficiază de gradaţie de merit, acordată prin concurs. Această gradaţie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti de învăţământ preuniversitar şi reprezintă 25% din salariul de bază. Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 5 ani.
(2) Metodologia şi criteriile de acordare a gradaţiei de merit este aprobată, la propunerea CNFDCD, prin ordin al ministrului educaţiei, după consultarea federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar.
(3) Personalul didactic din învăţământul preuniversitar beneficiază de premiul pentru activitate suplimentară, acordat de două ori pe an, prin decizie a directorului unităţii de învăţământ. Fondurile pentru acordarea acestui premiu se constituie în limita unui procent de 2% aplicat asupra fondului de salarii de la nivelul unităţii de învăţământ. Criteriile specifice pentru acordarea premiului se propun de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, pe baza metodologiei-cadru aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, şi se aprobă prin hotărâre a consiliului de administraţie al DJIP/DMBIP.
ART. 218
(1) Personalul didactic cu rezultate excelente în activitatea didactică, educativă şi ştiinţifică poate primi decoraţii, ordine, medalii, titluri, potrivit legii.
(2) Ordinele şi medaliile care pot fi conferite personalului didactic din învăţământul preuniversitar sunt: Ordinul Spiru Haret clasele Comandor, Cavaler şi Ofiţer, Medalia Membru de onoare al corpului didactic. Medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile, cu activitate deosebită în învăţământ.
(3) În afara distincţiilor prevăzute la alin. (2), ministrul educaţiei este autorizat să acorde personalului didactic din învăţământul preuniversitar următoarele distincţii:
a) scrisoare de mulţumire publică;
b) diploma „Gheorghe Lazăr“ clasele I, a II-a şi a III-a;
c) diplomă de excelenţă, care se acordă cadrelor didactice pensionate sau pensionabile, cu activitate deosebită în învăţământ;
d) diploma pentru inovare şi digitalizare în educaţie.
(4) Diploma „Gheorghe Lazăr“ clasele I, a II-a şi a III-a este însoţită de un premiu de 20%, 15% şi, respectiv, 10% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate. Diploma de excelenţă este însoţită de un premiu de 20% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate.
(5) Distincţiile şi premiile prevăzute la alin. (3) se acordă în baza unui regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, în limita unui procent de 1% din numărul total al posturilor didactice din fiecare judeţ/sector al municipiului Bucureşti.
(6) Fondurile pentru acordarea distincţiilor prevăzute la alin. (3) sunt asigurate de Ministerul Educaţiei.
CAP. XVI
Drepturi şi obligaţii ale personalului din învăţământul preuniversitar
ART. 219
(1) Personalul din învăţământul preuniversitar are drepturi şi obligaţii care decurg din legislaţia în vigoare, din prezenta lege, din regulamente specifice, precum şi din prevederile contractului individual de muncă şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil.
(2) Personalul din învăţământul preuniversitar beneficiază de asistenţă medicală gratuită pentru examinările medicale periodice prevăzute de legislaţia în vigoare, de vaccinare gratuită împotriva bolilor infecto-contagioase, precum şi de măsuri active de prevenire a îmbolnăvirilor profesionale.
(3) Lista bolilor profesionale dobândite ca urmare a desfăşurării activităţilor didactice este stabilită de Ministerul Sănătăţii şi aprobată prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, în termen de 120 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Declararea bolilor profesionale se face de către direcţia de sănătate publică judeţeană/a municipiului Bucureşti din care face parte medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea în vederea declarării cazurilor de îmbolnăvire profesională, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
(4) Personalul didactic care şi-a pierdut capacitatea de muncă, ca urmare a unei boli profesionale, beneficiază de pensie de invaliditate în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.
ART. 220
(1) Cadrele didactice din unităţile de învăţământ de stat beneficiază de concediu de odihnă, anual, cu plată, în perioada vacanţelor şcolare, cu o durată de 62 de zile lucrătoare. În cazuri bine justificate, conducerea unităţii de învăţământ poate întrerupe concediul legal, persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă.
(2) Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul de administraţie, prin raportare la interesul superior al beneficiarului primar, cu asigurarea personalului didactic necesar pentru desfăşurarea examenelor naţionale şi a concursurilor finanţate de Ministerul Educaţiei.
(3) În cazul în care, din motive justificate, concediul de odihnă anual nu este efectuat, integral sau parţial, în anul calendaristic respectiv, cu acordul cadrului didactic îndreptăţit, angajatorul este obligat să acorde concediul de odihnă neefectuat în vacanţele anului şcolar următor.
(4) Personalul de conducere, de îndrumare şi control din învăţământul preuniversitar beneficiază de concediu de odihnă conform <LLNK 12003 0923 2a1 0 30>Legii nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi contractului colectiv de muncă unic la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar.
(5) Normele metodologice referitoare la efectuarea concediului de odihnă anual sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei după consultarea cu reprezentanţii federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar.
(6) Personalul didactic auxiliar şi personalul administrativ beneficiază de concediu de odihnă anual, cu plată, în conformitate cu legislaţia muncii şi contractul colectiv de muncă aplicabil. În cazuri bine justificate, conducerea unităţii de învăţământ poate întrerupe concediul legal.
(7) Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare salariat, personal didactic auxiliar şi administrativ se stabilesc de către consiliul de administraţie la cererea angajatului.
(8) Neefectuarea concediului anual de odihnă dă dreptul la efectuarea concediului restant în anul calendaristic următor, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
ART. 221
(1) Cadrele didactice care redactează teza de doctorat sau lucrări în interesul învăţământului pe bază de contract de cercetare ori de editare au dreptul la 6 luni de concediu plătit, o singură dată, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
(2) Personalul didactic aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) nu poate fi încadrat în activităţi didactice retribuite în regim de plată cu ora.
(3) În situaţia desfiinţării unei unităţi de învăţământ de stat, salariaţii disponibilizaţi primesc salarii compensatorii, conform legii.
ART. 222
Dreptul la iniţiativă profesională constă în:
a) pregătirea activităţii profesionale şi realizarea obiectivelor educaţionale ale disciplinelor de învăţământ, prin metode conforme principiilor psihopedagogice;
b) utilizarea bazei materiale şi a resurselor educaţionale, pentru realizarea obligaţiilor profesionale;
c) punerea în practică a ideilor inovatoare pentru modernizarea procesului de învăţământ.
ART. 223
(1) Personalul didactic de predare are dreptul la siguranţă în exercitarea actului educaţional şi nu poate fi perturbat în timpul desfăşurării activităţii didactice.
(2) Accesul părinţilor/tutorilor/reprezentanţilor legali ai beneficiarilor primari este permis în incinta unităţilor de învăţământ, în concordanţă cu procedura de acces prevăzută în regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii, dacă:
a) a fost solicitat/a fost programat pentru o discuţie cu un cadru didactic sau cu directorul/directorul adjunct al unităţii de învăţământ;
b) desfăşoară activităţi în comun cu cadrele didactice;
c) depune o cerere/alt document la secretariatul unităţii de învăţământ;
d) participă la acţiuni organizate de părinţi, aprobate de conducerea unităţii de învăţământ;
e) în alte situaţii speciale prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii.
(3) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), nu se consideră perturbare a cadrelor didactice în timpul desfăşurării activităţii didactice intervenţia autorităţilor care coordonează sistemul naţional de învăţământ şi/sau publice, în situaţiile în care sănătatea fizică sau psihică a beneficiarilor primari ori a personalului este pusă în pericol în orice mod, conform constatării personalului de conducere, sau în timpul exerciţiilor de alarmare pentru situaţii de urgenţă.
(4) Înregistrarea activităţii didactice poate fi făcută numai în conformitate cu actele normative emise de Ministerul Educaţiei, cu excepţia situaţiilor în care înregistrarea activităţii didactice este dispusă în temeiul unor dispoziţii legale sau al unor norme emise de ministerele cu reţea de învăţământ proprie. Nu se consideră înregistrare a activităţii didactice stocarea imaginilor audio-video de pe camerele de supraveghere din unităţile de învăţământ unde este implementat un sistem de supraveghere audio-video, în condiţiile legislaţiei în vigoare.
(5) Multiplicarea, sub orice formă, a înregistrărilor activităţii didactice de către elevi sau de către alte persoane este permisă numai în condiţiile prevăzute la alin. (4).
ART. 224
(1) Personalul didactic are dreptul să facă parte din asociaţii şi organizaţii sindicale, profesionale şi culturale, naţionale şi internaţionale, legal constituite, în conformitate cu prevederile legii.
(2) Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spaţiul şcolar şi poate întreprinde acţiuni în nume propriu în afara acestui spaţiu, dacă acestea nu afectează onoarea şi prestigiul învăţământului, demnitatea profesiei şi nici prevederile prezentei legi.
ART. 225
Personalul didactic beneficiază, în limita fondurilor alocate prin buget, din venituri proprii sau sponsorizări, de acoperirea integrală ori parţială a cheltuielilor de deplasare şi de participare la manifestări ştiinţifice organizate în străinătate, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
ART. 226
(1) Copiii personalului din sistemul de învăţământ aflat în activitate sunt scutiţi de plata taxelor de înscriere la concursurile de admitere în învăţământul superior şi beneficiază de gratuitate la cazare în cămine şi internate.
(2) De prevederile alin. (1) beneficiază şi copiii personalului pensionat din sistemul de învăţământ, precum şi copiii orfani de unul sau ambii părinţi ce a/au activat în sistemul de învăţământ.
ART. 227
(1) Personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ beneficiază de la bugetul asigurărilor sociale de stat de reducerea cu 50% a costurilor de cazare, masă şi tratament în bazele de odihnă şi tratament.
(2) Personalul didactic titular, care, din proprie iniţiativă, solicită să se specializeze ori să continue studiile, are dreptul la concediu fără plată. Durata totală a acestuia nu poate depăşi 3 ani într-un interval de 7 ani. Aprobările în aceste situaţii sunt de competenţa unităţii şcolare prin consiliul de administraţie, dacă se face dovada activităţii respective.
ART. 228
Personalul didactic are următoarele obligaţii:
a) exercitarea cunoştinţelor şi competenţelor cu profesionalism, astfel încât procesul de predare-învăţare-evaluare să fie de înaltă calitate, prin respectarea principiilor de etică profesională;
b) respectarea atribuţiilor prevăzute în fişa postului, prin manifestarea unei atitudini proactive de perfecţionare permanentă, prin participarea la activităţile de formare continuă;
c) sprijinirea excelenţei şi motivarea în învăţare, în sensul atingerii potenţialului maxim al fiecărui elev, astfel încât acesta să-şi descopere abilităţile, talentele şi să le fructifice;
d) respectarea normelor privind echitatea, astfel încât să asigure şi să respecte dreptul fiecărui elev de a avea şanse egale de acces şi de progres în educaţie, dar şi de finalizare a studiilor;
e) respectarea diversităţii pentru a genera elevilor atitudini incluzive şi tolerante;
f) respectarea şi promovarea normelor privind integritatea, astfel încât să ofere elevilor un set de repere valorice, axiologice, pe tot parcursul educaţional;
g) stăruinţă în pregătirea profesională permanentă pentru atingerea potenţialului maxim profesional;
h) să-şi acorde respect reciproc şi sprijin în îndeplinirea obligaţiilor profesionale;
i) promovarea respectului prin educaţie, pentru însuşirea de către elevi a valorilor şi a principiilor dintr-o societate democratică;
j) comunicarea transparentă în evaluare pentru a asigura o încredere ridicată a beneficiarilor actului de predare-învăţare-evaluare;
k) colaborarea şi construirea unui parteneriat cu familia în procesul de educaţie a elevului pentru dezvoltarea fizică, intelectuală şi morală, ca principal instrument al realizării unui sistem de educaţie deschis;
l) contribuirea la starea de bine a elevilor, astfel încât să faciliteze accesul la consiliere şi orientare şcolară şi vocaţională tuturor elevilor;
m) flexibilitatea în procesul şi în parcursul educaţional, astfel încât şcoala să ofere un răspuns corect beneficiarilor şi comunităţilor de învăţare;
n) să transmită cunoştinţe şi valori, în egală măsură.
CAP. XVII
Pensionarea personalului din învăţământul preuniversitar
ART. 229
(1) Personalul din învăţământul preuniversitar beneficiază de pensie în condiţiile prevăzute de legislaţia de asigurări sociale şi pensii, aplicabilă sistemului public de pensii şi de prezenta lege.
(2) Cu cel puţin 30 de zile calendaristice, anterior împlinirii condiţiilor de vârstă standard şi a stagiului minim de cotizare pentru pensionare, personalul din învăţământul preuniversitar poate opta pentru continuarea executării contractului individual de muncă până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută de lege pentru bărbaţi, respectiv vârsta de 65 de ani. Angajatorul nu poate îngrădi sau limita acest drept.
(3) Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (2) se face în scris, prin cerere adresată consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ şi depusă la secretariatul acesteia. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ constată exercitarea dreptului prevăzut la alin. (2) în termen de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, prin decizie care se comunică cadrului didactic în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei.
(4) Personalul didactic care a optat pentru continuarea executării contractului individual de muncă până la împlinirea vârstei de 65 de ani, în condiţiile alin. (2), beneficiază de toate drepturile personalului didactic.
(5) Personalului didactic titular care a optat pentru executarea contractului individual de muncă până la împlinirea vârstei de 65 de ani, în condiţiile alin. (2), i se aplică, în mod corespunzător, prevederile alin. (11)-(13).
(6) Personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control se pensionează pentru limită de vârstă, anticipat şi anticipat parţial, la data încheierii anului şcolar în care împlineşte vârsta standard de pensionare sau, după caz, în situaţia pensiei anticipate şi anticipate parţial, vârsta standard redusă cu cel mult 5 ani.
(7) Prin derogare de la <LLNK 12003 0923 2a2 56 60>art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în cazul personalului didactic care se pensionează în condiţiile alin. (6), contractul individual de muncă încetează de drept la data încheierii anului şcolar în care solicită pensionarea.
(8) Pentru motive temeinice, pensionarea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control se poate face, la cerere, şi în timpul anului şcolar, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, respectiv al DJIP/DMBIP. Cererea se soluţionează în termen de 30 zile de la data înregistrării acesteia la secretariatul unităţii de învăţământ, respectiv al DJIP/DMBIP, prin decizie, care se comunică în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii. Decizia poate fi contestată, în condiţiile legii.
(9) Cadrele didactice pensionate pot desfăşura activităţi didactice, salarizate prin plata cu ora, după împlinirea vârstei standard de pensionare.
(10) Personalul didactic pensionat din învăţământ beneficiază de asistenţă medicală şi de acces la casele de odihnă şi la bazele de tratament ale cadrelor didactice.
(11) Personalul didactic de predare titular din învăţământul preuniversitar căruia nu i s-a emis decizia de pensionare poate fi menţinut, la cerere, anual, ca titular în funcţia didactică, şi peste vârsta standard de pensionare, până la vârsta de 70 de ani. Cererea se soluţionează în termen de 30 zile de la data înregistrării la secretariatul unităţii de învăţământ, prin decizie motivată care se comunică în termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii. Decizia poate fi contestată, în condiţiile legii.
(12) Reîncadrarea în funcţia de personal didactic a personalului didactic pensionat care nu a depăşit cu 5 ani vârsta standard de pensionare se poate face la cerere, anual, cu menţinerea drepturilor şi obligaţiilor care decurg din desfăşurarea activităţii didactice avute anterior pensionării, cu acordul consiliului de administraţie şi potrivit metodologiei-cadru aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, sub condiţia suspendării pensiei pe durata reîncadrării.
(13) Personalul didactic de predare titular din învăţământul preuniversitar, menţinut ca titular în funcţia didactică până la 5 ani peste vârsta standard de pensionare, prevăzută de legislaţia privind sistemul public de pensii, în condiţiile alin. (11) sau reîncadrat în funcţia de personal didactic, în condiţiile alin. (12), poate fi numit, prin detaşare în interesul învăţământului, în funcţii vacante de conducere sau de îndrumare şi control, neocupate prin concurs, în condiţiile legii.
(14) Personalul din învăţământul preuniversitar care se pensionează la împlinirea vârstei standard beneficiază de o primă în cuantum de două salarii de bază ale persoanei, care se acordă la data încetării de drept a contractului individual de muncă.
TITLUL IV
Asigurarea calităţii în învăţământul preuniversitar
CAP. I
Dispoziţii generale
ART. 230
(1) Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite aşteptările beneficiarilor, precum şi standardele de calitate.
(2) Evaluarea calităţii educaţiei în învăţământul preuniversitar constă în examinarea multicriterială a măsurii în care furnizorii de educaţie şi programele acestora îndeplinesc standardele de calitate.
(3) Evaluarea internă a calităţii în învăţământul preuniversitar are loc atunci când evaluarea calităţii este efectuată de însăşi organizaţia furnizoare de educaţie. Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de ARACIIP, aceasta ia forma evaluării externe.
(4) Îmbunătăţirea calităţii educaţiei presupune evaluare, analiză şi acţiune corectivă continuă din partea organizaţiei furnizoare de educaţie, bazată pe selectarea şi adoptarea celor mai potrivite proceduri, precum şi pe alegerea şi aplicarea standardelor de calitate.
(5) Acreditarea organizaţiilor furnizoare de educaţie şi a programelor lor de studiu este parte a asigurării calităţii.
(6) În evaluarea calităţii educaţiei, sunt respectate obligatoriu valorile şi principiile prevăzute la art. 2 şi 3.
(7) Scopul evaluării calităţii educaţiei este de a măsura nivelul calitativ al serviciului furnizat în raport cu nevoile beneficiarilor şi cu standardele naţionale în vigoare.
(8) Scopul inspecţiei şcolare este asigurarea îndrumării, controlului şi îmbunătăţirii calităţii serviciilor educaţionale.
ART. 231
Asigurarea calităţii exprimă capacitatea unei organizaţii furnizoare de educaţie de a oferi servicii educaţionale, în conformitate cu standardele de calitate în vigoare. Asigurarea calităţii este realizată printr-un ansamblu de acţiuni pentru dezvoltarea capacităţii instituţionale, de elaborare, planificare şi implementare de programe de studii sau programe de calificare profesională şi prin care se urmăreşte asigurarea încrederii beneficiarilor că sunt îndeplinite standardele de calitate de către furnizorul de educaţie în vederea obţinerii rezultatelor optime ale învăţării, cultivării excelenţei, reducerii abandonului şcolar, a reducerii analfabetismului funcţional.
ART. 232
(1) Evaluarea externă a calităţii educaţiei se realizează prin desfăşurarea de activităţi şi tehnici având caracter operaţional şi aplicate sistematic de autoritatea de evaluare a calităţii, desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite.
(2) Controlul calităţii educaţiei se realizează prin inspecţie şcolară şi presupune:
a) monitorizarea unităţilor de învăţământ preuniversitar de către ARACIIP şi birourile judeţene/biroul Municipiului Bucureşti ale acesteia;
b) monitorizarea specială complexă, imediat după înfiinţare, în primii trei ani şi ori de câte ori este necesar, în condiţiile prezentei legi, de către ARACIIP.
(3) Îmbunătăţirea calităţii educaţiei presupune evaluare, analiză şi acţiune corectivă continuă din partea unităţii de învăţământ preuniversitar, bazată pe analiza datelor, selectarea şi adoptarea celor mai potrivite măsuri, precum şi pe alegerea şi aplicarea standardelor de calitate.
(4) Politicile şi standardele de asigurare a calităţii în sistemul de învăţământ preuniversitar din România sunt corelate cu cele promovate la nivel internaţional, dar şi cu cele privind realitatea socială şi nevoile educaţionale ale elevilor.
(5) ARACIIP realizează evaluarea externă în vederea autorizării provizorii/acreditării/menţinerii acreditării în învăţământul preuniversitar.
(6) Unităţile administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai imobilelor din domeniul public local sau judeţean, după caz, au obligativitatea de a asigura obţinerea şi menţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu şi a autorizaţiei sanitare de funcţionare pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat sau componentele organizatorice ale acestora.
CAP. II
Metodologia privind asigurarea calităţii educaţiei
ART. 233
(1) Asigurarea şi evaluarea calităţii educaţiei se realizează în baza unor standarde de calitate şi metodologii de evaluare instituţională privind autorizarea, acreditarea şi evaluarea periodică a unităţilor de învăţământ din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, adoptate prin hotărâre a Guvernului.
(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), metodologia de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară, a alternativelor educaţionale şi a unităţilor de învăţământ special se adoptă prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) Componentele asigurării calităţii cuprind cel puţin:
a) criterii;
b) standarde de calitate;
c) indicatori de performanţă;
d) rezultate.
(4) Calitatea în educaţie este asigurată prin următoarele procese:
a) planificarea şi realizarea efectivă a rezultatelor învăţării;
b) monitorizarea rezultatelor;
c) evaluarea internă privind asigurarea calităţii educaţiei;
d) evaluarea externă privind asigurarea calităţii educaţiei;
e) îmbunătăţirea continuă a rezultatelor în educaţie.
(5) Componentele şi procesele de asigurare a calităţii educaţiei şi relaţiile dintre ele se diferenţiază în funcţie de:
a) nivelul de învăţământ şi, după caz, al calificării;
b) tipul organizaţiei furnizoare de educaţie;
c) tipul programului de studii;
d) forma de învăţământ.
(6) Asigurarea calităţii educaţiei este centrată preponderent pe rezultatele învăţării.
(7) Asigurarea calităţii educaţiei se referă la următoarele domenii:
a) capacitatea instituţională;
b) eficacitatea educaţională;
c) managementul calităţii.
(8) Capacitatea instituţională, care rezultă din organizarea internă şi din resursele disponibile, este descrisă prin următoarele criterii:
a) structurile şi procesele instituţionale de tip managerial şi administrativ, care implică beneficiarii primari şi alte părţi interesate;
b) baza materială şi optimizarea utilizării acesteia;
c) resursele umane şi capacitatea instituţiei de atragere a resurselor umane externe instituţiei şi din afara ţării, în condiţiile legii;
d) digitalizarea proceselor instituţionale.
(9) Eficacitatea educaţională, care constă în mobilizarea de resurse cu scopul de a se obţine rezultatele aşteptate ale învăţării, este descrisă prin următoarele criterii:
a) conţinutul şi relevanţa programelor de studiu;
b) învăţarea, predarea şi evaluarea centrate pe elev;
c) rezultatele învăţării;
d) activitatea de cercetare ştiinţifică sau metodică, după caz;
e) dezvoltarea personală şi profesională a cadrelor didactice şi elevilor, inclusiv prin implementarea unor proiecte sau activităţi de educaţie nonformală şi informală, respectiv participarea în mobilităţi de scurtă sau lungă durată;
f) activitatea financiară a organizaţiei.
(10) Managementul calităţii este descris prin următoarele criterii:
a) strategii şi proceduri pentru asigurarea calităţii educaţiei, inclusiv respectarea eticii şi deontologiei;
b) proceduri privind iniţierea, monitorizarea şi revizuirea periodică a programelor şi activităţilor desfăşurate;
c) proceduri obiective şi transparente de evaluare a rezultatelor învăţării, inclusiv de către elevi;
d) proceduri de evaluare periodică a calităţii corpului profesoral;
e) bază de date actualizată sistematic, referitoare la asigurarea internă a calităţii;
f) transparenţa informaţiilor de interes public cu privire la programele de studii şi, după caz, certificatele, diplomele şi calificările obţinute;
g) funcţionalitatea structurilor de asigurare a calităţii educaţiei conform prevederilor legale;
h) acurateţea raportărilor prevăzute de legislaţia în vigoare.
CAP. III
Asigurarea internă a calităţii
ART. 234
(1) Directorul şi consiliul de administraţie ai unităţii de învăţământ sau, după caz, ai unităţii de educaţie extraşcolară sunt direct responsabili de calitatea educaţiei furnizate.
(2) La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar din România funcţionează Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii educaţiei, în conformitate cu prevederile unei proceduri aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) Regulamentul de organizare şi funcţionare a comisiei, precum şi strategia acesteia se elaborează şi se aprobă de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, după consultarea consiliului profesoral, a consiliului şcolar al elevilor şi a structurilor asociative ale părinţilor.
(4) Conducerea operativă a comisiei este asigurată de conducătorul organizaţiei sau de un coordonator desemnat de acesta.
(5) Componenţa Comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii educaţiei în unităţile din învăţământul preuniversitar cuprinde:
a) 1-3 reprezentanţi ai corpului profesoral, aleşi prin vot secret de consiliul profesoral;
b) un reprezentant al sindicatului reprezentativ, desemnat de acesta;
c) un reprezentant al părinţilor, în cazul învăţământului preşcolar, primar, gimnazial sau liceal;
d) un reprezentant al elevilor, în cazul învăţământului liceal şi postliceal;
e) un reprezentant al consiliului local;
f) un reprezentant al minorităţilor naţionale, după caz, provenind din corpul profesoral, reprezentanţii părinţilor sau ai elevilor.
(6) Pentru orice organizaţie furnizoare de educaţie, alta decât o unitate de învăţământ, Comisia pentru evaluarea şi asigurarea calităţii educaţiei cuprinde următoarele categorii:
a) 1-3 reprezentanţi ai furnizorului;
b) 1-3 reprezentanţi ai beneficiarilor direcţi;
c) 1-3 reprezentanţi ai angajatorilor.
(7) Atribuţiile comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii educaţiei sunt:
a) coordonează aplicarea procedurilor şi activităţilor de evaluare şi asigurare a calităţii, aprobate de conducerea organizaţiei furnizoare de educaţie, conform domeniilor prevăzute la art. 233 alin. (7);
b) elaborează anual un raport de evaluare internă privind calitatea educaţiei în organizaţia respectivă. Raportul este adus la cunoştinţă tuturor beneficiarilor prin afişare sau publicare;
c) elaborează o strategie care cuprinde cel puţin următoarele direcţii: rezultatele învăţării, reducerea analfabetismului funcţional, reducerea absenteismului, abandonului şcolar şi părăsirii timpurii a şcolii, precum şi promovarea excelenţei;
d) formulează propuneri de îmbunătăţire a calităţii educaţiei.
CAP. IV
Evaluarea externă a calităţii
SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale
ART. 235
(1) Evaluarea externă a calităţii educaţiei cuprinde:
a) evaluarea capacităţii instituţionale a unităţii de învăţământ preuniversitar;
b) evaluarea eficacităţii educaţionale a unităţii de învăţământ preuniversitar;
c) evaluarea managementului calităţii la nivel instituţional;
d) evaluarea calităţii programelor de studii sau de calificare oferite;
e) evaluarea concordanţei dintre evaluarea internă şi situaţia reală;
f) evaluarea comparativă interinstituţională a aceluiaşi tip de program de studii sau de calificare oferit de diferite unităţi de învăţământ preuniversitar.
(2) Evaluarea externă periodică a calităţii pentru unitatea de învăţământ preuniversitar este realizată de ARACIIP, prin colaboratori externi, experţi în evaluare şi acreditare, înscrişi în RNEE. Membrii RNEE participă la cursuri de formare iniţială şi, periodic, la cursuri de formare continuă în domeniul asigurării calităţii educaţiei, organizate de ARACIIP sau de alte structuri partenere.
(3) Selecţia membrilor RNEE se realizează astfel încât aceştia să realizeze activităţile de evaluare externă a calităţii, fiind independenţi prin respectarea prevederilor care nu permit existenţa conflictelor de interese.
(4) La evaluările externe pot participa, cu statut de observatori, reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură, reprezentanţi ai elevilor, reprezentanţi ai părinţilor, iar pentru învăţământul liceal tehnologic, reprezentanţi ai patronatelor şi ai angajatorilor.
ART. 236
Orice persoană juridică, publică sau privată, interesată în furnizarea de educaţie se supune procesului de evaluare şi acreditare.
SECŢIUNEA a 2-a
Obţinerea autorizării de funcţionare provizorie
ART. 237
(1) Autorizarea de funcţionare provizorie conferă furnizorului dreptul de a face înscrieri şi de a desfăşura procesul de învăţământ. Pentru obţinerea autorizării de funcţionare provizorie, organizaţia interesată de furnizarea de servicii de învăţământ preuniversitar se adresează ARACIIP, în vederea demarării procedurii de obţinere a autorizării provizorii.
(2) În învăţământul preuniversitar, evaluarea şi autorizarea se fac pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, domeniu sau specializare, limbă de predare, formă de învăţământ şi, după caz, locaţie. În cazul unităţilor de învăţământ acreditate, nivelul inferior se supune direct procesului de acreditare, respectiv nu parcurge procesul de autorizare provizorie anterioară acreditării.
(3) Autorizaţia de funcţionare provizorie se acordă prin ordin al ministrului educaţiei, la propunerea ARACIIP.
(4) Ordinul ministrului educaţiei de acordare a autorizaţiei de funcţionare provizorie şi de înfiinţare ca persoană juridică a unităţii de învăţământ se comunică autorităţii publice locale în vederea includerii, de drept, în reţeaua şcolară a unităţii administrativ-teritoriale.
(5) După obţinerea autorizaţiei de funcţionare provizorie, unitatea de învăţământ preuniversitar implementează mecanismul de asigurare internă a calităţii şi întocmeşte rapoarte de evaluare internă a calităţii educaţiei, pe care are obligaţia de a le face publice, anual, sub sancţiunea retragerii autorizării de funcţionare provizorie.
ART. 238
Organismul abilitat să efectueze evaluarea externă în vederea autorizării pentru funcţionare provizorie este ARACIIP.
ART. 239
Procedura de autorizare de funcţionare provizorie cuprinde următoarele activităţi:
a) furnizorul de educaţie elaborează un raport de evaluare internă, pe baza prevederilor art. 233, pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, domeniu, specializare sau, după caz, locaţie;
b) raportul de evaluare internă se depune la ARACIIP împreună cu o cerere de declanşare a procedurii de evaluare externă şi de autorizare de funcţionare provizorie;
c) ARACIIP numeşte o comisie de experţi în evaluare şi acreditare, care analizează raportul de evaluare internă, verifică prin vizite la instituţia solicitantă îndeplinirea standardelor pe domeniile şi criteriile prevăzute la art. 233 şi elaborează propriul raport de evaluare;
d) ARACIIP validează raportul de evaluare prin verificarea respectării, după caz, a metodologiilor de evaluare externă, prevăzute la art. 233 alin. (1) şi (2), respectiv art. 247 alin. (1), iar agenţia propune Ministerului Educaţiei acordarea sau, după caz, neacordarea autorizaţiei de funcţionare provizorie.
SECŢIUNEA a 3-a
Acreditarea furnizorului de educaţie
ART. 240
(1) Orice unitate de învăţământ preuniversitar autorizată provizoriu se supune procesului de monitorizare de ARACIIP, prin birourile judeţene/biroul Municipiului Bucureşti, în vederea acreditării instituţionale, în condiţiile legii.
(2) După trei evaluări anuale consecutive încheiate cu raport favorabil, unitatea de învăţământ preuniversitar autorizată provizoriu poate solicita acreditarea.
(3) ARACIIP propune Ministerului Educaţiei acreditarea unităţilor de învăţământ preuniversitar, pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, domeniu, specializare sau, după caz, locaţie. Acreditarea se acordă prin ordin al ministrului educaţiei.
(4) Prin acreditare se certifică respectarea standardelor pentru înfiinţarea şi funcţionarea unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a programelor de studii sau de calificare ale acestora.
(5) În învăţământul preuniversitar, evaluarea şi acreditarea se fac la nivelul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră şi domeniu de calificare profesională, după caz.
(6) Analiza şi aprobarea rapoartelor de evaluare externă a calităţii se fac de către Consiliul ARACIIP.
(7) Acreditarea acordă pe lângă drepturile prevăzute de autorizarea de funcţionare provizorie şi dreptul de a emite diplome, certificate şi alte acte de studii recunoscute de Ministerul Educaţiei şi de a organiza, după caz, examen de absolvire.
ART. 241
(1) Procedura de acreditare cuprinde următoarele activităţi:
a) unitatea de învăţământ autorizată să funcţioneze provizoriu elaborează un raport de evaluare internă, folosind ca termeni de referinţă standardele specifice etapei de acreditare;
b) raportul de evaluare internă se depune la ARACIIP împreună cu o cerere de declanşare a procedurii de evaluare externă şi de acreditare;
c) ARACIIP numeşte o comisie de experţi în evaluare şi acreditare care analizează raportul de evaluare internă, verifică prin vizite la instituţia solicitantă îndeplinirea standardelor referitoare la domeniile şi criteriile prevăzute la art. 233 şi elaborează propriul raport de evaluare;
d) ARACIIP validează raportul de evaluare prin verificarea respectării, după caz, a metodologiilor de evaluare externă, prevăzute la art. 233 alin. (1) şi (2), respectiv art. 247 alin. (1), iar agenţia propune Ministerului Educaţiei acreditarea sau, după caz, neacreditarea furnizorului de educaţie care a solicitat acreditarea.
(2) Termenul maxim de depunere a cererii în vederea acreditării unităţilor de învăţământ preuniversitar este de 2 ani de la data absolvirii primei promoţii, sub sancţiunea încetării autorizaţiei de funcţionare provizorie de Ministerul Educaţiei. Acest termen se aplică şi în cazul acreditării unui nivel de învăţământ sau a unei specializări/calificări, program de studii în învăţământul preuniversitar de la data absolvirii complete a unui nivel de învăţământ de către prima promoţie, sub sancţiunea declanşării procedurii de lichidare, fără dreptul de a organiza admitere.
(3) Unităţile de învăţământ acreditate pot să înfiinţeze alte specializări în cadrul profilurilor deja autorizate să funcţioneze provizoriu/acreditate, pe baza acordului ARACIIP. Procedura privind acordul ARACIIP se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei.
ART. 242
După obţinerea acreditării, rapoartele anuale de evaluare internă a calităţii de la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar se transmit către ARACIIP, la cererea ARACIIP sau din propria iniţiativă a unităţii.
ART. 243
(1) Unităţile de învăţământ acreditate se supun, din 5 în 5 ani, evaluării externe obligatorii de către ARACIIP.
(2) În condiţiile în care, prin evaluarea externă, ARACIIP constată că nu sunt îndeplinite standardele de calitate asumate, propune Ministerului Educaţiei să emită ordinul de ministru de aplicare a măsurii de avertizare a furnizorului de educaţie şi acordarea unui termen de un an pentru aducerea activităţii educaţionale la nivelul standardelor naţionale în vigoare. Pe baza unui nou raport de evaluare internă întocmit de furnizorul de educaţie, Ministerul Educaţiei dispune o nouă evaluare externă de către ARACIIP. Dacă şi noul raport de evaluare externă este nefavorabil, Ministerul Educaţiei, la propunerea ARACIIP, dispune declanşarea procedurii de lichidare, fără dreptul de a organiza admitere.
(3) Evaluarea externă periodică a calităţii pentru unitatea de învăţământ preuniversitar se poate face printr-o procedură simplificată în urma obţinerii a trei calificative de menţinere a acreditării.
(4) Procedura simplificată este parte a metodologiilor prevăzute, după caz, la art. 233 alin. (1) şi (2) şi art. 247 alin. (1).
(5) În cazul în care unitatea şcolară nu îndeplineşte criteriile prevăzute în cazul acestui tip de evaluare, ARACIIP declanşează procedura de evaluare externă prevăzută, după caz, la art. 233 alin. (1) şi (2) şi art. 247 alin. (1).
ART. 244
(1) Nerespectarea de către unitatea de învăţământ preuniversitar a criteriilor, standardelor şi normelor privind calitatea educaţiei constituie abateri, care aduc atingere bunului mers în funcţionarea sistemului naţional de învăţământ, pentru care Ministerul Educaţiei, la propunerea ARACIIP, are dreptul să dispună prin ordin al ministrului următoarele măsuri:
a) avertizarea unităţii de învăţământ preuniversitar cu perioada de implementare a măsurilor de îmbunătăţire;
b) monitorizarea unităţii de învăţământ preuniversitar;
c) demararea procesului de reorganizare, în cazul unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat;
d) desfiinţarea unităţii de învăţământ preuniversitar şi demararea procesului de lichidare, cu aplicarea principiului respectării interesului superior al elevului.
(2) În ordinul menţionat la alin. (1) se stabilesc în mod obligatoriu măsurile privind situaţia şcolară a elevilor, precum şi cele privind baza materială a unităţii de învăţământ.
ART. 245
(1) Desfăşurarea activităţilor de învăţământ preuniversitar, sub orice denumire, precum şi eliberarea actelor de studii în alte condiţii decât cele prevăzute de lege atrag răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz. Sesizarea organelor de urmărire penală se face de Ministerul Educaţiei sau de către orice persoană fizică ori juridică lezată în drepturile sale prin funcţionarea entităţii în cauză.
(2) Pot desfăşura activităţi de învăţământ preuniversitar şi pot utiliza denumirile de liceu, şcoală, grădiniţă sau altele similare numai unităţile de învăţământ preuniversitar autorizate să funcţioneze provizoriu ori acreditate.
(3) În cazul în care o unitate de învăţământ de stat, particulară sau confesională nu se supune procedurilor privind asigurarea calităţii educaţiei prevăzute de lege, Ministerul Educaţiei poate să iniţieze procedurile legale pentru desfiinţarea respectivei instituţii.
(4) Desfiinţarea oricărei unităţi de învăţământ se realizează, în condiţiile legii, prin ordin al ministrului educaţiei.
(5) Desfăşurarea activităţilor de învăţământ preuniversitar cu încălcarea prevederilor legale privind tratamentul elevilor/ preşcolarilor, utilizarea de personal necalificat sau gestionarea frauduloasă a resurselor financiare atrage ridicarea autorizaţiei de funcţionare a furnizorului de educaţie şi/sau desfiinţarea respectivei unităţi de învăţământ.
CAP. V
Organizaţiile furnizoare de educaţie care şcolarizează în baza unui curriculum al altui stat
ART. 246
(1) Organizaţiile furnizoare de educaţie care şcolarizează în baza unui curriculum al altui stat sau acreditat internaţional pot organiza şi desfăşura, pe teritoriul României, activităţi de învăţământ preuniversitar, în următoarele situaţii:
a) pe bază de protocol/acord bilateral, încheiat între autorităţile şi/sau instituţiile similare din România şi cele din statul al cărui sistem educaţional este/urmează a fi adoptat;
b) dacă dispun de acreditare în sistemul educaţional respectiv, fiind parte a acestuia.
(2) Organizaţiile prevăzute la alin. (1) se supun unei proceduri de avizare de către ARACIIP, în vederea funcţionării şi înscrierii în Registrul special al unităţilor de învăţământ preuniversitar care funcţionează în baza unui curriculum al altui stat sau acreditat internaţional. Procedura de evaluare şi avizare este elaborată de ARACIIP şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) Organizaţiile înscrise în Registrul special al unităţilor de învăţământ preuniversitar care funcţionează după un curriculum străin au obligaţia de a solicita ARACIIP, din 5 în 5 ani, parcurgerea procedurii de avizare în vederea menţinerii avizului de înscriere în registrul menţionat la alin. (2). În caz contrar, unitatea respectivă se consideră desfiinţată, iar continuarea activităţii este interzisă pe teritoriul României.
(4) În cazul în care organizaţiile furnizoare de educaţie, care desfăşoară pe teritoriul României activităţi de învăţământ corespunzătoare unui sistem educaţional din altă ţară, nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1), au obligaţia de a se supune procesului de evaluare şi acreditare în sistemul educaţional românesc.
(5) Pe teritoriul României este interzisă desfăşurarea de activităţi de învăţământ altfel decât în condiţiile prezentei legi.
CAP. VI
Unităţile de educaţie extraşcolară
ART. 247
(1) Unităţile de educaţie extraşcolară se acreditează şi se supun evaluării periodice, din 5 în 5 ani în conformitate cu prevederile unei metodologii specifice aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(2) Reprofilarea şi înfiinţarea în cadrul palatelor, cluburilor copiilor, cluburilor sportive şcolare de noi cercuri, respectiv discipline sau ramuri sportive se realizează pe baza acordului ARACIIP şi cu respectarea înregistrării în Certificatul de Identitate Sportivă emis de Ministerul Sportului. Procedura privind acordul ARACIIP se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei.
(3) În condiţiile în care, prin evaluarea externă, ARACIIP constată că nu sunt îndeplinite standardele de calitate asumate, propune Ministerului Educaţiei să emită ordinul de ministru de aplicare a măsurii de avertizare a furnizorului de educaţie şi acordarea unui termen de un an pentru aducerea activităţii educaţionale la nivelul standardelor naţionale în vigoare. Pe baza unui nou raport de evaluare internă întocmit de furnizorul de educaţie, Ministerul Educaţiei dispune o nouă evaluare externă de către ARACIIP. Dacă şi noul raport de evaluare externă este nefavorabil, Ministerul Educaţiei, la propunerea ARACIIP, dispune aplicarea măsurilor prevăzute la art. 232.
TITLUL V
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 248
(1) Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) În termen de 8 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educaţiei stabileşte, prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, măsurile aplicabile la nivelul sistemului naţional de învăţământ şi elaborează metodologiile, regulamentele şi alte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi.
(3) Grupa mică din învăţământul preşcolar devine obligatorie începând cu anul şcolar 2030-2031.
(4) Admiterea la liceu şi evaluarea naţională organizată la finalul clasei a VIII-a se vor desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generaţia de elevi înscrişi în clasa a V-a în anul şcolar 2023-2024.
(5) Examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generaţia de elevi înscrişi în clasa a IX-a în anul şcolar 2025-2026.
(6) Examenul de definitivat, concursul naţional de ocupare a posturilor didactice de predare şi obţinerea gradelor didactice II şi I se organizează în condiţiile stabilite în <LLNK 12020 1 12 2`1 0 36>Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, până în anul şcolar 2027-2028 inclusiv.
(7) Setul de standarde de calitate pentru programele de formare iniţială, cu accent pe pregătire practică eficientă, flexibilitate şi sprijin pentru debutul în carieră, aprobate prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, prevăzut la art. 166 alin. (1), se aplică începând cu anul şcolar 2025-2026.
(8) Profilul de competenţe pentru cadrul didactic, cu valoare instrumentală pentru formarea iniţială şi continuă şi pentru managementul în cariera didactică, stabilit în condiţiile art. 166, este obligatoriu începând cu anul şcolar 2025-2026.
(9) Dispoziţiile art. 69 se aplică începând cu prima generaţie de elevi înscrişi în clasa pregătitoare în anul şcolar 2024-2025, gradual, în condiţiile existenţei infrastructurii conforme pentru integrarea preşcolarilor/elevilor cu CES şi ale încadrării resursei umane de specialitate în unitatea de învăţământ preuniversitar.
(10) Evaluările şi examenele naţionale vor fi în integralitate standardizate şi administrate în format digital începând cu anul şcolar 2027-2028.
(11) Aplicarea prevederilor art. 190 alin. (6) şi art. 229 alin. (14) privind primele acordate se realizează începând cu anul şcolar 2025-2026.
(12) Aplicarea prevederilor art. 86 privind CDEOŞ se realizează începând cu anul şcolar 2025-2026.
(13) Aplicarea prevederilor art. 19 alin. (17) se va face începând cu anul şcolar 2025-2026.
(14) Metodologia prevăzută la art. 21 alin. (8) şi art. 22 alin. (3) privind consorţiile şcolare va fi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei în cel mult 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(15) Prevederile art. 20 privind diferenţa de vârstă a participanţilor din programele „A doua şansă“ se aplică în cazul persoanelor nou-înscrise în cadrul acestor programe.
(16) Prin excepţie de la prevederile art. 23, efectivele de antepreşcolari, preşcolari şi elevi din formaţiunile de studiu în funcţiune la data intrării în vigoare a prezentei legi se stabilesc până la finalizarea nivelului de învăţământ, potrivit <LLNK 12020 1 12 2`1 0 16>Legii nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
(17) Începând cu anul şcolar 2025-2026, clasele de învăţământ tehnic şi profesional, cu durata de 3 ani, reglementat de <LLNK 12020 1 12 2`1 0 16>Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care funcţionează în cadrul şcolilor profesionale şi liceelor tehnologice, se reorganizează în cadrul liceelor tehnologice.
(18) Activităţile de management al clasei potrivit dispoziţiilor art. 207 alin. (1) lit. d), prevăzute în norma didactică pentru cadrele didactice, sunt echivalente cu activităţile de dirigenţie prevăzute în norma didactică din <LLNK 12020 1 12 2`1 0 16>Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care se acordă sporul de management al clasei, echivalent al sporului de dirigenţie.
(19) Echivalarea creditelor profesionale transferabile prevăzute la <LLNK 12020 1 12 2`2 245 39>art. 245 alin. (6) din Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, cu creditele ECTS prevăzute la art. 188 alin. (2) din prezenta lege, în vederea utilizării lor prin portofoliul educaţional în situaţiile stipulate la art. 187 alin. (15), se va realiza prin intermediul unei proceduri cuprinse într-o anexă la metodologia de evaluare a rezultatelor învăţării prin programe de formare continuă şi procedura-cadru de finanţare, prevăzută la art. 188 alin. (4). Aplicarea sistemului de acumulare a creditelor ECTS prin programe de formare continuă prevăzut la art. 188 alin. (2) se va realiza începând cu anul universitar 2023-2024.
(20) Prevederile art. 83 privind transportul elevilor se aplică începând cu anul şcolar 2025-2026, cu excepţia alin. (1)-(3), (5), (6) şi (8). Prin excepţie de la art. 250 alin. (1) lit. a), până la intrarea în vigoare a prevederilor art. 83 sunt aplicabile dispoziţiile prevăzute la art. 84, 104 şi 111 referitoare la transportul elevilor din <LLNK 12020 1 12 2`1 0 16>Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
(21) Finanţarea în baza şi în limitele costului standard per elev/preşcolar/antepreşcolar, potrivit dispoziţiilor art. 139 şi 140, se aplică începând cu anul şcolar 2024-2025.
(22) Prevederile art. 108 privind bursele elevilor se aplică începând cu anul şcolar 2023-2024.
(23) În termen de 3 ani şcolari de la data intrării în vigoare a prezentei legi, creşele de stat cu personalitate juridică se reorganizează şi se arondează unităţilor de învăţământ cu personalitate juridică, ce au nivel preşcolar cu program prelungit, sau unităţilor de învăţământ care au în structură învăţământ preşcolar. Prin excepţie, creşele cu minimum 120 de antepreşcolari se pot reorganiza ca unităţi de învăţământ cu personalitate juridică.
(24) Personalul medical de specialitate din creşele publice din unităţile de învăţământ preuniversitar este preluat în structura de personal medical, angajat de autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul Ministerului Sănătăţii.
(25) Banca de instrumente de evaluare având funcţie orientativă pentru evaluare, prevăzută la art. 97 alin. (1), se va realiza de Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în termen de 2 ani şcolari de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(26) Metodologiile şi standardele naţionale de evaluare pentru fiecare nivel de învăţământ şi fiecare disciplină, prevăzute la art. 97 alin. (2), se adoptă prin ordin al ministrului educaţiei în termen de 2 ani şcolari de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(27) În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educaţiei va emite ordinul ministrului privind aprobarea metodologiei pentru asigurarea accesului copiilor din spectrul autist la educaţie de calitate şi servicii de asistenţă specifice.
(28) În termen de 3 ani şcolari de la adoptarea metodologiei prevăzută la art. 247 alin. (1), toate unităţile de educaţie extraşcolară sunt supuse procesului de evaluare externă periodică.
(29) Disciplinele şcolare prevăzute la art. 88 alin. (3) şi (5) se includ în planurile-cadru ale învăţământului liceal începând cu anul şcolar 2025-2026.
(30) Prevederile art. 92 alin. (4) privind clasele cu predare a unei limbi moderne în regim bilingv se aplică începând cu anul şcolar 2025-2026.
(31) Învăţământul preuniversitar tehnologic se desfăşoară exclusiv în sistem dual pentru toate liceele tehnologice începând cu anul şcolar 2029-2030.
(32) Pentru sprijinirea şi asigurarea tranziţiei către învăţământul tehnologic în sistem dual a unităţilor de învăţământ tehnologic în coordonarea CNITTD se înfiinţează Comisia pentru Tranziţia către Învăţământul Dual a cărei metodologie de organizare şi funcţionare este aprobată prin ordin al ministrului educaţiei în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(33) În cazul unităţilor de învăţământ confesional preuniversitar de stat existente la data intrării în vigoare a prezentei legi, cultele respective şi Ministerul Educaţiei au obligaţia ca, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, să elaboreze o metodologie de funcţionare aprobată prin hotărâre a Guvernului, care stabileşte relaţia juridică, patrimonială, financiară şi administrativă.
(34) Prevederile art. 83 alin. (15) se implementează progresiv începând cu anul şcolar 2024-2025, după cum urmează:
a) în anul şcolar 2024-2025, beneficiarii Programului naţional „Vouchere culturale pentru elevi“ sunt elevii din clasa a XII-a a anului şcolar curent;
b) în anul şcolar 2025-2026, beneficiarii Programului Naţional „Vouchere culturale pentru elevi“ sunt elevii din clasele a IX-a şi a XII-a a anului şcolar curent;
c) în anul şcolar 2026-2027, beneficiarii Programului Naţional „Vouchere culturale pentru elevi“ sunt elevii din clasele a V-a, a IX-a şi a XII-a a anului şcolar curent;
d) până la finalul anului şcolar 2026-2027, în baza unei analize cu privire la impactul programului naţional, Ministerul Educaţiei decide asupra oportunităţii continuării şi dezvoltării programului începând cu anul şcolar 2028-2029.
(35) Prin excepţie de la prevederile art. 33 alin. (3) nu li se aplică condiţia de a şcolariza minimum două treimi dintre elevi corespunzător filierei specifice unităţii inclusiv în structurile arondate:
a) unităţilor de învăţământ confesional înfiinţate până la intrarea în vigoare a prezentei legi;
b) unităţilor de învăţământ unice la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, pentru fiecare limbă de predare.
(36) La cererea părinţilor, tutorilor legali sau a cultelor recunoscute de stat, se organizează, în condiţiile legii şi cu respectarea prevederilor privind asigurarea calităţii, prin excepţie de la prevederile art. 19, respectiv art. 48-51, cu avizul consultativ al DJIP/DMIP, cu aprobarea Ministerului Educaţiei, unităţi de învăţământ preuniversitar confesional de stat cu personalitate juridică, cu predare în limba română/limbile minorităţilor naţionale.
(37) Unităţile de învăţământ liceal care se încadrează în prevederile art. 33 alin. (2) lit. a) şi b) funcţionează cu respectarea principiului asumării filierei, în sensul de a şcolariza minimum 2/3 dintre elevi corespunzător filierei specifice unităţii inclusiv în structurile arondate, începând cu anul şcolar 2025-2026. Ministerul Educaţiei stabileşte criteriile de încadrare a unei unităţi de învăţământ liceal într-una dintre cele 3 filiere teoretice, vocaţională sau tehnologică, prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(38) Prevederile art. 133 alin. (1) şi (2) intră în vigoare începând cu anul 2025-2026.
(39) Cluburile sportive şcolare, organizate în conformitate cu prevederile <LLNK 12020 1 12 2`1 0 16>Legii nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, devin la data intrării în vigoare a prezentei legi unităţi de educaţie extraşcolară cu personalitate juridică sau, după caz, arondate, în conformitate cu prevederile unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei.
(40) În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, <LLNK 12011 1832 52IIG1 0133>Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011 privind aprobarea Clasificării ocupaţiilor din România – nivel de ocupaţie (şase caractere), cu modificările şi completările ulterioare, va fi actualizat astfel încât toate funcţiile didactice de predare prevăzute la art. 165 să se regăsească în „grupa 23 Specialişti în învăţământ“.
(41) Instituţiile publice care se supun reorganizării în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi, potrivit dispoziţiilor art. 118, 119, 121 şi 124 vor încheia protocolul de predare-preluare care va cuprinde patrimoniul stabilit potrivit situaţiilor financiare întocmite în conformitate cu prevederile <LLNK 11991 82 13 2C2 28 69>art. 28 alin. (1^1) din Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu prevederile bugetare şi execuţia bugetară realizată până la data reorganizării.
(42) Metodologia de funcţionare, utilizare şi aprobare a formatului cardului naţional de elev, prevăzut la art. 84, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, în termen de 2 ani şcolari de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
ART. 249
(1) Elevii care la data intrării în vigoare a prezentei legi sunt înscrişi în cadrul liceelor pedagogice, specializarea învăţător/învăţătoare, sau sunt absolvenţi ai acestei specializări, prin excepţie de la prevederile art. 176 alin. (1) lit. c), pot fi încadraţi pe postul de învăţător/învăţătoare în învăţământul primar.
(2) Începând cu anul şcolar 2025-2026, candidaţii care au promovat examenul naţional de definitivare în învăţământ şi concursul naţional de ocupare a posturilor didactice organizate în condiţiile <LLNK 12020 1 12 2`1 0 36>Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, care ocupă un post didactic vacant/catedră publicat/ă pentru angajare pe perioadă nedeterminată, în condiţiile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, devin titulari în învăţământul preuniversitar. Pe baza deciziei de repartizare emise de DJIP/DMBIP, directorul unităţii de învăţământ încheie cu aceştia contractul individual de muncă pe perioadă nedeterminată.
(3) Personalul didactic titular în sistemul de învăţământ preuniversitar la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi păstrează dreptul dobândit prin concurs naţional de titularizare, prin repartiţie guvernamentală sau prin orice altă formă legală.
(4) Personalul didactic auxiliar angajat în sistemul de învăţământ preuniversitar la data intrării în vigoare a prezentei legi îşi păstrează dreptul dobândit prin concurs sau prin orice altă formă legală.
(5) Prin excepţie de la prevederile art. 176 alin. (1) lit. a), în vederea asigurării personalului didactic necesar în creşe, ocuparea funcţiei didactice de educator/educatoare se poate face şi de către absolvenţi ai liceului pedagogic sau ai unei şcoli echivalente, cu specializarea învăţătoare, care au absolvit sau vor absolvi până la 1 septembrie 2027 cursuri de educaţie timpurie în cadrul proiectelor derulate de Ministerul Educaţiei cu terţi.
(6) Prin excepţie de la prevederile art. 176 alin. (1) lit. b), în vederea asigurării personalului didactic necesar în creşe, ocuparea funcţiei didactice de profesor de educaţie timpurie se poate face şi de către absolvenţi cu diplomă de licenţă, specializarea pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, care au absolvit sau vor absolvi până la 1 septembrie 2027 cursuri de educaţie timpurie în cadrul proiectelor derulate de Ministerul Educaţiei cu terţi.
(7) Persoanelor care până în anul 2027 finalizează studiile liceale pedagogice, specializarea educator-puericultor şi educator-învăţător, li se consideră îndeplinită condiţia de studiu pentru ocuparea funcţiei didactice de educator/educatoare.
(8) Persoanelor care până în anul 2027 finalizează studiile universitare de licenţă, specializarea pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, sau au absolvit un program de studii universitare de masterat, specializarea educaţie timpurie, li se consideră îndeplinită condiţia de studiu pentru ocuparea funcţiei didactice de profesor pentru educaţie timpurie.
(9) Persoanelor care până în anul 2027 finalizează studiile liceale pedagogice, specializarea educator-învăţător şi învăţător, li se consideră îndeplinită condiţia de studiu pentru ocuparea funcţiei didactice de învăţător/învăţătoare.
(10) Persoanelor care până în anul 2027 finalizează studiile universitare de licenţă, specializarea pedagogia învăţământului primar şi preşcolar, li se consideră îndeplinită condiţia de studiu pentru ocuparea funcţiei didactice de profesor pentru învăţământ primar.
(11) Persoanelor care până în anul 2027 finalizează studii universitare de licenţă sau studii de masterat în profilul postului şi modulul de formare psihopedagogică de nivel I sau II, li se consideră îndeplinită condiţia de studiu pentru ocuparea funcţiei didactice de profesor în învăţământul gimnazial, liceal şi terţiar nonuniversitar.
(12) Persoanelor care până în anul 2027 finalizează studii universitare de licenţă în profilul postului şi un program de studii universitare de masterat didactic cu o durată de 2 ani li se consideră îndeplinită condiţia de studiu pentru ocuparea funcţiei didactice de profesor în învăţământul gimnazial, liceal şi terţiar nonuniversitar.
(13) Alte funcţii didactice normate în sistemul de învăţământ preuniversitar de masă şi special la data intrării în vigoare a prezentei legi cu excepţia celor prevăzute la art. 165 şi ocupate pe perioada nedeterminată sau pe perioada viabilităţii postului de absolvenţi ai liceelor pedagogice, ai şcolilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de institutori sau ai altor şcoli echivalente, care au finalizat studii universitare de scurtă sau lungă durată, ciclul I sau II de studii universitare, precum şi formarea psihopedagogică, rămân normate în sistemul de învăţământ preuniversitar până la încetarea activităţii ocupantului sau pe perioada viabilităţii postului, după caz.
(14) Prin excepţie de la art. 183 alin. (1) şi (3), candidaţii care au promovat examenul de definitivare în învăţământ pot ocupa un post didactic/o catedră vacant/ă publicat/ă pentru angajare pe perioadă nedeterminată, prin concurs naţional, până în anul 2028.
(15) Educatorii-puericultori angajaţi în creşe pot ocupa, până la data de 1 septembrie 2028, funcţia de educator, cu condiţia îndeplinirii cerinţelor specifice din Metodologia de recunoaştere şi atestare a competenţelor profesionale pentru ocuparea funcţiei de educator-puericultor, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei.
(16) Persoanele angajate pe funcţia didactică de educator-puericultor în creşe ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcţia didactică de educator.
(17) Persoanele angajate pe funcţiile didactice de profesor-psiholog şcolar şi psiholog în cadrul învăţământului special ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcţia didactică de profesor-psiholog.
(18) Persoanele angajate pe funcţia didactică de logoped în cadrul învăţământului special ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcţia didactică de profesor-logoped.
(19) Persoanele angajate pe funcţia didactică de kinetoterapeut în cadrul învăţământului special ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcţia didactică de profesor kinetoterapeut.
(20) Persoanele angajate pe funcţia didactică de profesor pentru învăţământ preşcolar ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcţia didactică de profesor pentru educaţie timpurie.
(21) Persoanele angajate pe funcţia didactică de profesor sociolog în CJRAE/CMBRAE şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcţia didactică de profesor consilier şcolar, cu condiţia absolvirii până la 1 septembrie 2028 a unui program de studii universitare de masterat cu specializarea consiliere şcolară şi în carieră.
(22) Persoanele angajate pe funcţia didactică de profesor de psihodiagnoză în învăţământul special ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcţia didactică de profesor-psihopedagog.
(23) Studenţii şi absolvenţii de învăţământ preuniversitar şi învăţământ superior care optează pentru cariera didactică au obligaţia respectării condiţiilor de ocupare prevăzute la art. 176, începând cu anul 2027.
(24) Persoanelor care până la intrarea în vigoare a prezentei legi au absolvit colegii universitare cu specializarea institutori sau alte şcoli echivalente li se consideră îndeplinită condiţia pentru ocuparea funcţiilor didactice de educator/educatoare sau învăţător/învăţătoare, după caz.
(25) Persoanelor care până la intrarea în vigoare a prezentei legi au absolvit colegii universitare cu specializarea institutori sau alte şcoli echivalente şi ciclul de licenţă li se consideră îndeplinită condiţia pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor pentru educaţie timpurie sau profesor pentru învăţământul primar, după caz.
(26) Persoanele angajate pe funcţia didactică de institutor în cadrul învăţământului special care au absolvit studii universitare de licenţă sau de masterat până la intrarea în vigoare a prezentei legi ocupă funcţia didactică de profesor-educator, profesor psihopedagog sau profesor de psihopedagogie specială, după caz.
(27) Persoanele angajate pe funcţia didactică de psihopedagog în cadrul învăţământului special ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcţia didactică de profesor-psihopedagog.
(28) Persoanele angajate pe funcţia didactică de profesor de educaţie specială în cadrul învăţământului special ocupă, după intrarea în vigoare a prezentei legi, funcţia didactică de profesor psihopedagogie specială.
(29) Personalul încadrat care a absolvit liceul pedagogic sau o şcoală echivalentă cu specializarea „educator-puericultor“ sau studii de master cu specializarea „educaţie timpurie“ şi care până la intrarea în vigoare a acestei legi a ocupat cel puţin 2 ani şcolari funcţia de educator-puericultor în creşele organizate atât ca structuri arondate unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică, cât şi ca unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică pentru care autorităţile administraţiei publice locale au calitatea de persoană juridică fondatoare are calitatea de personal didactic de predare licenţiat şi titular al sistemului de învăţământ preuniversitar.
(30) Personalul încadrat care a absolvit liceul pedagogic sau o şcoală echivalentă cu specializarea „învăţătoare“ sau „educatoare“ sau a absolvit studii de licenţă cu specializarea „pedagogia învăţământului primar“ şi care până la intrarea în vigoare a acestei legi a ocupat cel puţin 2 ani şcolari funcţia de educator-puericultor în creşele organizate atât ca structuri arondate unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică, cât şi ca unităţi de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică pentru care autorităţile administraţiei publice locale au calitatea de persoană juridică fondatoare obţine calitatea de personal didactic de predare licenţiat şi titular al sistemului de învăţământ preuniversitar după absolvirea cursurilor de educaţie timpurie, până cel târziu în 1 septembrie 2027.
ART. 250
(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, se abrogă:
a) titlul I şi titlul II, titlul IV capitolul 1 din <LLNK 12020 1 12 2`1 0 36>Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor art. 361 alin. (3) lit. b)-d);
b) <LLNK 12005 75182 3A1 0 45>Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 20 iulie 2005, aprobată cu modificări prin <LLNK 12006 87 10 201 0 17>Legea nr. 87/2006, cu modificările şi completările ulterioare;
c) Legea nr. 21/1972 pentru aprobarea <LLNK 11971 473 30 801 0 23>Decretului nr. 473/1971 privind încheierea de angajamente de către candidaţii admişi să urmeze instituţii militare de învăţământ şi instituţii civile de învăţământ superior, pentru care cheltuielile de întreţinere se suportă de Ministerul Apărării Naţionale sau Ministerul de Interne – Marea Adunare Naţională – MAN;
d) <LLNK 12007 35 12 201 0 17>Legea nr. 35/2007 privind creşterea siguranţei în unităţile de învăţământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 8 martie 2007, cu modificările şi completările ulterioare;
e) <LLNK 12007 17 12 211 0 17>Legea nr. 17/2007 privind educaţia tinerilor capabili de performanţă înaltă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 19 ianuarie 2007, cu modificările ulterioare;
f) <LLNK 12010 235 12 201 0 18>Legea nr. 235/2010 pentru acordarea burselor de merit olimpic internaţional elevilor premiaţi la olimpiadele şcolare internaţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 831 din 13 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare;
g) art. 19, 21 şi 22 din <LLNK 12002 116 12 201 0 18>Legea nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 21 martie 2002, cu modificările ulterioare;
h) orice alte dispoziţii contrare.
(2) La data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea şi funcţionarea ARACIIP se abrogă <LLNK 12022 155 20 301 0 33>Hotărârea Guvernului nr. 155/2022 privind aprobarea <LLNK 12022 0120 311 0 14>Regulamentului de organizare şi funcţionare al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 4 februarie 2022.
(3) La data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului privind organizarea şi funcţionarea Centrului Naţional pentru Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual, se abrogă <LLNK 11998 855 22 391 0 33>Hotărârea Guvernului nr. 855/1998 privind înfiinţarea Centrului Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 465 din 4 decembrie 1998, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Până la emiterea hotărârii Guvernului potrivit dispoziţiilor art. 233 alin. (1), <LLNK 12020 993 22 301 0 33>Hotărârea Guvernului nr. 993/2020 privind aprobarea <LLNK 12020 0272 311 0 12>Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a organizaţiilor furnizoare de educaţie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1205 din 10 decembrie 2020, cu modificările şi completările ulterioare, continuă să producă efecte juridice şi după intrarea în vigoare a prezentei legi.
(5) Până la emiterea ordinului de ministru potrivit dispoziţiilor art. 233 alin. (2), <LLNK 12022 4869 50NU01 0 78>Ordinul ministrului educaţiei şi al ministrului sănătăţii nr. 4.869/2.698/2022 privind aprobarea <LLNK 12022 0270NUA1 0 12>Metodologiei de evaluare instituţională în vederea autorizării, acreditării şi evaluării periodice a furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară continuă să producă efecte juridice şi după intrarea în vigoare a prezentei legi.
ART. 251
Termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi sunt definite în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.
Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor <LLNK 11991 0221 202 75 7>art. 75 şi ale <LLNK 11991 0221 202 76 55>art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ION-MARCEL CIOLACU
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
ALINA-ŞTEFANIA GORGHIU
Bucureşti, 4 iulie 2023.
Nr. 198.
ANEXA 1
LISTA
definiţiilor termenilor şi expresiilor utilizate în cuprinsul legii
1. Abandonul şcolar reprezintă încetarea frecventării învăţământului obligatoriu de către un beneficiar primar al educaţiei, demonstrată prin absenţe nemotivate care au condus la imposibilitatea finalizării a 2 ani şcolari succesivi.
2. Acreditarea este procesul prin care unitatea de învăţământ/organizaţia interesată, pe baza evaluării externe realizate în condiţiile prezentei legi, dobândeşte dreptul de organizare a admiterii, de desfăşurare a procesului de învăţământ, de organizare a examenelor de finalizare a studiilor şi de emitere a diplomelor şi certificatelor recunoscute de Ministerul Educaţiei.
3. Alfabetizarea funcţională reprezintă un set de competenţe care permite unei persoane să ia decizii în mod autonom, pentru a-şi atinge obiectivele, pentru a-şi dezvolta potenţialul şi pentru a participa în societate. Alfabetizarea funcţională cuprinde următoarele componente:
a) competenţa de a înţelege, a utiliza şi a evalua texte şi de a reflecta asupra acestora;
b) alfabetizarea matematică, definită drept competenţa de a utiliza raţionamentul, conceptele, procedurile, faptele şi instrumentele matematice pentru a descrie, explica şi prezice fenomene;
c) alfabetizarea ştiinţifică, definită drept competenţa de a interacţiona cu probleme legate de ştiinţă şi cu ideile ştiinţei, ca un cetăţean reflexiv, pentru a descrie, explica şi evalua datele şi dovezile în mod ştiinţific.
4. Alternativele educaţionale reprezintă oferte educaţionale care respectă cerinţele de tratare diferenţiată a copiilor şi tinerilor, pe baza pluralismului educaţional, şi care se integrează în sistemul naţional de învăţământ, funcţionând în baza regulamentelor proprii.
5. Asigurarea calităţii educaţiei exprimă capacitatea unei organizaţii furnizoare de a oferi programe de educaţie în conformitate cu standardele de calitate prevăzute la nivel de sistem şi este realizată printr-un ansamblu de acţiuni de dezvoltare a capacităţii instituţionale, precum şi de elaborare, planificare şi implementare a programelor de studii.
6. Autorizarea de funcţionare provizorie este procesul prin care unitatea de învăţământ/organizaţia interesată – pe baza evaluării externe realizate, în condiţiile prezentei legi, dobândeşte dreptul de a face înscrieri şi de a desfăşura procesul de învăţământ.
7. Beneficiarii primari ai educaţiei şi formării profesionale sunt antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii, precum şi persoanele adulte cuprinse într-o formă de educaţie preuniversitară.
8. Cadrul naţional al calificărilor este un instrument pentru stabilirea calificărilor, în conformitate cu un set de criterii ce corespund unor niveluri specifice de învăţare. Cadrul naţional al calificărilor are ca scop integrarea şi coordonarea subsistemelor naţionale de calificări şi îmbunătăţirea transparenţei, accesului, progresului şi calităţii calificărilor în raport cu piaţa muncii şi societatea civilă.
9. Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare şi validare, care este obţinut atunci când un organism competent stabileşte că o persoană a dobândit rezultate ale învăţării corespunzătoare unor standarde prestabilite.
10. Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studii şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite standardele de calitate, precum şi aşteptările beneficiarilor.
11. Cerinţele educaţionale speciale (CES) reprezintă necesităţile educaţionale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educaţiei, adaptate particularităţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficienţe/dizabilităţi sau tulburări/dificultăţi de învăţare ori de altă natură, precum şi o asistenţă complexă de natură medicală, socială şi/sau educaţională.
12. Certificarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele învăţării dobândite de persoana care învaţă, în urma unui proces de evaluare.
13. Copilul remigrant este copilul care s-a reîntors în România, după ce s-a mutat la sau împreună cu părinţii migranţi în altă ţară cu scopul de a fi crescut, educat şi îngrijit de aceştia.
14. Competenţa reprezintă capacitatea dovedită de a utiliza cunoştinţe, aptitudini şi abilităţi personale, sociale şi/sau metodologice în situaţii de muncă sau de studiu pentru dezvoltarea profesională şi personală.
15. Competenţele profesionale sunt un ansamblu unitar şi dinamic de cunoştinţe şi abilităţi. Cunoştinţele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaştere, înţelegere şi utilizare a limbajului specific, explicare şi interpretare. Abilităţile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer şi rezolvare de probleme, reflecţie critică şi constructivă, creativitate şi inovare.
16. Competenţele transversale reprezintă achiziţii valorice şi atitudinale care depăşesc un anumit domeniu/program de studiu şi se exprimă prin următorii descriptori: autonomie şi responsabilitate, interacţiune socială, dezvoltare personală şi profesională.
17. Contextele de învăţare reprezintă locurile, contextele şi culturile diverse, fizice, virtuale şi mixte, în care persoanele învaţă, cuprinzând toate contextele în care poate avea loc învăţarea formală, nonformală şi informală.
18. Controlul calităţii educaţiei în unităţile de învăţământ preuniversitar semnifică activităţi şi tehnici cu caracter operaţional, aplicate sistematic de o autoritate de inspecţie desemnată pentru a verifica respectarea standardelor prestabilite.
19. Criteriul reprezintă un set de standarde care se referă la un aspect fundamental de organizare şi funcţionare a unităţii de învăţământ sau a organizaţiei furnizoare de educaţie în procesul autorizării de funcţionare provizorie, acreditării sau evaluării şi asigurării calităţii educaţiei.
20. Cunoştinţele reprezintă rezultatul asimilării de informaţii prin învăţare. Cunoştinţele reprezintă ansamblul de fapte, principii, teorii şi practici legate de un anumit domeniu de muncă sau de studiu. În contextul Cadrului European al Calificărilor, cunoştinţele sunt descrise ca teoretice şi/sau faptice. Cunoştinţele se exprimă prin următorii descriptori: cunoaştere, înţelegere şi utilizare a limbajului specific, explicare şi interpretare.
21. Date – orice reprezentare digitală a unor acte, fapte sau informaţii şi orice compilaţie a unor astfel de acte, fapte sau informaţii, inclusiv sub forma unei imagini sau a unei înregistrări audio, video sau audiovizuale.
22. Degrevarea reprezintă scutirea parţială sau totală de efectuarea atribuţiilor prevăzute la art. 208 pentru personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control, ca urmare a îndeplinirii unor responsabilităţi specifice funcţiilor de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi pentru persoanele desemnate de federaţiile sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar, ca urmare a participării la procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii sistemului de învăţământ.
23. Educaţia este ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor şi activităţilor de învăţare şi formare de rezultate ale învăţării. Educaţia include atât activităţile de învăţare în context formal, cât şi în context nonformal sau informal.
24. Disciplina şcolară modulară reprezintă disciplina şcolară al cărei studiu se poate desfăşura pe o perioadă de timp mai mică de un an şcolar.
25. Educaţia media reprezintă capacitatea de a analiza critic informaţiile prezentate în mass-media şi social media şi de a determina acurateţea sau credibilitatea acestora. Educaţia media include o abordare critică în ceea ce priveşte atât calitatea, cât şi acurateţea conţinutului, care pune accentul pe capacitatea de a evalua informaţiile, gestionarea publicităţii pe diverse medii şi utilizarea inteligentă a motoarelor de căutare.
26. Educaţia extraşcolară cuprinde ansamblul activităţilor educaţionale organizate în afara programului şcolar, în incinta unităţilor de învăţământ preuniversitar sau în afara acestora, care au rol complementar activităţilor educaţionale formale şi se centrează pe dezvoltarea în ansamblu a personalităţii elevilor, contribuind la dezvoltarea lor fizică, cognitivă, emoţională şi socială, pentru atingerea potenţialului individual şi participarea activă în societate. Educaţia extraşcolară contribuie atât la dezvoltarea competenţelor din curriculumul naţional, cât şi la dezvoltarea unor competenţe complementare acestora.
27. Educaţia şi formarea profesională reprezintă ansamblul coerent şi continuu de activităţi şi experienţe de învăţare prin care trece subiectul învăţării pe întreaga durată a traseului său educaţional-formativ.
28. Evaluarea instituţională a calităţii constă în examinarea multicriterială a calităţii educaţiei, a măsurii în care un furnizor de educaţie/unitatea/instituţia furnizoare de educaţie şi programele acesteia îndeplinesc standardele de calitate. Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de organizaţie, aceasta ia forma evaluării interne. Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de o agenţie naţională sau internaţională specializată, aceasta ia forma evaluării externe.
29. Evaluarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se stabileşte faptul că o persoană a dobândit cunoştinţe, abilităţi, responsabilitate şi autonomie într-un domeniu de studii.
30. Ghidul de guvernanţă reprezintă un set de standarde, reguli, orientări şi caracteristici pentru activităţi şi rezultatele acestora, care vizează atingerea gradului optim de calitate, precum şi reguli şi obligaţii în relaţia dintre furnizorul şi utilizatorul de servicii de tip client-server şi aplicaţii cloud.
31. Indicatorul de performanţă reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei activităţi desfăşurate de o organizaţie furnizoare de educaţie/unitate de învăţământ prin raportare la standarde de calitate.
32. Interoperabilitatea semantică reprezintă un model comun de referinţă pentru schimbul de informaţii care asigură semnificaţia exactă a acestora.
33. Interoperabilitatea sintactică reprezintă un modul în care datele sunt codificate şi formatate, definind în special natura, tipul şi formatul mesajelor schimbate. Asigură un sistem deschis dedicat eterogenităţii componentelor.
34. Interoperabilitatea tehnică reprezintă conectivitate între sisteme digitale şi interfeţe, în baza unor standarde comune legate de formatul datelor şi protocoalele utilizate pentru comunicare. Descrie capacitatea diferitelor tehnologii de a comunica şi a schimba date pe baza unor standarde de interfaţă bine definite şi adoptate pe scară largă.
35. Învăţarea pe tot parcursul vieţii, în context preuniversitar, se referă la toate activităţile de învăţare formale, nonformale sau informale, care se desfăşoară pe întreaga durată a învăţământului preuniversitar şi care au scopul de a îmbunătăţi şi dezvolta capacităţile umane, cunoştinţele, abilităţile, atitudinile şi competenţele.
36. Învăţământul cu frecvenţă şi cu frecvenţă redusă reprezintă forme de organizare a activităţilor didactice. Învăţământul cu frecvenţă implică participarea obligatorie a beneficiarilor primari la activităţile didactice prevăzute în planurile-cadru de învăţământ, în formele şi contextele stabilite de unitatea de învăţământ. Forma de învăţământ cu frecvenţă poate fi organizată în program de zi sau seral. Învăţământul cu frecvenţă seral se desfăşoară în aceleaşi zile în care se desfăşoară învăţământul cu frecvenţă de zi, de regulă, după-amiaza şi/sau seara. Învăţământul cu frecvenţă redusă implică participarea beneficiarilor primari la o parte dintre activităţile didactice prevăzute în planurile-cadru de învăţământ, altă parte dintre acestea fiind înlocuită cu activităţi de studiu individual, în formele şi contextele stabilite de unitatea de învăţământ.
37. Învăţământul public este echivalentul învăţământului de stat, aşa cum este definit în <LLNK 11991 0221 201 0 33>Constituţia României, republicată.
38. Învăţământul reprezintă un serviciu public organizat în condiţiile unui regim juridic de drept public în scopul educării şi formării profesionale a cetăţenilor.
39. Platforma reprezintă o aplicaţie accesibilă dintr-o reţea de calculatoare în regim izolat sau via internet, care agregă text, tipuri specializate de date, elemente multimedia sau funcţionalităţi specifice domeniului, cu asigurarea securităţii cibernetice.
40. Principiul „doar o singură dată“ asigură faptul că o anumită informaţie se furnizează doar o singură dată unei administraţii, putând fi apoi accesibilă, accesată şi transferată în condiţiile legii, în mod digital, automat, automatizat sau la cerere.
41. Profilul de formare descrie aşteptările exprimate faţă de absolvenţii diferitelor niveluri de studiu ale învăţământului preşcolar, primar, gimnazial şi liceal, prin raportare la: cerinţele sociale exprimate în legi, în alte documente de politică educaţională şi în studii de specialitate, finalităţile generale ale învăţământului, precum şi caracteristicile de dezvoltare a elevilor. Profilul de formare a absolventului diferitelor niveluri de studiu reprezintă o componentă reglatoare a curriculumului naţional şi este construit pornind de la reperele fundamentale de dezvoltare, în învăţământul preşcolar, şi de la descriptorii competenţelor-cheie, declinaţi pe niveluri de învăţământ, în cazul învăţământului primar şi secundar.
42. Programele de calificare profesională reprezintă oferta educaţională care conduce la dobândirea unei calificări profesionale înscrise în Registrul naţional al calificărilor.
43. Programele de studii concretizează oferta educaţională şi curriculară unitară a unei organizaţii furnizoare de educaţie, specifică unui nivel sau unei specializări. Punctele de credit pentru formare profesională reprezintă exprimarea numerică a importanţei unei unităţi de rezultate ale învăţării raportate la o calificare.
44. Programele educaţionale de tip „A doua şansă“ sunt programe care au ca scop sprijinirea minorilor şi respectiv a adulţilor care nu au fost înscrişi în învăţământul preuniversitar sau care au părăsit prematur sistemul de educaţie, fără a finaliza învăţământul primar şi/sau gimnazial şi/sau liceal, şi care au depăşit vârsta de şcolarizare corespunzătoare acestor niveluri conform art. 17 alin. (2), astfel încât aceştia să îşi poată completa şi finaliza învăţământul obligatoriu, precum şi să poată obţine o calificare profesională, având inclusiv posibilitatea reintegrării în învăţământul de masă, în condiţiile prezentei legi.
45. Recunoaşterea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se acordă un statut oficial rezultatelor învăţării, care sunt evaluate şi validate prin dobândirea de credite, în vederea acordării certificatului de calificare profesională.
46. Registrul naţional al calificărilor este o bază de date naţională ce cuprinde descrierea tuturor calificărilor din România, formată din Registrul Naţional al Calificărilor Profesionale, denumit în continuare RNCP, şi Registrul Naţional al Calificărilor în Învăţământul Superior, denumit în continuare RNIS.
47. Reţeaua şcolară naţională reprezintă totalitatea unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a unităţilor de educaţie extraşcolară acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, cuprinse în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar.
48. Rezultatele învăţării sunt enunţuri care se referă la ceea ce cunoaşte, înţelege şi este capabil să facă un cursant la terminarea unui proces de învăţare şi sunt definite sub formă de cunoştinţe, abilităţi, responsabilitate şi autonomie.
49. Serviciul Tehnologia de cloud computing reprezintă un serviciu digital care permite administrarea la cerere şi accesul amplu la distanţă la un bazin redimensionabil de resurse informatice care pot fi puse în comun, inclusiv atunci când aceste resurse sunt distribuite în mai multe locaţii.
50. Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar este constituit din totalitatea unităţilor de învăţământ de stat, particular şi confesionale, precum şi a unităţilor de educaţie extraşcolară, acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, în cadrul de organizare prevăzut de prezenta lege.
51. Spaţiul şcolar reprezintă spaţiul interior sau exterior, real sau virtual, în care se desfăşoară activităţi de predare-învăţare-evaluare sub coordonarea personalului didactic, în acord cu o varietate de modele pedagogice, organizate individual sau în grup, teoretice sau practic-aplicative, adaptate vârstei şi nevoilor beneficiarilor primari ai educaţiei.
52. Standardul de calitate reprezintă descrierea cerinţelor care definesc un nivel optim de realizare a unei activităţi de către unitatea de învăţământ/unitatea furnizoare de educaţie pe baza bunelor practici existente la nivel naţional, european sau mondial. Standardele de referinţă sunt specifice fiecărui program de studii sau fiecărei instituţii, sunt opţionale şi se situează peste nivelul minim.
53. Standardul reprezintă descrierea cerinţelor formulate în termen de reguli sau rezultate, care definesc nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activităţi în educaţie. Orice standard este formulat în termeni generali sub forma unui enunţ şi se concretizează într-un set de indicatori de performanţă. Standardele sunt diferenţiate pe criterii şi domenii.
54. ŞTIAM reprezintă o abordare educaţională care formează competenţe în domeniile ştiinţei, tehnologiei, ingineriei, artei şi matematicii, prin înţelegerea fenomenelor din viaţa reală din perspective diferite, într-o manieră interdisciplinară. Societatea cunoaşterii este o societate în care cunoaşterea constituie principala resursă, fiind creată, împărtăşită şi utilizată pentru a genera prosperitate şi bunăstare membrilor săi.
55. Structura arondată este o unitate de învăţământ fără personalitate juridică, subordonată unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică.
56. Transferul rezultatelor învăţării şi al creditelor asociate reprezintă procesul prin care rezultatele învăţării şi creditele asociate acestora sunt transferate şi integrate în programul de formare profesională pe care îl urmează persoana care învaţă.
57. Transformarea digitală include ansamblul integrării tehnologiilor digitale în toate ariile specifice învăţământului preuniversitar, prin utilizarea de tehnologii în procese nondigitale sau prin înlocuirea unei tehnologii digitale mai vechi cu o tehnologie nouă sau emergentă. Rezultatul acestui tip de procese reprezintă o eficientizare sau chiar automatizare în activitatea vizată.
58. Unitatea de învăţământ cu personalitate juridică este unitatea de învăţământ acreditată sau autorizată să funcţioneze provizoriu, care este parte din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar, având ca elemente definitorii: actul de înfiinţare, actul de menţinere a acreditării, patrimoniu, cod de identificare fiscală, sigiliu cu stema României şi denumirea Ministerului Educaţiei, precum şi cont deschis la Trezoreria Statului, pentru unităţile de învăţământ de stat, respectiv cont bancar, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar particulare şi confesionale.
59. Unitatea de rezultate ale învăţării reprezintă partea unei calificări care cuprinde un set coerent de cunoştinţe, deprinderi şi competenţe generale, care pot fi evaluate şi validate.
60. Validarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învăţării dobândite de o persoană, evaluate şi certificate, corespund cerinţelor specifice pentru o unitate sau o calificare.
61. Vârsta clasei reprezintă vârsta teoretică a clasei, plecând de la un parcurs educaţional normal conform căruia în clasa pregătitoare sunt înscrişi copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la finalul anului calendaristic în care a început anul şcolar.
62. Viabilitatea unui post didactic/unei catedre presupune existenţa acestuia/acesteia cel puţin pe durata unui nivel de învăţământ şi se stabileşte de DJIP/DMBIP, la propunerea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, în funcţie de planurile-cadru în vigoare, de proiectele planurilor de şcolarizare şi de evoluţia demografică la nivel local.
63. Violenţa psihologică, denumită şi bullying, este acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau unui grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, şi care se desfăşoară în instituţiile de învăţământ preuniversitar şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale.
––
